• Anunț privind vânzarea prin licitație publică a imobilului (construcții și teren) situat în Brașov, str. Gh. Dima, nr. 1. (link)
• Anunt individual, comuna Hoghiz - Composesoratul de padure Fantana
• S.C. "CARFIL INDUSTRIAL PARC" S.A. - ANUNŢ DE VÂNZARE ACŢIUNI prin licitaţie publică cu strigare
• Vă invităm să vizitaţi rezervaţia naturală Valea Zimbrilor de la Vama Buzăului. Intrarea este liberă!
• S.C. “METROM INDUSTRIAL PARC “ S.A. BRASOV - ANUNT DE VANZARE ACTIUNI prin licitatie publica cu strigare
• Rezultatele licitației electronice din data de 12.08.2011 (link)
• ANUNŢUL PRIVIND VÂNZAREA PRIN LICITAŢIE PUBLICA A IMOBILULUI (CONSTRUCŢII SI TEREN) SITUAT IN BRAŞOV, STR.GH. DIMA, NR.1
• Aprobarea exproprierii în baza legii 255/2010 pentru obiectivul de investiții de interes județean Aeroport Internațional Brașov - Ghimbav, etapa I (link)
• Invitație de participare - Serviciu de redactare, tipărire și livrare publicație proprie a Consiliului Județean Brașov
• Documentație de atribuire aeroport (fișier ZIP, 24 Mb)
• A fost publicat în S.E.A.P. anunţul de participare numărul 135169 / 01.05.2012 pentru “ Proiectarea şi execuţia suprafeţelor de mişcare aeroportuare - pista de aterizare decolare a Aeroportului Internaţional Braşov Ghimbav ”.
• Listă imobile supuse exproprierii și sumele individuale aferente despăgubirilor conf. L255/2010

Inamica aeroportului, demisă
După faptă, și răsplată! Premierul Victor Ponta a anunțat că a decis schimbarea din funcție șefei ANRMAP, Cristina Trăilă, prietena Elenei Udrea. Această persoană de rea-credință a blocat în mod permanent, la ordinul PDL, organizarea licitației pentru construirea pistei Aeroportului de la Ghimbav. Premierul Victor Ponta a precizat că în locul lui Trăilă va fi nominalizat în scurt timp un nou președinte, împotriva fostei șefe a ANRMAP existând acuzații din întreaga țară că bloca derularea unor investiții după cum primea sarcină de la partid. Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu, i-a trimis premierului Mihai Răzvan Ungureanu, încă din 21 februrie, o scrisoare deschisă prin care îi cerea să o demită pe Cristina Trăilă, președinta Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizare a Achizițiilor Publice, pe motiv că a blocat luni de zile licitaţia pentru construcţia Aeroportului de la Ghimbav. „Este revoltător că nici măcar banii puțini pe care-i avem nu-i putem utiliza, din cauza modului în care conducerea Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice înțelege să-și facă treaba. Este o situație de blocaj întâlnită nu numai în cazul Brașovului, ci al tuturor administrațiilor județene conduse de reprezentanți ai opoziției. Este evident că ANRMAP este o instituție politizată. Practic, toate documentațiile de atribuire de lucrări pe care le transmitem spre avizare la ANRMAP sunt blocate circa patru luni, cu toate că, potrivit legii, Autoritatea ar trebui să se pronunțe asupra lor în maximum două săptămâni. Cei de la ANRMAP găsesc tot felul de motive – puncte și virgule – pe care ni le semnalează spre a le corecta și astfel suntem amânați și blocați luni de zile. Din cauza atitudinii rău-intenționate pe care conducerea ANRMAP o are în relația cu noi, nu putem să începem investiții importante pentru județul Brașov. Cel mai recent exemplu este documentația de atribuire a lucrării de construcție a pistei Aeroportului Internațional Brașov – Ghimbav pe care n-o putem publica în Sistemul Electronic de Achiziții Publice, fiind blocată de peste două luni. Acest proiect este vital pentru dezvoltarea județului nostru și a județelor limitrofe Covasna și Harghita“, spunea Căncescu în scrisoarea deschisă. După ce s-a rezolvat această situație, ANRMAP a blocat, la jumătatea lunii aprilie, o altă licitație, respectiv cea pentru îndiguirea pârâului Besălcin şi amenajarea terenurilor din împrejurimi, demersuri de care depinde începerea lucrărilor la pista Aeroportului Internaţional. Kovacs a precizat că oficialii Ministerului Mediului şi-au dat avizul şi au inclus în bugetul propriu fonduri în valoare de peste 4,2 milioane de euro pentru lucrările de îndiguire a pârâului, precum şi pentru construirea unor canale de deviaţie adiacente pe o lungime de 1,8 kilometri. Din fericire, după preluarea frâielor Guvernului de către USL, prin Victor Ponta, se pare că nimic nu va mai bloca organizarea licitației pentru construirea pistei, termenul-limită de depunere a ofertelor fiind 14 iunie.
http://www.brasovultau.ro/Inamica-aeroportului-demisa-57318.html

CUPA CONSILIULUI JUDEŢEAN BRAŞOV: Pensionarii se duelează la şah
Mutarea de deschidere a concursului a fost făcută de preşedintele CJ, Aristotel Căncescu
Prima ediţie a Cupei Consiliului Judeţean Braşov la şah, competiţie destinată pensionarilor, a început ieri, la Centrul Cultural „Reduta”, aceasta urmând să îşi desemneze astăzi câştigătorii. Evenimentul este organizat de Consiliul Judeţean Braşov, în parteneriat cu Clubul Judeţean al Pensionarilor, şi beneficiază de sprijinul logistic acordat de Asociaţia Judeţeană de Şah. În concurs s-au înscris 36 de şahişti amatori trecuţi de prima tinereţe, dar dornici să arate că stăpânesc perfect tainele sportului minţii. Startul competiţiei a fost dat de preşedintele Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu, care a făcut o remiză cu unul dintre competitori. „În tinereţe am jucat şah. Mi-a plăcut acest sport, l-am învăţat de la fratele meu, iar în armată am ocupat locul cinci pe batalion într-o întrecere foarte puternică, cu câţiva şahişti profesionişti. Mă bucur că reuşim să le oferim pensionarilor posibilităţi agreabile de petrecere a timpului liber, la Clubul Judeţean al Pensionarilor. Regret că nu am putut să deschidem cluburi pentru cei vârstnici la Săcele, Codlea, Zărneşti şi Făgăraş, dar n-au mai fost bani. Le vom face de anul viitor, când cred că vom avea mai multe resurse financiare. Acum, după schimbarea guvernului, sper să vină mai mulţi bani şi în judeţul Braşov. Sper să avem şi noi o şansă de a beneficia de un buget mult mai mare”, a spus Aristotel Căncescu. Concursul se desfăşoară în sistem profesionist, cu ceasuri şi seturi de şah folosite la marile competiţii. Se joacă în sistem elveţian destinat turneului open, pe durata a nouă runde. „Am venit la invitaţia Consiliului Judeţean să ajutăm la organizare, având în vedere că acest sport se bucură de mare popularitate în rândul pensionarilor. Prin şah ei se menţin tineri atât fizic, cât mai ales pe plan mental”, a menţionat Ciprian Nanu, mare maestru internaţional şi preşedinte al Asociaţiei Judeţene de Şah Braşov. Sistemul elveţian presupune ca adversarii cu acelaşi număr de puncte acumulate după fiecare rundă să joace între ei, iar la capătul celor nouă runde cel mai bun va câştiga. 
Ovidiu VRÂNCEANU 
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=72990

„Cupa pensionarilor“ la şah
În organizarea Clubului Pensionarilor şi a Asociaţiei Judeţene de Şah, la Clubul Pensionarilor de la Centrul Cultural „Reduta“ a început, ieri, prima ediţie a „Cupei Pensionarilor“ la şah. Prima mutare a fost făcută de preşedintele Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu, care a jucat o partidă cu unul dintre participanţi. După cîteva mutări, preşedintele CJ a acceptat remiza propusă de adversarul său. Căncescu a mărturisit că în tinereţe a fost un foarte bun jucător de şah, dar că acum nu mai are răbdare să joace. „Cînd eram tînăr jucam foarte bine şah. Am învăţat să joc de la fratele meu, iar în armată am ocupat chiar un loc cinci la un concurs pe Batalion. Îmi pare bine că am reuşit să organizăm această competiţie şi sper să putem face la fel şi în alte localităţi din judeţ, unde vrem să înfiinţăm cluburi ale pensionarilor“, a spus Căncescu. În competiţia care se va încheia joi şi care se desfăşoară în sistem elveţian s-au înscris 36 de pensionari, aceştia declarînd că văd în acest concurs nu o posibilitate de a cîştiga, ci una de a-şi face noi prieteni şi de a petrece cîteva ore plăcute în afara casei. „Sistemul elveţian înseamnă că în fiecare rundă se vor întîlni între ei cei care au acelaşi număr de puncte. Concursul se desfăşoară după reguli profesioniste, am adus chiar şi ceasuri folosite în concursurile profesioniste. Competiţia se va desfăşura pe parcursul a nouă runde, cinci astăzi şi patru mîine (astăzi - n.r.), cel care a acumulat cele mai multe puncte fiind declarat cîştigător“, a spus, după startul competiţiei, marele maestru internaţional Ciprian Nanu, preşedintele Asociaţiei Judeţene de Şah. H.O.
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=eveniment&s_id=113154

Investiţie de 17,705 milioane de euro
CJ aşteaptă oferte pentru pista aeroportului de la Ghimbav
Mihaela PARGHEL
• Anunţul a fost înscris din nou în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice • Ofertele se vor deschide pe 16 iunie, la ora 12.00, la sediul Consiliului Judeţean
Consiliul Judeţean aşteaptă, pînă la 16 iunie, ora 10.00, oferte de la firmele interesate să proiecteze şi să execute pista de aterizare/decolare a Aeroportului Internaţional Braşov - Ghimbav (AIBG). Anunţul a fost înscris din nou în SEAP, după ce ANRMAP a cerut CJ-ului să facă unele modificări în documentaţia depusă iniţial spre aprobare. Potrivit anunţului înscris în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), firmele interesate să ia parte la licitaţie trebuie să depună o garanţie de participare de 1,290 milioane lei pînă la data şi ora deschiderii ofertelor. Ofertele se vor deschide pe 16 iunie, la ora 12.00, la sediul Consiliului Judeţean.
Pista aeroportului, evaluată la 17,705 milioane euro
Investiţia pentru proiectarea şi execuţia pistei de aterizare şi decolare a aeroportului de la Ghimbav are o valoare de 17,705 milioane euro fără TVA. Contractul presupune proiectarea şi execuţia suprafeţelor de mişcare aeroportuare, ca etapă a II-a din programul de dezvoltare etapizată a Aeroportului Internaţional Braşov-Ghimbav. În prima etapă, în care s-au cheltuit deja 1,9 milioane euro, s-a nivelat terenul şi s-au realizat împrejmuirile de siguranţă. Pista aeroportului, aşa cum este prevăzută în documentaţia postată pe SEAP, va avea lungimea de 2.820 de metri, lăţimea de 45 de metri şi acostamente pe lungimea pistei de 7,5 metri, iar firma care se va ocupa de această lucrare va trebui să o finalizeze în termen de maxim 48 de luni de la data atribuirii contractului.
Contractul este eşalonat pe patru ani
Consiliul Judeţean va desemna firma care va realiza această investiţie alegînd oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. Preţul ofertei, respectiv suma cerută de firma care se va ocupa de proiectare şi execuţie, va conta în proporţie de 60%, iar durata de realizare a contractului va aduce 35% din punctajul final al evaluării. Un al treilea criteriu care va conta în alegerea firmei cîştigătoare ţine de durata garanţiei lucrărilor, element care va conta în proporţie de 5%. În cazul în care vor exista oferte cu punctaje egale, primul criteriu de departajare este preţul cel mai mic. Dacă atît punctajul, cît şi preţurile sînt egale, se va solicita reofertarea în plic închis, în vederea departajării ofertelor. Consiliul Judeţean va plăti eşalonat acest contract, pe o perioadă de patru ani. În 2012 şi 2013, firma cîştigătoare va primi cîte 20% din valoarea contractului, iar în 2014 şi 2015, cîte 30%.
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=eveniment&s_id=113016

Consiliul Judeţean a scos la licitaţie construirea pistei Aeroportului Braşov
Valoarea lucrărilor de investiţii se cifrează la 17,7 milioane de euro şi are ca termen de execuţie 48 de luni
Consiliul Judeţean Braşov a anunţat recent, prin Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), scoaterea la licitaţie a lucrărilor de construcţie a pistei Aeroportului Internaţional de la Ghimbav. Termenul-limită pentru depunerea ofertelor expiră pe 14 iunie, orele 10.00, în aceeaşi zi urmând să fie deschise ofertele, la sediul administraţiei judeţene din Bulevardul Eroilor nr. 5. Potrivit descrierii contractului scos la licitaţie pe SEAP, este vorba despre proiectarea şi execuţia suprafeţelor de mişcare aeroportuare, urmând a se efectua construcţia pistei de aterizare-decolare pe amplasamentul aflat în administrarea CJ Braşov, situat în vecinătatea municipiului Braşov şi a oraşului Ghimbav. Pista va avea o lungime de 2.820 m şi o lăţime de 45 m, iar valoarea estimată fără TVA este de 17,7 milioane de euro. Durata contractului este de 48 luni, începând cu data atribuirii contractului. „Garanţia de participare este de 1,29 milioane de lei şi trebuie depusă până la ora şi data deschiderii ofertelor. Perioada de valabilitate a garanţiei de participare va fi egală cu perioada de valabilitate a ofertei, respectiv 90 de zile. Neprezentarea garanţiei de participare determină respingerea ofertei”, se mai arată în documentaţia publicată pe SEAP. Reamintim că până în urmă cu două săptămâni licitaţia a fost blocată - după cum a reclamat în repetate rânduri preşedintele CJ, Aristotel Căncescu - de faptul că Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice a tergiversat eliberarea unui aviz. Imediat ce acesta a fost primit, conducerea administraţiei judeţene braşovene a procedat la efectuarea publicităţii licitaţiei.
Dragoş CENŢU & Radu COLŢEA
http://www.mytex.ro/eveniment/consiliul-judetean-a-scos-la-licitatie-construirea-pistei-aeroportului-brasov_314854.php

Licitaţie pentru construcţia pistei aeroportului de la Ghimbav
Flavia Cistian
Anunţul a fost făcut de Consiliul Judeţean Braşov, la începutul acestei luni, prin Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP). Termenul-limită pentru depunerea ofertelor este 14 iunie, orele 10.00. Contractul scos la licitaţie vizează proiectarea şi execuţia suprafeţelor de mişcare aeroportuare-pista de aterizare decolare a Aeroportului Internaţional Braşov Ghimbav. Conform documentaţiei postată pe SEAP, pista va avea o lungime de 2.820 m şi o lăţime de 45 m, iar valoarea estimată fără TVA este de 17,7 milioane de euro. Durata contractului este de 48 luni, începând cu data atribuirii contractului. „Garanţia de participare este de 1,29 milioane de lei şi trebuie depusă până la ora şi data deschiderii ofertelor. Perioada de valabilitate a garanţiei de participare va fi egală cu perioada de valabilitate a ofertei, respectiv 90 de zile. Neprezentarea garanţiei de participare determină respingerea ofertei", se arată în documentaţia publicată pe SEAP, citată de mytex.ro. Până în urmă cu două săptămâni licitaţia a fost blocată după ce Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice a întârziat eliberarea unui aviz.
http://www.adevarul.ro/locale/brasov/Licitatie_pentru_constructia_pistei_aeroportului_de_la_Ghimbav_0_696530384.html

Start la Cupa Consiliului Judeţean la Table
Startul competiţiei de table a fost dat la Clubul Judeţean al Pensionarilor din incinta Centrului Cultural Reduta. La concursul organizat de Consiliul Judeţean, în parteneriat cu Centrul Reduta, s-au înscris vârstnicii, care au exersat câteva luni bune. "Sunt 32 de participanţi, care vor juca prima dată pe sistem eliminatoriu. După care se vor alcătui patru grupe de câte patru, câştigătorii vor juca finalele. De asemenea, săptămâna viitoare îi aşteptăm cu drag pe pensionari la un turneu de şah, turneu organizat în parteneriat cu Asociaţia Judeţeană de Şah unde se vor da premii surpriză" a declarat Dragoş Crăciun, preşedinte Comisia de Turism şi Sport CJ Braşov. Cei mai buni la table vor fi recompensaţi cu premii şi diplome. Cupa Consiliului Judeţea la table se va încheia pe data de 4 mai. Cupa Consiliului Județean la Șah va avea loc în zilele de 9 – 11 mai 2012.
http://www.brasovultau.ro/Start-la-Cupa-Consiliului-Judetean-la-Table-57071.html

Şeful CJ dă azi startul la concursul de şah şi table
De astăzi vor începe două competiţii pentru pensionarii braşoveni, organizate de Consiliul Judeţean Braşov. În perioada 2 – 4 mai va avea loc Cupa Consiliului Judeţean la Table, iar în perioada 9 – 11 mai se va desfăşura Cupa Consiliului Judeţean la Şah. Ambele întreceri vor avea loc la Clubul Judeţean al Pensionarilor din incinta Centrului Cultural „Reduta”. Pentru înscrieri, cei interesaţi sunt aşteptaţi zilnic la Clubul Judeţean al Pensionarilor, începând cu orele 10.00. Miercuri, 2 mai 2012, startul competiţiei de table va fi dat de preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu, la orele 10.30. Informaţii suplimentare pot fi obţinute la telefon 0268/474011, persoanele de contact fiind Dumitru Buhalău şi Alexandru Gafton. 
Cristina BĂILĂ
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=72733

Table pentru pensionari
Conducerea Consiliului Judeţean Braşov organizează un campionat de table pentru vâsrstnici. Competiţia este programată în perioada  2-4 mai la Centrul Cultural „Reduta”. Deschiderea va fi făcută de către preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu. În perioada următoare vor urma şi o serie de alte manifestări de agrement destinate pensionarilor, respectiv excursii în judeţ şi reuniuni, acţiuni care se desfăşoară în cadrul Programului „Să ne cunoaştem mai bine”, iniţiat de CJ Braşov în urmă cu trei ani.     (I.T.) 
http://www.mytex.ro/eveniment/table-pentru-pensionari_314367.php

Prima galerie digitală din România, amenajată la Bastionul Postăvarilor din Braşov, este un spectacol al tehnologiei
Flavia Cistian
În cele trei etaje ale galeriei digitale au fost instalate deja obiecte electronice, printre care 3 mese şi 13 şevalete multitouch, urmărindu-se integrarea galeriei în arhitectura bastionului, prin îmbinarea imaginii clasice a atelierului de pictură cu ideea de spaţiu al viitorului. Potrivit reprezentanţilor companiei care s-au ocupat de amenajarea şi dotarea galeriei cu echipamente, principala atracţie pentru turişti o vor constitui cele două gigapanorame instalate pe mesele multitouch. Acestea prezintă Braşovul văzut de pe Tâmpa până în cel mai mic detaliu, utilizatorii acestor dispozitive având posibilitatea să exploreze oraşul printr-o simplă atingere de ecran. Mai ales pentru cei care vin din afara Braşovului, cele două dispozitive cu gigapanorame vor fi un punct de iniţiere în vizitarea şi descoperirea oraşului nostru. Pe dispozitivele multitouch instalate pe şevalete au fost instalate tururi virtuale ale unora dintre cele mai importante monumente şi puncte de interes ale Braşovului: Biserica Neagră,  Casa Sfatului, Prima Şcoală Românească, Zona Bastionului Graft (După Ziduri), Scheii Braşovului, Turnul Alb şi Turnul Negru. Nu au fost uitaţi nici copiii. Şi asta pentru că, o parte dintre şevalete şi una dintre mesele multitouch vor prezenta imagini cu Braşovul de-a lungul istoriei sale. În plus, în curtea bastionului au fost instalaţi şase cilindri sonori, iar la atingerea lor, copiii vor putea declanşa sunete care recrează zgomotul făcut de armele folosite pentru apărarea acestui bastion medieval. Organizatorii mai spun că cei pasionaţi de istorie pot face o trecere în revistă, pe unul dintre şevaleţi, a oamenilor care au făcut istoria oraşului, a locurilor în care s-au petrecut momente importante ale dezoltării Braşovului precum şi principalele evenimente petrecute aici. Fiecare şevalet are propriul sistem audio-guide, utilizatorul fiind sigurul care aude explicaţiile audio datorită unui SoundTube, un dispozitiv audio în forma de umbrelă care dispersează sunetul doar în zona în care se afla persoana aflată în faţa unui şevalet multitouch. „Am urmărit să oferim celor care vor vizita în viitor Bastionul Postăvarilor o galerie neconvenţională, cu un conţinut spectaculos, concentrat într-un spaţiu relativ mic. Vrem să arătăm cum se poate prezenta în mod virtual un volum de informaţie comparabil cu cel al unui muzeu. Cred că am reuşit să creem un spaţiu în care vizitatorii îşi crează propriul lor tur, fiind proprii lor ghizi. Ne-a fost foarte folositoare experienţa avută în proiectul de refuncţionalizare a muzeului Antipa la care am participat în ultimul an", a declarat Răzvan Bâgiu, director general al companiei care s-a ocupat de amenajarea galeriei. Investiţia totală de la Bastionul Postăvarilor în galeria digitală nu depăşeşte 290.000 de euro, iar pentru crearea acesteia a lucrat o echipă formată din 32 de specialişti, timp de 6 luni.
http://www.adevarul.ro/locale/brasov/Prima_galerie_digitala_din_Romania-amenajata_la_Bastionul_Postavarilor_din_Brasov-este_un_spectacol_al_tehnologiei_0_692330802.html

Prima galerie digitală din România, la Bastionul Postăvarilor din Braşov
Brașovul găzduieşte prima galerie digitală din România, un spațiu expozițional virtual dedicat istoriei și punctelor de interes din acest oraș. Galeria se va afla în incinta Bastionului Postăvarilor din Brașov, în zona de promenadă de sub Tâmpa. În cele 3 etaje ale galeriei digitale au fost instalate obiecte electronice printre care 3 mese și 13 șevalete multitouch, urmărindu-se integrarea galeriei în arhitectura bastionului prin îmbinarea imaginii clasice a atelierului de pictură cu ideea de spațiu al viitorului. Vizitatorii Bastionului Postăvarilor vor putea astfel să facă un tur virtual al Brașovului. Principala atracție a galeriei o vor constitui cele două gigapanorame instalate pe mesele multitouch. Acestea prezintă Brașovul văzut de pe Tâmpa până în cel mai mic detaliu, utilizatorii acestor dispozitive având posibilitatea să exploreze orașul printr-o simplă atingere de ecran. Mai ales pentru cei care vin din afara Brașovului, cele două dispozitive cu gigapanorame vor fi un punct de inițiere în vizitarea și descoperirea orașului de la poalele Tâmpei. Pe dispozitivele multitouch instalate pe șevalete, sugerând într-un mod interesant viitorul muzeelor, au fost instalate tururi virtuale ale unora dintre cele mai importante monumente și puncte de interes ale Brașovului: Biserica Neagră,  Casa Sfatului, Prima Școală Românească, Zona Bastionului Graft (După Ziduri), Scheii Brașovului, Turnul Alb și Turnul Negru. O parte dintre șevalete și una dintre mesele multitouch sunt dedicate copiilor care vor putea descoperi singuri imagini cu Brașovul de-a lungul istoriei sale. Copiii vor găsi și un alt punct de interes în curtea bastionului unde au fost instalați șase cilindri sonori; la atingerea acestora copiii vor putea declanșa sunete care recrează zgomotul făcut de armele folosite pentru apărarea acestui bastion medieval. De asemenea, cei pasionați de istorie pot face o trecere în revistă, pe unul dintre șevaleți, a oamenilor care au făcut istoria orașului, a locurilor în care s-au petrecut momente importante ale dezoltării Brașovului precum și principalele evenimente petrecute aici. Fiecare șevalet are propriul sistem audio-guide, utilizatorul fiind sigurul care aude explicațiile audio datorită unui SoundTube, un dispozitiv audio în forma de umbrela care dispersează sunetul doar în zona în care se afla persoana aflată în fața unui șevalet multitouch. Galeria are un conținut dinamic, cantitatea informației găzduite pe serverele dedicate acestui proiect va crește de la o săptămână la alta. În permanență sunt adaugate informații noi din diferite surse. O alta caracteristica a proiectului este faptul că vizitatorii vor putea avea acces la imagini și materiale inaccesibile până acum publicului larg: cărți poștale, fotografii, filme din colecții private sau aflate în Arhivele Statului. În viitor, spațiul va găzdui pe lângă expoziția digitală dedicată Brașovului de ieri și de astăzi si alte expoziții digitale temporare: dedicatei artei românești și mondiale, unor evenimente de importanță majoră sau unor alte galerii virtuale. Investiția totală de la Bastionul Postăvarilor în galeria digitală nu depașește 290.000 de Euro, iar pentru crearea acesteia a lucrat o echipă formată din 32 de specialiști timp de 6 luni.  
http://www.brasovultau.ro/Prima-galerie-digitala-din-Romania-la-Bastionul-Postavarilor-din-Brasov-56996.html

Prima galerie digitală din România
Expoziţie virtuală la Bastionul Postăvarilor
Mihaela GRĂDINARU
Bastionul Postăvarilor va avea, începînd din luna mai, prima galerie digitală din România, care va funcţiona ca o expoziţie virtuală pe trei etaje, fiind un produs 100% românesc implementat de compania TomTouch. Compania a realizat la Braşov un spaţiu expoziţional virtual dedicat istoriei şi punctelor de interes din oraş. „Ne dorim ca ceea ce am realizat aici, la Braşov, să devină un concept replicabil şi în alte oraşe şi zone turistice ale ţării. Investiţia totală de la Bastionul Postăvarilor în galeria digitală nu depăşeşte 290.000 de euro, iar pentru crearea acesteia a lucrat o echipă formată din 32 de specialişti, timp de 6 luni. Cu acest cost s-a obţinut un spaţiu expoziţional care, ulterior, nu necesită angajarea unui număr crescut de personal şi care nu are costuri semnificative de întreţinere”, a spus Răzvan Bîgiu, director general CS Vision, compania de care aparţine TomTouch.
Galerie virtuală pe trei etaje
Pe cele trei etaje ale galeriei digitale au fost instalate obiecte electronice printre care trei mese şi 13 şevalete multitouch, urmărindu-se integrarea galeriei în arhitectura bastionului prin îmbinarea imaginii clasice a atelierului de pictură cu ideea de spaţiu al viitorului. „Vizitatorii Bastionului Postăvarilor vor putea astfel să facă un tur virtual al Braşovului. Principala atracţie a galeriei o vor constitui cele două gigapanorame instalate pe mesele multitouch. Acestea prezintă Braşovul văzut de pe Tîmpa pînă în cel mai mic detaliu, utilizatorii acestor dispozitive avînd posibilitatea să exploreze oraşul printr-o simplă atingere de ecran. Mai ales pentru cei care vin din afara Braşovului, cele două dispozitive cu gigapanorame vor fi un punct de iniţiere în vizitarea şi descoperirea oraşului de la poalele Tîmpei“, se arată în comunicatul TomTouch. Pe dispozitivele multitouch instalate pe şevalete, sugerînd într-un mod interesant viitorul muzeelor, au fost instalate tururi virtuale ale unora dintre cele mai importante monumente şi puncte de interes ale Braşovului: Biserica Neagră, Casa Sfatului, Prima Şcoală Românească, Zona Bastionului Graft (După Ziduri), Scheii Braşovului, Turnul Alb şi Turnul Negru.
Spaţii dedicate copiilor şi adulţilor
O parte dintre şevalete şi una dintre mesele multitouch sînt dedicate copiilor care vor putea descoperi singuri imagini cu Braşovul de-a lungul istoriei. Copiii vor găsi un punct de interes şi în curtea bastionului unde au fost instalaţi şase cilindri sonori. La atingerea lor cei mici vor declanşa sunete care recreează zgomotul armelor folosite pentru apărarea bastionului. Pe unul dintre şevaleţi, braşovenii pasionaţi de istorie pot face o trecere în revistă a oamenilor şi momentelor care au marcat Braşovul de-a lungul istoriei sale. Fiecare şevalet are propriul sistem audio-guide, utilizatorul fiind sigurul care aude explicaţiile, datorită unui SoundTube, un dispozitiv audio în forma de umbrelă care dispersează sunetul doar în zona persoanei aflate în faţa unui şevalet multitouch. „Am urmărit să oferim celor care vor vizita în viitor Bastionul Postăvarilor o galerie neconvenţională, cu un conţinut spectaculos, concentrat într-un spaţiu relativ mic. Vrem să arătăm cum se poate prezenta în mod virtual un volum de informaţie comparabil cu cel al unui muzeu. Cred că am reuşit să creăm un spaţiu în care vizitatorii îşi concep propriul lor tur, fiind propriii lor ghizi. Ne-a fost foarte folositoare experienţa avută în proiectul de refuncţionalizare a muzeului Antipa la care am participat în ultimul an”, a declarat Răzvan Bîgiu, oficialul companiei. O altă caracteristică a proiectului este accesul vizitatorilor la imagini şi materiale inedite: cărţi poştale, fotografii, filme din colecţii private sau din Arhivele Statului. În viitor, spaţiul va găzdui, pe lîngă expoziţia digitală dedicată Braşovului, şi alte expoziţii digitale temporare dedicate artei româneşti şi mondiale, unor evenimente de importanţă majoră sau altor galerii virtuale.
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=actualitate&s_id=112672

Galerie digitală la Bastionul Postăvarilor din Braşov
Bastionul Postăvarilor din Braşov va avea, începând din luna mai, prima galerie digitală din România, care va funcţiona ca o expoziţie virtuală pe trei etaje, dedicată istoriei şi punctelor de interes din acest oraş, anunţă Mediafax. Galeria digitală a fost realizată de o companie  şi reprezintă un spaţiu expoziţional virtual dedicat istoriei şi punctelor de interes din acest oraş. Galeria se va afla în incinta Bastionului Postăvarilor din Braşov, în zona de promenadă de sub Tâmpa. Investiţia nu depaşeşte 290.000 de euro, iar pentru crearea acesteia a lucrat o echipă formată din 32 de specialişti timp de şase luni. La cele trei etaje ale galeriei digitale au fost instalate obiecte electronice, printre care trei mese şi 13 şevalete multitouch, urmărindu-se integrarea galeriei în arhitectura bastionului prin îmbinarea imaginii clasice a atelierului de pictură cu ideea de spaţiu al viitorului, potrivit unui comunicat al companiei. Vizitatorii Bastionului Postăvarilor vor putea astfel să facă un tur virtual al Braşovului. Principala atracţie a galeriei o vor constitui cele două gigapanorame instalate pe mesele multitouch. Acestea prezintă Braşovul văzut de pe Tâmpa până în cel mai mic detaliu, utilizatorii acestor dispozitive având posibilitatea să exploreze oraşul printr-o simplă atingere de ecran. Mai ales pentru cei care vin din afara Braşovului, cele două dispozitive cu gigapanorame vor fi un punct de iniţiere în vizitarea şi descoperirea oraşului de la poalele Tâmpei", se arată în comunicatul citat de Mediafax. Pe dispozitivele multitouch instalate pe şevalete, sugerând într-un mod interesant viitorul muzeelor, au fost instalate tururi virtuale ale unora dintre cele mai importante monumente şi puncte de interes ale Braşovului: Biserica Neagră, Casa Sfatului, Prima Şcoală Românească, Zona Bastionului Graft (După Ziduri), Scheii Braşovului, Turnul Alb şi Turnul Negru. O altă caracteristică a proiectului este faptul că vizitatorii vor putea avea acces la imagini şi materiale inaccesibile până acum publicului larg: cărţi poştale, fotografii, filme din colecţii private sau aflate în Arhivele Statului.
http://www.brasovultau.ro/Galerie-digitala-la-Bastionul-Postavarilor-din-Brasov-56925.html

Consiliul Judeţean, un sprijin pentru vârstnici
Seniorii din Sindicatul Liber al Pensionarilor au făcut o analiză a ultimului mandat şi au prezentat şi obiectivele pentru următorii ani. În mijlocul lor au fost invitaţi şi reprezentanţii autorităţilor judeţene, care i-au sprijinit de-a lungul timpului. Preşedintele Executivului Judeţean, Aristotel Căncescu (foto), le-a promis vârstnicilor că va fi în continuare alături de ei, prin diferite programe, pe care va continua să le sprijine. Asta cu atât mai mult cu cât preşedintele Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu, are un mare respect pentru seniorii judeţului, care sunt deja într-o pondere mai mare de 50% din populaţie.  "Considerația mea este cu atât mai mare, cu cât dumneavoastră sunteți generația care aș zice că a fost cea mai năpăstuită. De trei ori ați fost considerați generație de sacrificiu. Țin minte prin anii" 50 câtă sărăcia era, cât de greu se obțineau toate lucrurile, până și pâinea era pe cartelă. Țin mine cât de greu le era părinților mei să se descurce pe acele vremuri. Am simțit din plin și a doua perioadă de generație de sacrificiu din anii "80. Când ne trezeam noaptea să mergem să cumpărăm doi litri de lapte sau un pachet de unt, când le găseam și pe acelea cu greu. Iar din păcate și la ora actuală nu avem parte de lucruri bune. Și acum se poate spune că suntem o generație de sacrificiu" a spus președintele Consiliului Județean, Aristotel Căncescu.  Preşedintele Consiliului Judeţean le-a promis vârstnicilor că în continuare o prioritate pentru el va fi sistemul de sănătate, vitregit de actualul Guvern. O altă prioritate este construcţia aeroportului, care va contribui semnificativ la dezvoltarea judeţului. Cei peste 70 de delegaţi ai filialelor sindicatului liber al pensionarilor au trecut mai apoi la alegerea unui nou şef pentru următorii doi ani. A.C.
http://www.brasovultau.ro/Consiliul-Judetean-un-sprijin-pentru-varstnici-56913.html

Tur al Braşovului printr-un simplu click
Simona Suciu
Bastionul Postăvarilor din Braşov va avea, începând din luna mai, prima galerie digitală din România, care va funcţiona ca o expoziţie virtuală pe trei etaje, dedicată istoriei şi punctelor de interes din acest oraş. La cele trei etaje ale galeriei digitale au fost instalate obiecte electronice, printre care trei mese şi 13 şevalete multitouch, urmărindu-se integrarea galeriei în arhitectura bastionului prin îmbinarea imaginii clasice a atelierului de pictură cu ideea de spaţiu al viitorului, potrivit unui comunicat al companiei. Vizitatorii Bastionului Postăvarilor vor putea astfel să facă un tur virtual al Braşovului. Principala atracţie a galeriei o vor constitui cele două gigapanorame instalate pe mesele multitouch. Acestea prezintă Braşovul văzut de pe Tâmpa până în cel mai mic detaliu, utilizatorii acestor dispozitive având posibilitatea să exploreze oraşul printr-o simplă atingere de ecran. O altă caracteristică a proiectului este faptul că vizitatorii vor putea avea acces la imagini şi materiale inaccesibile până acum publicului larg: cărţi poştale, fotografii, filme din colecţii private sau aflate în Arhivele Statului.
http://www.adevarul.ro/locale/brasov/brasov-Tur_al_Brasovului_printr-uin_simplu_click_0_689931070.html

Time-out la 20 de ani
Pace politică la aniversarea CJ
Mihaela PARGHEL
• Spre deosebire de furtunoasele şi încrîncenatele şedinţe ale aleşilor judeţeni din ultimii 20 de ani, ieri, între tabere şi personaje aflate de ani în şir în vie opoziţie n-a fost nicio vorbă grea şi niciun strop de vrajbă
Întruniţi ieri în şedinţă aniversară, o parte din foştii consilieri judeţeni au depănat amintiri, au rememorat cele mai importante proiecte şi au spus ce schimbări cred ei că ar trebui să apară în instituţie sau la nivel de organizare teritorială, pentru o administraţie mai modernă şi mai eficientă. La reuniunea consilierilor judeţeni pentru aniversarea a 20 de ani de la înfiinţarea instituţiei au fost prezenţi, printre alţii, prefectul Ion Gonţea, primul preşedinte al CJ, şi actualul preşedinte, Aristotel Căncescu, aflat de trei mandate în fruntea instituţiei. Au venit la întîlnirea de ieri şi fostul vicepreşedinte Ivan Cismaru (1996 - 2000), Traian Bărbat, cel mai longeviv dintre consilierii judeţeni (1992 - 2008), cel mai tînăr consilier, Roxana Mînzatu, şi decanul de vîrstă al consilierilor CJ, Ion Topolog. Au lipsit însă Adrian Taropa, preşedintele CJ din mandatul 2000 - 2004, precum şi cei doi vicepreşedinţi din perioada 2004 - 2008, Vasile Butaru şi Marian Rasaliu. Spre deosebire de furtunoasele şi încrîncenatele politic şedinţe ale CJ din ultimii 20 de ani, ieri, aniversarea a adus o pace rar de văzut între tabere şi personaje aflate de ani în şir în vie opoziţie. La 20 de ani de la înfiinţarea Consiliului Judeţean, foşti şi actuali lideri ai instituţiei ar susţine cîteva schimbări majore în organizarea CJ dar şi în împărţirea administrativ-teritorială a judeţului şi a României.
Ion Gonţea susţine reînfiinţarea Delegaţiei permanente a CJ
„Hotărîrile trebuie să îmbrace un aspect politic dar nu covîrşitor, să nu lipsească de raţiune autoritatea publică“, declară primul preşedinte al CJ Braşov, Ion Gonţea, despre modul în care ar trebui să arate un Consiliu Judeţean modern şi eficient. Pentru mai multă eficienţă, prefectul ar susţine şi reînfiinţarea Delegaţiei permanente a Consiliului Judeţean. „La începutul funcţionării Consiliului Judeţean mai exista această structură de decizie care mai degreva într-o oarecare măsură activitatea plenului. Cred că nu a fost o decizie foarte bună desfiinţarea acestei structuri şi cred că nu ar fi rău dacă ar reveni“, a declarat prefectul Ion Gonţea. Cînd vine vorba despre viitor, Gonţea îi sfătuieşte pe actualii şi viitorii consilieri judeţeni să aibă o gîndire pozitivă pentru că „asta este cel mai important“. În plus, acum sarcina viitorilor aleşi ar urma să fie ceva mai uşoară, pentru că partea mai grea a organizării şi funcţionării CJ a trecut. „La început a fost mai greu, pentru că mulţi oameni din Consiliul Judeţean veneau din vechiul sistem. Trecusem de la un sistem autoritar la o situaţie în care trebuia să ne gestionăm singuri şi asta a fost cel mai greu“, a declarat Ion Gonţea, care spune că situaţia este cu totul altfel acum, din punct de vedere al personalului din CJ.
Aristotel Căncescu regretă înfiinţarea localităţilor mici
Actualul preşedinte al Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu, ar susţine şi el o schimbare în administraţie, pe viitor, însă la nivel de structuri teritoriale. „Este utilă iniţiativa privind restructurarea administraţiei. Cred că a fost o greşeală că am creat, acum cîţiva ani, unităţi administrativ-teritoriale mai mici, care acum nu pot supravieţui din venituri proprii. Cred că ar trebui create unităţi administrativ teritoriale mai mari şi chiar regiuni“, spune Aristotel Căncescu.
Ioan Ochi vrea un cod al administraţiei publice
Actualul vicepreşedinte al CJ, Ioan Ochi, ar susţine însă crearea unui „cod unic al administraţiei publice“, care să reglementeze funcţionarea Consiliului Judeţean şi al consiliilor locale, astfel încît să nu mai apară tot felul de situaţii contradictorii. „Consiliul Judeţean a primit mai multe responsabilităţi dar nu mai mulţi bani. În acest moment, există peste 140 de acte normative - legi, ordonanţe de urgenţă, hotărîri de guvern, ordine de ministru - care reglementează activitatea în administraţia publică. Ele ar trebui restructurate în favoarea unui cod al administraţiei publice“, spune Ioan Ochi.
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=actualitate&s_id=112574

Şedinţă de plen cu consilierii din 5 mandate
Consiliul Judeţean Braşov a împlinit ieri 20 de ani de la înfiinţare.
În urmă cu exact 20 de ani, pe data de 24 aprilie, a fost înfiinţat Consiliul Judeţean, în baza legii 69/1991. Primul preşedinte al acestei instituţii a fost ales Ion Gonţea (1992 - 1996), al doilea a fost Adrian Taropa (1996 - 2000), după care funcţia a fost şi este deţinută în continuare de Aristotel Căncescu (2000 - prezent). Ieri, în sala de şedinţe a Consiliului Judeţean au fost invitaţi foştii preşedinţi, vicepreşedinţi şi consilieri judeţeni, dar şi actualii membri ai acestui for. „Rolul Consiliului Judeţean este unul de solidaritate socială. Fără Consiliul Judeţean multe localităţi nu ar avea cum să supravieţuiască numai din venituri proprii. Majoritatea banilor vin de la municipiul Braşov şi alte câteva oraşe, dar ei sunt direcţionaţi pe proiecte sociale”, a spus Aristotel Căncescu în deschiderea şedinţei festive. Apoi, actualul şef al CJ a spus că prin persoana lui Ion Gonţea, actual prefect al judeţului, s-au pus bazele acestei instituţii şi au fost create instituţiile care şi acum sunt în subordine, precum şi primele proiecte. S-a ţinut şi un moment de reculegere pentru foştii consilieri judeţeni care au decedat de-a lungul timpului. Primul preşedinte al CJ, Ion Gonţea, a spus că este destul de emoţionat la acest moment aniversar. „Îmi aduc aminte că îmi era greu să înţeleg mecanismul de a forma o majoritate de vot, iar cadrul legal era la început. Legea 69/1991 era extrem de lacunară, avea prevederi limitate atât ca atribuţii, cât şi ca proceduri de lucru”, a spus Ion Gonţea, supărat că după 20 de ani de la înfiinţarea CJ mai sunt primari care nu înţeleg ce resurse au în localitate şi cum pot fi exploatate cu ajutorul Consiliului Judeţean. „Există o şansă foarte mare ca acest Consiliu Judeţean să intre în istoria Braşovului prin realizarea celor două mari proiecte: Aeroportul Internaţional şi Spitalul Judeţean”, a spus şi Emil Niţă, fost consilier judeţean. 
Cristina BĂILĂ
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=72579

Întâlnire de 20 de ani la Consiliul Judeţean Braşov
Participanţii au rememorat momentele de după înfiinţarea acestei structuri administrative, dar au făcut şi aprecieri privind activitatea din ultimele două decenii
Peste 30 de actuali şi foşti consilieri s-au reunit ieri la sala de şedinţe a forului deliberativ judeţean, cu ocazia împlinirii a două decenii de la constituirea primului plen, potrivit Legii nr. 215/1991, privind administraţia publică. Şedinţa festivă a fost prezidată de preşedintele în funcţie, liberalul Aristotel Căncescu, precum şi de prefectul Ion Gonţea - care a fost primul şef al administraţiei judeţene de după 1989. În sală s-au aflat foşti aleşi şi vicepreşedinţi ai instituţiei, precum: Ivan Cismaru, Marko Gabor, Toma Dobrogeanu, Arnold Ungureanu, Traian Bărbat şi Ion Popescu Topolog (care au deţinut patru mandate şi au fost decani de vârstă), Vasile Bran şi Dumitru Ioan Puchianu (care au fost şi deputaţi), Nicolae Ţucunel - actual candidat independent la preşedinţia CJ, precum şi cea mai tânără membră a plenului de-a lungul timpului, aflată acum la un al doilea mandat, Roxana Mânzatu. Absent de la întâlnirea de 20 de ani a fost succesorul lui Ion Gonţea, ex-ţărănistul Adrian Taropa, care a condus instituţia în perioada 1996-2000. În debutul remember-ului de ieri, Aristotel Căncescu a cerut un moment de reculegere pentru colegii trecuţi în nefiinţă. Căncescu a făcut o scurtă trecere în revistă a activităţii desfăşurate în timp la Consiliul Judeţean, apreciind eforturile lui Gonţea şi Taropa de a iniţia investiţii în domeniul apă-canal, al reabilitării de drumuri şi în stabilirea de priorităţi de dezvoltare în diferite domenii. Luând cuvântul, Ion Gonţea nu a ratat ocazia să precizeze că la vremea când a fost desemnat preşedinte al CJ Braşov „încă eram coleg de partid (respectiv în Partidul Democrat - n.r.) cu dl. Căncescu şi am avut sprijinul său din Parlament, domnia-sa fiind senator”. Sursa citată a menţionat că în urmă cu 20 de ani  administraţia judeţeană se făcea „cam după ureche, fiindcă nu ne mai dădea nimeni «indicaţii preţioase» şi nu mai aveam «directive măreţe», aşa că trebuia să luăm noi decizii, chiar şi acolo unde nu existau încă legi. Totuşi, ne-am descurcat!”.
CJ - „factor pentru dezvoltarea Braşovului”
Un punct de vedere diferit privind activitatea din ultimii 20 de ani a Consiliului Judeţean Braşov l-a avut Dumitru Puchianu, care a apreciat că, în pofida laudelor referitoare la prestaţiile conducerii instituţiei şi a consilierilor, „în aceste două decenii s-a făcut foarte puţin din ceea ce era necesar şi mă întreb câte sute de ani sunt necesari pentru a rezolva toate problemele cu care ne confruntăm?!”. La rândul său, Nicolae Ţucunel a precizat că administraţia judeţeană „poate fi un adevărat catalizator şi factor determinant pentru dezvoltarea integrată Braşovului, dar că pentru asta este nevoie de unitate şi voinţă politică şi de promovarea unor interese comune în beneficiul cetăţenilor, indiferent de culoarea politică a membrilor Consiliului Judeţean!”. 
Dragoş CENŢU
http://www.mytex.ro/eveniment/intalnire-de-20-de-ani-la-consiliul-judetean-brasov_313784.php

Aniversare
Consiliul Judeţean, după 20 de ani
Mihaela PARGHEL
• Aleşii judeţeni care au trecut în ultimii 20 de ani prin Consiliul Judeţean se întîlnesc azi, într-o şedinţă festivă, pentru a marca 20 de ani de la înfiinţarea instituţiei
Aleşii judeţeni care au trecut în ultimii 20 de ani prin Consiliul Judeţean se întîlnesc azi, într-o şedinţă festivă, pentru a marca 20 de ani de la înfiinţarea instituţiei. Consiliul Judeţean funcţionează din 1992 în baza Capitolului VI din Legea administraţiei publice locale, avînd un preşedinte şi doi vicepreşedinţi. La Braşov, în cele două decenii, doar trei preşedinţi au condus administraţia judeţeană, cel mai longeviv dovedindu-se a fi actualul şef, Aristotel Căncescu, care în 2008 şi-a cîştigat mandatul şi în noul sistem de vot direct, uninominal.
De la 45 la 34 de consilieri judeţeni
Consiliul Judeţean funcţionează în România în baza capitolului 6 din Legea administraţie publice locale, fiind organizat ca autoritate a administraţiei publice locale, constituită la nivel judeţean pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale, orăşeneşti şi municipale, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean. La Braşov, de-a lungul celor 20 de ani, Consiliul Judeţean nu a suferit mari schimbări în organizare, doar din punct de vedere al numărului de aleşi. De exemplu, dacă la începutul primului mandat din istoria Consiliului Judeţean, la Braşov existau 45 de consilieri - proporţional cu numărul de locuitori de la nivelul anului 1992, în 2004, numărul de consilieri a scăzut la 41, iar în 2008, la 35. În prezent, Consiliul Judeţean Braşov are 34 de componenţi, plus preşedintele. Cea mai importantă modificare în modul de organizare şi funcţionare al instituţiei a apărut în 2008, cînd, pentru prima dată de la înfiinţarea consiliilor judeţene în România, preşedintele a fost ales uninominal, prin vot direct.
Trei preşedinţi în 20 de ani
La Braşov, în cei 20 de ani de existenţă, Consiliul Judeţean a avut doar trei preşedinţi, doi dintre ei, Ion Gonţea şi Aristotel Căncescu, aflîndu-se şi acum în prim-planul politicii locale. Pînă în 2008, preşedinţii, la fel ca şi vicepreşedinţii, erau aleşi din rîndul consilierilor judeţeni şi de către consilierii judeţeni. Primul şef al administraţiei judeţene, în mandatul 1992 - 1996 a fost actualul prefect, Ion Gonţea, ales atunci consilier judeţean pe listele FSN. Primii vicepreşedinţi ai CJ, imediat după înfiinţare, au fost Ion Dospinescu şi Sorin Lepşa. Asta însă numai pînă în toamna acelui an, cînd Lepşa a renunţat la statutul de consilier judeţean pentru a merge în Parlament. „Din toamnă, vicepreşedinţi au devenit Bartolomeu Orfanu şi Arnold Ungureanu“, îşi aminteşte primul preşedinte al Consiliului Judeţean Braşov.
O treime din consilieri, „la a doua strigare“
În mandatul 1996 - 2000, preşedinte al Consiliului Judeţean a devenit ţărănistul Adrian Taropa, avîndu-i ca vicepreşedinţi pe Lazar Madaras şi Ivan Cismaru, pentru ca din 2000, şef al CJ să devină actualul preşedinte, Aristotel Căncescu. În primul său mandat la conducerea Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu, ales pe atunci din rîndul Partidului Democrat (PD), i-a avut ca vicepreşedinţi pe Marko Gabor Iozsef şi pe Iancu Vespasian, care s-a retras din politică după 2008. La cel de al doilea mandat ca preşedinte al Consiliului Judeţean, în perioada 2004 - 2008, Căncescu a avut vicepreşedinţi tot din rîndul PD. Vasile Butaru, care nu mai deţine în prezent nicio funcţie publică, şi senatorul Marian Rasaliu au fost în conducerea CJ în perioada 2004 - 2008. Această perioadă s-a evidenţiat şi printr-o „curiozitate“. Este mandatul în care nu mai puţin de 13 consilieri, reprezentînd cam o treime din întreg plenul, au fost validaţi la „a doua strigare“. Altfel spus, rezultatele votului direct nu le-a adus un loc în Consiliul Judeţean, ei devenind consilieri doar în urma retragerii altor aleşi care din diferite motive au decis să renunţe la locul cîştigat.
Primul preşedinte ales uninominal
2008 a adus şi prima schimbare radicală în modul de organizare al consiliilor judeţene. Mandatul 2008 - 2012 este primul în care preşedinţii de CJ-uri au fost aleşi uninominal de către cetăţeni, prin vot direct. În urmă cu patru ani, actualul preşedinte, Aristotel Căncescu, şi-a cîştigat cel de-al treilea mandat, după o luptă strînsă cu Ioan Dumitru Puchianu, pe atunci candidat al PDL. Ceilalţi consilieri judeţeni au fost aleşi, ca şi pînă acum, pe listele propuse de partide. Vicepreşedinţi ai CJ în acest mandat sînt Ioan Ochi PSD şi Attila Kovacs UDMR.
Proiectele de apă, cele mai importante investiţii
Rememorînd primii ani de existenţă ai Consiliului Judeţean, actualul prefect, Ion Gonţea - primul preşedinte de CJ la Braşov - spune acum că cele mai importante proiecte coordonate în primii patru ani de CJ au fost, cu siguranţă, cele care au dus la extinderea aducţiunilor de apă la Braşov. „Municipiul Braşov şi judeţul Braşov sufereau atunci din cauza apei“, îşi aminteşte Ion Gonţea. „Cel mai important pentru mine a fost proiectul de prelungire a aducţiunii de apă din zona Prejmer - Hărman, cu o conductă de 1000 care aducea apă şi la Braşov. În acea perioadă erau ceva probleme cu apa la Braşov. Este perioada în care s-a supraînălţat şi barajul de apă de la Tărlung, şi s-a dublat capacitatea pentru a deservi Braşovul. Atunci au început mai toate proiectele mari de apă ale judeţului, Braşovul fiind printre cele cinci oraşe - primele din România - care au beneficiat de fonduri BERD cu această destinaţie“, spune primul preşedinte din istoria CJ Braşov. Tot proiectele care ţin de modernizarea reţelelor de apă sînt printre cele mai importante din mandatele actualului şef al administraţiei judeţene. Dacă e să se gîndească la proiecte majore realizate în judeţ, Aristotel Căncescu aminteşte de accesarea grantului record pentru România, de 230 de milioane de euro, pentru extinderea şi modernizarea reţelelor de apă şi canalizare ale Braşovului. „Am reparat cam 90% din drumurile judeţului, care acum sînt într-o stare bună, cu excepţia unuia - cel dintre Şercaia şi Hoghiz, care costă foarte mult şi este într-o situaţie mai delicată“, a declarat actualul preşedinte CJ, amintind şi despre iniţierea lucrărilor de la Aeroportul Internaţional Braşov - Ghimbav.
Votul „după deget“
Din Consiliul Judeţean au rămas şi momente mai haioase pe care liderii şi le aduc aminte cu plăcere. „1992, Consiliul Judeţean avea 45 de membri, iar pe atunci, FSN avea 22, restul 23. Toţi consilierii Convenţiei (CDR - n.r.) se aşezau în prima bancă - atunci sala fiind altfel structurată. Eu nu ştiam de ce era mereu aceeaşi aşezare, cu membrii CDR în prima bancă, pînă m-am prins că, de fapt, se vota exact cum se votează acum la Parlament. Cei din primul rînd ridică mîna şi arată celorlalţi cum să voteze: dacă e cu degetul mare în sus e DA, dacă degetul e în lateral e abţinere, iar degetul în jos înseamnă NU“, îşi aminteşte Ion Gonţea. El spune însă că a avut şi o rezolvare pentru această „problemă“: „am creat o ambuscadă, am pus alţi oameni să stea în faţă şi i-am dispersat pe cei care stăteau mereu în primul rînd“. O altă întîmplare haioasă din Consiliul Judeţean este tot din primul mandat, atunci cînd, pentru a mulţumi pe toată lumea şi toate forţele reprezentate în CJ, preşedintele Ion Gonţea a fost nevoit să propună trei vicepreşedinţi. După alegerile generale, unul dintre cei trei vicepreşedinţi a ales Parlamentul şi astfel situaţia a revenit la normal.
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=actualitate&s_id=112509

Maternitatea e în colaps!
Maternitatea Braşov se va transforma în casă de nașteri, iar brașovencele nu vor mai avea de ales. Pentru orice fel de intervenție mai complicată  se vor îndrepta spre clinicile private! Acesta este riscul major, ţinând cont că bugetul pe care l-a primit Spitalul de obstetrică și ginecologie pentru întreg anul s-a epuizat. Anunțul a fost făcut de președintele Consiliului Județean, Aristotel Căncescu, în condițiile în care, rând pe rând, unităţile medicale de stat intră în blocaj financiar. Maternitatea brasoveană primește de la Guvernul PDL, un buget micșorat cu 15%, în fiecare an. Banii de la Maternitatea din Brașov sunt acum pe terminate. Nu mai sunt  fonduri pentru medicamente, salariile angajaților și achitarea hranei. "Nu mai avem bani efectiv. Luna viitoare se vor termina banii iar femeile vor fi obligate să meargă la spitalele private unde o naștere costă între 30 și 60 de milioane de lei vechi. Eu mă îndoiesc că foarte multe femei își vor permite să facă acest lucru." a spus președintele Consiliului Județean Brașov, Aristotel Căncescu. De altfel, întreg sistemul de sănătate are de suferit din cauza subfinanţării, la fel şi pacienţii. "Am tras un semnal serios de alarmă, atunci când Oncologia era în pericol, care practic se va închide după ce vor pleca toți doctorii la privat. Acum există riscul să închidem activitatea și la Maternitate, după epuizarea fondurilor. Maternitate e în pericol să devină o casă de nașteri" a mai precizat Căncescu. Președintele Consiliului Județean este sigur că situația de subfinanțare în care se află sistemul medical de stat, în prezent, se va schimba odată cu plecarea pedeliştilor de la putere.
http://www.brasovultau.ro/Maternitatea-e-In-colaps-56671.html

Braşovul va avea primul muzeu virtual din România
Braşovul va avea primul muzeu virtual din România care va fi inaugurat peste două săptămâni la Bastionul Ţesătorilor, a declarat vineri într-o conferinţă de presă preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu. Aici se vor putea vedea fotografii vechi, filme, imagini vechi din Braşov. Ideea mi-a venit după ce am vizitat în Canada un astfel de muzeu şi cred că Braşovul are nevoie de aşa ceva pentru turiştii care vizitează obiectivele turistice din municipiu şi judeţ", a spus Căncescu. În cadrul aceluiaşi proiect, începîând de săptămâna viitoare vor fi montate pe toate monumentele istorice din municipiu difuzoare în care se va prezenta în limba română pentru început, apoi şi în limba engleză istoricul monumentului respectiv."Investiţia se ridică la 7.000 de lei, nu este o sumă mare. Difuzoarele vor fi montate pe Turnul Alb, Turnul Negru, Poarta Ecaterina, Muzeul de Istorie din Piaţa Sfatului, Bastionul Postăvarilor şi Bastionul Ţesătorilor", a mai spus Căncescu.
http://www.brasovultau.ro/Brasovul-va-avea-primul-muzeu-virtual-din-Romania-56663.html

Încă un pas pentru aeroportul de la Braşov
Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Attila Kovacs, a anunţat că Agenţia Naţională de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice a aprobat publicarea pe Sistemul Electronic de Achiziții Publice a anunțului licitaţiei privind îndiguirea pârâului Beselcin şi amenajarea tere­nurilor din împrejurimi. Kovacs a afirmat că decizia era firească în condiţiile în care oficialii Ministerului Mediului şi-au dat avizul de peste trei luni şi au inclus în bugetul propriu fonduri în valoare de peste 4,2 milioane de euro pentru lucrările de îndiguire a pârâului, pre­cum şi pentru construirea unor canale de deviaţie adiacente pe o lungime de 1,8 km. „Oricum, aeroportul se va face, după ce aceşti indivizi portocalii vor pleca şi de la guvernare şi de la conducerea Primăriei, iar eu vă garantez că după aceste lucrări o să meargă foarte bine" a declarat Aristotel Căncescu, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov.
http://www.brasovultau.ro/Inca-un-pas-pentru-aeroportul-de-la-Brasov-56585.html

ÎN SFÂRŞIT! ANRMAP a avizat o documentaţie pentru aeroport
Licitaţia e organizată de Ministerul Mediului, pentru îndiguirea pârâului Besălcin.
Agenţia Naţională de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice (ANRMAP) a avizat documentaţia pentru licitaţia privind îndiguirea pârâului Besălcin şi amenajarea terenurilor din împrejurimi, lucrare importantă pentru realizarea Aeroportului Internaţional Braşov – Ghimbav. Vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Attila Kovacs, spune că acum licitaţia poate fi lansată pe SEAP. „Trebuia să se întâmple acest lucru deoarece Ministerul Mediului şi-a dat avizul de peste trei luni şi a inclus în bugetul propriu fonduri în valoare de peste 4,2 milioane de euro pentru lucrările de îndiguire a pârâului, precum şi pentru construirea unor canale de deviaţie adiacente pe o lungime de 1,8 km”, susţine Attila Kovacs. 
Cristina BĂILĂ
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=72403

Începerea lucrărilor la pista Aeroportului a primit aviz favorabil
Demersurile au fost făcute de vicepreşedintele CJ Braşov, Attila Kovacs
Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Attila Kovacs, a anunţat ieri că Agenţia Naţională de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice (ANRMAP) privind derularea procedurilor de iniţiere a licitaţiei privind îndiguirea pârâului Beselcin şi amenajarea terenurilor din împrejurimi a dat „undă verde” începerii lucrărilor la pista Aeroportului Internaţional. Kovacs a afirmat că decizia era firească în condiţiile în care oficialii Ministerului Mediului şi-au dat avizul de peste trei luni şi au inclus în bugetul propriu fonduri în valoare de peste 4,2 milioane de euro pentru lucrările de îndiguire a pârâului, precum şi pentru construirea unor canale de deviaţie adiacente pe o lungime de 1,8 km.
Dragoş CENŢU
http://www.mytex.ro/prima-pagina/inceperea-lucrarilor-la-pista-aeroportului-a-primit-aviz-favorabil_313219.php

Sunt reluate programele sociale pentru seniori
50 de pensionari braşoveni au asistat la slujbă şi au luat lumină de la preoţii mănăstirii Brâncoveanu, de la Sâmbătă de Sus.  Acțiunea este sprijinită financiar de Consiliul Județean Braşov şi face parte din programul,  care deja are tradiție, „Să ne cunoaștem mai bine”.  Cei 50 de pensionari s-au alăturat celor câteva mii de credincioși care au luat lumina Învierii de la Mănăstirea Brâncoveanu.  "Am mai fost la mănăstire. Însă de această dată de Înviere a fost ceva deosebit" a spus o pensionară.  "Mulţumiri pentru cei care ne-au ajutat să participăm la această excursie" a spus un alt participant. Pensionarii brașoveni care au plecat de Înviere la Sâmbătă au fost cazați pentru o noapte în incinta mănăstirii. "Un grup de 50 de pensionari au mers la mănăstirea Sâmbata de Sus. Ei au asistat la slujba de înviere. Seniorii au fost foarte bucuroşi că au putut participa la această slujbă la mănăstire" a declarat Dragoş Crăciun, consilier judeţean. Ei sunt câştigătorii unei tombole organizate la Reduta, în momentul în care Consiliul Județean a dat startul programelor destinate persoanelor în vârstă. Reamintim că de la sfârşitul lunii trecute la Centrul Cultural „Reduta”, în incinta Clubului Județean al Pensionarilor, au fost realuate cursurile gratuite pentru pensionari. Este vorba de cursurile gratuite de calculatoare – avansați, dansuri de societate și limba engleză organizate pentru pensionari de către Consiliul Județean Brașov. Este al optulea an când aceste cursuri gratuite există pentru pensionarii braşoveni. Proiectul a fost iniţiat şi susţinut de către Consiliul Judeţean Braşov. "Este un proiect pe care l-am pornit acum în urmă cu opt ani şi l-am continuat. Deci nu facem astfel de acţiuni doar în campania electorală. Noi nu dăm gratuităţi, cum face Primăria doar în campanie electorală. Am alocat în acest an 20 de miliarde de lei vechi pentru pensionari. Şi eu cred că ei merită acest lucru" a declarat Aristotel Căncescu, preşedintele CJ Braşov, la reînceperea cursurilor. “Avem obligaţia să le facem traiul mai uşor acestor oameni care şi aşa au trecut prin multe greutăţi. Ei reprezintă generaţii de sacrificiu. Aşa cum au fost în perioada comunistă, în timpul lui Ceauşescu, acum pe vremea lui Băsescu sunt iar o generaţie de sacrificiu", a adăugat Aristotel Căncescu.
Consiliul Judeţean Braşov reia proiectele sociale pentru seniori. Începând de joi,  19 aprilie, Consiliul Judeţean Braşov reia programele sociale „Să ne cunoaştem mai bine” şi „Administraţia judeţeană în dialog cu pensionarii”. Acesta programe sunt gândite în ideea de a-i ajuta pe vârstnici să socializeze şi să petreacă momente agreabile care să-i ajute să mai uite din necazurile vieţii. Pentru înscrieri, cei interesaţi sunt aşteptaţi zilnic la Clubul Judeţean al Pensionarilor din incinta Centrului Cultural „Reduta”, începând cu ora 10.00. Informaţii suplimentare pot fi obţinute la tel. 0268/ 474011. Persoane de contact: Dumitru Buhalău şi Alexandru Gafton.
http://www.brasovultau.ro/Sunt-reluate-programele-sociale-pentru-seniori-56547.html

Parteneriat pentru cel mai mare proiect social din judeţ
Deviza proiectului "Solidaritate braşoveană" este: „Ceea ce mie îmi prisose­şte, unui frate de-al meu îi lipseşte”.
Braşovenii au dus-o greu în ultimii patru ani în care guvernarea pedelistă s-a întrecut în tăieri de salarii, pensii şi alocaţii sociale, măriri de taxe şi contribuţii la buget. Preţurile au continuat să crească, în vreme ce nivelul de trai a scăzut simţitor.
Mai mult decât atât, prin măsurile luate, puterea a asmuţit salariaţii din mediul privat împotriva celor de la stat, pe tineri împotriva bătrânilor, pe cei sănătoşi împotriva bolnavilor şi asistaţilor social. În condiţiile în care guvernanţii nu s-au preocupat de nevoile oamenilor, ci doar de propriile lor interese, consilierii judeţeni PNL şi PSD au înţeles necesitatea solidarizării oamenilor şi crearea unor proiecte sociale, care să rezolve măcar în parte necazurile cetăţenilor. Astfel, Consiliul Judeţean Braşov a demarat proiectul „Solidaritatea braşoveană”, rod al colaborării cu Mitropolia Ardealului şi cu Agen­ția de Dezvoltare Durabilă a Județului Braşov, al cărei preşedinte, Mihai Pascu,  a preluat coordonarea. Proiectul, cu caracter umanitar, vizează crearea unei reţele în întregul județ, prin intermediul căreia sunt colectate donaţii de la persoanele fizice şi juridice, care vor fi împărţite apoi, în funcţie de nevoi, cetăţenilor aflaţi în dificultate. Pentru ei vor fi strânse articole de îmbrăcăminte, încălţăminte, rechizite, jucării şi, dacă se obţin avizele necesare, chiar alimente greu perisabile. Reţeaua „Solidaritatea braşoveană” are deja şase centre de colectare şi distribuţie stabilite la Braşov, Făgăraş, Victoria, Rupea, Săcele şi Râşnov, care au fost create prin implicarea protopopiatelor din județ. Beneficiarii bunurilor co­lec­tate sunt cetăţenii care din motive obiective se află în dificultate şi în imposibilitatea de a obţine veniturile necesare subzistenţei, copiii care din cauza lipsurilor riscă să abandoneze şcoala, dar şi persoanele vârstnice în dificultate, care nu au rude apropiate.  Prin acest proiect se estimează că aproximativ 24.000 de braşoveni vor fi ajutați în fiecare an. Bunurile sunt colectate în cadrul parohiilor şi apoi direcţionate în reţea, către cei care le necesită. În acest proiect, Consiliul Judeţean a venit cu finanţarea necesară susţinerii reţelei. Pentru început, din bugetul acestuia s-a aprobat alocarea sumei de 200.000 de lei, necesară pentru inițierea reţelei, dotarea centrelor cu mobilier şi aparatură IT, asigurarea conexiunii internet, realizarea unui sistem de securizare şi monitorizare, crearea unui web-site şi mediatizare. Ideea de la care pleacă acest proiect se bazează pe politica socială a Consiliului Județean Braşov de susţinere a persoanelor aflate în dificultate, dar şi pe misiunea Bisericii Ortodoxe de ajutorare a persoanelor nevoiaşe. Acum în pragul sărbătorilor pascale, parteneriatul dintre Consiliul Judeţean, Mitropolia Ardealului şi Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului (ADDJ) Braşov se dovedeşte a fi mai mult decât benefic, mai ales pentru familiile sărmane din judeţ. Peste 4000 de pachete cu alimente, haine şi încălţăminte vor ajunge la acestea până la sfârşitul săptămânii.
Proiecte sociale ale CJ. Administraţia judeţeană a asigurat cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor sociale pentru protecţia persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei şi a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială prin:
- Crearea Agenţiei pentru persoanele cu handicap;
- Înfiinţarea Clubului Judeţean al Pensionarilor;
- Derularea programelor „Să ne cunoaştem mai bine” şi „Administraţia judeţeană în dialog cu pensionarii”;
- Sprijinirea persoanelor cu boli grave prin alocarea de fonduri care să le permită accesul la tratament sau achiziţionarea de proteze medicale.
http://www.brasovultau.ro/Parteneriat-pentru-cel-mai-mare-proiect-social-din-judet-56446.html

Ajutor prin reţeaua «Solidaritate braşoveană»
Peste 4000 de familii din Braşov vor avea ce pune pe masă în noaptea Învierii.
În sprijinul celor aflaţi în nevoie au venit voluntarii de la Crucea Roşie Română, vedete din Braşov şi din ţară, împreună cu Consiliul Judeţean, Mitropolia Ardealului şi Agenţia de Dezvoltare Durabilă, prin reţeaua “Solidaritate braşoveană”. Alimentele neperisabile strânse în schimbul minirecitalurilor vedetelor vor fi împărţite braşovenilor nevoiaşi până mâine. Braşovenii care au fost la cumpărături, într-un hipermarket din Braşov, s-au bucurat şi de un minirecital al vedetelor Elena Pădure, Dinu Iancu Sălăjanu şi Carmen Rădulescu.  După spectacol, vedetele, însoţite de echipele de voluntari şi de vedeta Iuliana Tudor, au pornit cu coşurile printre rafturi şi le-au cerut braşovenilor să doneze alimente neperisabile pentru semenii lor mai nevoiaşi. Proiectul Banca de alimente a fost pus la punct de Crucea Roşie. „Cu ocazia sărbătorilor, fie de Paşte, fie de Crăciun, facem astfel de acţiuni pentru ca oamenii să doneze mai mult, pentru că sunt mult mai multe persoane care ar dori ca de sărbători să aibă ce pune pe masă” a declarat Ioan Silviu Lefter, director general Societatea de Cruce Roşie Română. În urma evenimentului, s-au strâns peste 500 de kilograme de alimente neperisabile: ulei, zahăr, paste, conserve, mazăre. Toate acestea, dar şi altele, vor ajunge  până vineri la braşovenii săraci sprijiniţi prin reţeaua de “Solidaritate braşoveană“. “Avem 4200 de familii pe care dorim să le ajutăm cu ocazia sărbătorilor de Paşte. Am mai primit 40 de tone de cartofi, haine, alimente. Mizăm ca şi cu această ocazie să facem astfel încât ceea ce prisoseşte românilor să ajungă în folosul celor nevoiaşi” a declarat Mihai Pascu, preşedinte al Agenţiei de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov. „Este o acţiune care ar trebui să se întâmple în permanenţă. Este multă deznădejde în jur, foarte mulţi oameni care sunt în nevoie. Ori acum, în apropierea sărbătorilor de Paşte, este creştineşte să dăruieşti. Însă sunt oameni care au nevoie de ajutor tot timpul anului” a precizat  Cătălin Leonte, vicepreşedinte Crucea Roşie Braşov. În ultimii doi ani şi jumătate, de când a fost pornit proiectul Banca de Alimente, au fost strânse, în toată ţara, aproape 380 de tone de alimente, care au fost donate nevoiaşilor: vârstnicilor şi  familiilor sărace. A.C.
http://www.brasovultau.ro/Ajutor-prin-reteaua-«Solidaritate-brasoveana»-56402.html

ANRMAP a blocat şi proiectul legat de deșeuri!
În acest mandat stăpânit de PDL-işti, judeţul Braşov nu a primit ajutorul de care avea nevoie și, mai mult decât atât, i-au fost blocate, rând pe rând, toate programele importante de dezvoltare! După anularea proiectului de construire a spitalului nou la Hărman, instituțiile statului controlate de PDL-iști au hotărât să amâne realizarea altor două investiții prioritare pentru brașoveni. Este vorba despre aeroport și despre proiectul sistemului de management integrat al deșeurilor în județ, proiecte care au devenit subiect de alba-neagra pentru Agenția Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice (ANRMAP). După aprobarea în plenul Consiliului Județean a master-planului privind deșeurile, reprezentanții administrației județene au declanșat procedurile pentru demararea unor investiții. Agenția Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice pune din nou piedici declanşării procedurilor de licitație. Este pentru a doua oară când ANRMAP întoarce documentațiile Consiliului județean. „O să analizăm obiecțiile pe care le-a avut ANRMAP. O parte dintre ele sunt formale, unele țin de esența, dar și de complexitatea acestei licitații. Pentru că este o licitație care privește un proiect pilot. Un proiect de maximă importanță nu doar pentru județ, ci și pentru țară. Este singurul din România care se va implementa în momentul de față, și tocmai din acest punct de vedere este unul complex” a declarat Kovacs Attila, vicepreşedintele CJ Braşov. Fondurile pentru implementarea proiectului vin din partea forurilor europene, care vor aloca pentru județ peste 170 de milioane de euro, pe baza documentațiilor realizate de Consiliul Județean. Blocajul venit de la ANRMAP nu vizează doar proiectul legat de deșeuri, ci și construcția aeroportului de la Ghimbav. De altfel, cei de la Putere care conduc România de la București nu au simpatizat cu județul, așa că au făcut cam tot ce le-a stat în putință pentru a pune piedici. Acum este vorba despre blocarea unui proiect finanţat de Ministerul Mediului pentru lucrări hidrotehnice pentru îndiguirea pârâului Besalcin, care trece prin apropierea viitorului aeroport internațional. Sunt puse la bătaie fonduri de peste patru milioane de euro pentru realizarea a peste 1,8 kilometri de îndiguire și 7,3 kilometri de canalizare.
http://www.brasovultau.ro/ANRMAP-a-blocat-si-proiectul-legat-de-deșeuri-56403.html

Birocraţie sau boicot?
Nici când e vorba de un proiect de 170 de milioane de euro din fonduri europene, ANRMAP-ul nu se grăbeşte să dea avizele pentru investiţiile CJ Braşov!
Cele două licitaţii pe care Consiliul Judeţean le are în derulare sunt blocate fără motiv, prin mecanisme birocratice, susţine vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Attila Kovacs. Este vorba licitaţiile pentru realizarea unor lucrări hidrotehnice în vederea construirii Aeroportului Internaţional Braşov – Ghimbav şi pentru proiectul de gestionare integrată a deşeurilor, documentaţii blocate în birourile Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP). „Vrem să tragem un semnal de alarmă cu privire la întârzierea acestor proiecte. Unul dintre ele, cel referitor la gestionarea integrată a deşeurilor, este foarte important nu doar pentru Braşov, ci pentru întreaga ţară, fiind un proiect pilot la nivel naţional, al doilea proiect care se află în întârziere fiind cel al aeroportului. Nu vrem să facem un proces de intenţie, dar semnalăm că dacă nu se vor grăbi procedurile de achiziţii publice, proiectele vor fi în pericol”, a declarat Kovacs Attila. Referitor la licitaţia pentru realizarea unor lucrări hidrotehnice pentru regularizarea pârâului Besălcin în vederea construirii Aeroportului, vicepreşedintele CJ spune că finanţarea este de la Ministerul Mediului şi are o valoare de 4,2 milioane de euro. „Lucrările sunt finanţate de Ministerul Mediului, prin Compania Apele Române Râmnicu Vâlcea şi vizează îndiguirea a 1,8 kilometri şi lucrări de amenajare a 7,2 kilometri de canale care să devieze cursul pârâului Besălcin. Pentru aceste lucrări au fost depuse documentele pentru achiziţia firmei care va efectua lucrările, dar ANRMAP încă nu a dat avizul pentru pornirea licitaţiei publice, deşi termenul în care trebuiau să o facă a fost deja depăşit”, a mai spus Attila Kovacs.
Pierdem bani din cauza funcţionarilor?
În ceea ce priveşte proiectul de gestionare a deşeurilor, dacă nu va fi dat cât mai repede avizul din partea ANRMAP, 170 de milioane de euro sunt în pericol de a fi pierdute. Ultimele clarificări cerute vor fi trimise până la sfârşitul săptămânii, astfel că se aşteaptă avizul. „Noi am trimis la timp documentaţia pentru selectarea consultantului care va elabora caietul de sarcini pentru execuţia unor lucrări de infrastructură, dar cei de la ANRMAP ne-au trimis de două ori înapoi documentaţia pentru a face o serie de corecturi. Fiind un proiect cu mare noutate, care implică şi un parteneriat public-privat, înţelegem că pot apărea probleme şi facem toate corecturile cerute, dar considerăm că unele observaţii puteau fi făcute de prima dată când documentaţia ne-a fost trimisă înapoi”, a mai spus vicepreşedintele CJ, care face un apel către toţi factorii implicaţi să soluţioneze la timp toate problemele, pentru a nu periclita accesarea fondurilor europene. 
Cristina BĂILĂ
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=72269

Vicepreşedintele CJ, Attila Kovacs, doreşte demararea proiectului de valorificare energetică a deşeurilor
Proiectul are şi sprijinul primarului municipiului Braşov, George Scripcaru
Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Attila Kovacs, a reclamat ieri, într-o conferinţă de presă, tergiversarea procedurilor de autorizare a licitaţiilor pentru alegerea consultantului de specialitate privind valorificarea energetică a deşeurilor judeţului. „Este a doua oară când documentele ne sunt retransmise spre revizuire. Trebuie înţeles că este vorba despre un proiect-pilot de nivel naţional şi despre o investiţie cu fonduri europene în valoare de 170 milioane de euro, care s-ar putea pierde. Cred că proiectele ar trebui tratate cu mai multă grijă şi în regim de urgenţă. Va fi pusă în pericol şi etapa viitoare de investiţii, pentru perioada 2014-2020, privind infrastructura sistemului de gestionare a deşeurilor. În prezent lucrăm la rectificarea documentaţiei şi la completarea ei. Vom transmite datele până săptămâna viitoare! Am speranţa că nu vom fi ţinuţi prea mult până la luarea unei decizii, mai ales că avem toate avizele şi autorizaţiile necesare!”, a precizat Kovacs. El a precizat că la unitatea de valorificare a acestor deşeuri se va produce energie termică şi electrică, ce va fi distribuită în sistemul centralizat al municipiului Braşov, precum şi că proiectul se bucură de sprijinul primarului Braşovului, George Scripcaru, municipiul şi cetăţenii municipiului fiind, de altfel, principalii beneficiari.
Vor urma şi alte investiţii
Suma necesară pentru implementarea sistemului de gestionare a deşeurilor în judeţul Braşov este de 176 de milioane de euro,  dintre care aproximativ 166,5 milioane de euro sunt investiţii aferente proiectului finanţat în cadrul Programul Operaţional Sectorial Mediu, iar 148,1 de milioane de euro reprezintă costurile pentru instalaţia de valorificare energetică a deşeurilor. În afara instalaţiilor de valorificare energetică a reziduurilor, se va mai realiza o staţie de sortare şi una de transfer în zona Făgăraş (satul Calbor), cu o capacitate totală 24.700 de tone pe an, o staţie de transfer la Hoghiz, cu o capacitate totală 6.600 tone/an, precum şi două zone de depozitare temporară în Predeal şi Măieruş, echipate cu două press-containere şi un camion de remorcare.
Dragoş CENŢU
http://www.mytex.ro/eveniment/vicepresedintele-cj-attila-kovacs-doreste-demararea-proiectului-de-valorificare-energetica-a-deseurilor_312890.php

STRANIU. Deşi există avizele şi fondurile necesare, Începerea lucrărilor premergătoare realizării pistei Aeroportului este tergiversată
Conducerea Consiliului Judeţean Braşov continuă să aştepte avizul Agenţiei Naţionale de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice (ANRMAP) privind derularea procedurilor de iniţiere a licitaţiei privind îndiguirea pârâului Beselcin şi amenajarea terenurilor din împrejurimi, demersuri de care depinde începerea lucrărilor la pista Aeroportului Internaţional. Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Attila Kovacs, a afirmat ieri, într-o conferinţă de presă, faptul că Ministerul Mediului şi Apele Române şi-au dat avizul şi au autorizat lucrările, „dar de la ANRMAP sunt solicitate tot felul de date. Nu este vorba despre o documentaţie respinsă, ci despre o solicitare de noi date. Acum, aşteptăm «undă verde» pentru acest proiect extrem de important pentru judeţul Braşov şi întreaga regiune. Îmi pare rău că această investiţie este politizată”.
Sursa citată a susţinut că termenul până la care ar fi trebuit rezolvată problema, precum şi o contestaţie este depăşit, „astfel încât ar trebui să fie prezentat un punct de vedere oficial cât mai repede, pentru a nu fi puşi în postura de a ajunge la stadiul când ni se va cere să refacem întreaga documentaţie”. Vicepreşedintele CJ Braşov a arătat că oficialii Ministerului Mediului şi-au dat avizul şi au inclus în bugetul propriu fonduri în valoare de peste 4,2 milioane de euro pentru lucrările de îndiguire a pârâului, precum şi pentru construirea unor canale de deviaţie adiacente pe o lungime de 1,8 km.
Dragoş CENŢU
http://www.mytex.ro/eveniment/straniu-desi-exista-avizele-si-fondurile-necesare-inceperea-lucrarilor-premergatoare-realizarii-pistei-aeroportului-este-tergiversata_312888.php

Liberalii s-au alăturat proiectului „Solidaritatea braşoveană“
Organizaţia judeţeană a PNL s-a alăturat proiectului „Solidaritatea braşoveană“, derulat în parteneriat de Mitropolia Ardealului, Consiliul Judeţean şi Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov. Ieri, o delegaţie a PNL a adus la sediul ADDJB o maşină plină cu produse alimentare care în următoarele zile vor ajunge la familiile nevoiaşe din judeţ. „Ne-am alăturat cu multă bucurie acestui proiect generos care îşi propune să acorde un sprijin familiilor şi persoanelor singure aflate în nevoie. Am adus astăzi o donaţie constînd în produse alimentare neperisabile (ulei, zahăr, făină) în valoare de circa 5.000 de lei. Prin acţiunea noastră dorim să sensibilizăm opinia publică pentru a convinge cît mai mulţi braşoveni să se alăture în această acţiune de caritate“, a declarat consilierul local Adrian Atomei. Proiectul „Solidaritatea braşoveană“ a fost iniţiat în luna decembrie a anului trecut şi îşi propune să ajute familiile şi persoanele nevoiaşe. „Preoţii parohi din toate parohiile judeţului au fost rugaţi să identifice cazurile care au nevoie cu adevărat de ajutor. Toate solicitările ajung aici, la sediul ADDJB, iar noi încercăm să strîngem donaţii pentru a-i ajuta pe cei care au nevoie. Acum, cu ocazia Paştelui, vom trimite spre parohii un număr de 4.200 de pachete cu alimente de bază, haine şi încălţăminte. Am primit ca donaţie şi 40 de tone de cartofi de la societatea Hibridul din Hărman, cartofi care vor ajunge în următoarele trei zile la beneficiari, împreună cu celelalte produse“, a declarat Mihai Pascu, preşedintele ADDJB. H.O.
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=eveniment&s_id=112141 

Proiectul «Solidaritate braşoveană» vine cu primele rezultate
În pragul sărbătorilor pascale, parteneriatul dintre Consiliul Judeţean, Mitropolia Ardealului şi Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului (ADDJ) Braşov se dovedeşte a fi mai mult decât benefic, mai ales pentru familiile sărmane din judeţ. Peste 4000 de pachete cu alimente, haine şi încălţăminte vor ajunge la acestea până la sfârşitul săptămânii. Proiectul „Solidaritatea braşoveană” este o reţea înfiinţată în decembrie 2011, în care există 6 centre de colectare la principalele protopopiate din judeţ. Aici, braşovenii şi reprezentanţii mai multor societăţi comerciale au donat alimente greu perisabile, încălţăminte, îmbrăcăminte sau jucării. “Doresc să mulţumesc societăţii Hibridul, de fapt directorului de acolo.  Domnul Banea este preşedintele Federaţiei Cultivatorilor de cartofi, am primit o donaţie de 40 de tone de cartofi. Îi mulţumim foarte mult şi bineînţeles în continuare, în zilele ce urmează, primim  ulei, zahăr, făină şi orez, pe care le vom distribui la aproximativ 4200 de familii, în urma solicitărilor venite de la preoţii ortodocşi din parohiile din judeţul Braşov” a declarat Mihai Pascu, preşedintele ADDJ Braşov.
Donaţii de la liberali. “Ne-am alăturat acestei misiuni de caritate pe care Consiliul Judeţean, Mitropolia Ardealului şi Agenţia de Dezvoltare Durabilă a judeţului Braşov au iniţiat-o, acţiunea se numeşte „Solidaritatea braşoveană”, acţiune prin care sunt ajutate în primul rând  familiile defavorizate din judeţul Braşov. Ceea ce facem noi este un gest simbolic mai mult şi dorim pe acestă cale să sensibilizăm întreaga opinie braşoveană, pentru ca cei care au posibilitatea să vină să doneze“, a declarat Adrian Atomei, preşedintele Organizaţiei Municipale a PNL Braşov. 
Centre de donare. Cei care vor să facă donaţii trebuie să ştie că acestea se fac pe tot parcursul anului fie la biserici, fie la unul dintre cele 6 centre de colectare din judeţ (Centrul de donaţii Săcele: Parohia Ortodoxă „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”, Centrul de donaţii Râşnov: Protopopiatul Bran - Zărneşti, Centrul de donaţii Homorod: Parohia Ortodoxă, Centrul de donaţii Făgăraş: Parohia ortodoxă română Făgăraş 4, Centrul de donaţii Victoria: Clubul Elevilor) ori la sediul Agenţiei de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov de pe strada Apulum numărul 3.  Detalii la 0268 525 099 între orele 09:00 şi 15:00.
Următoarea campanie de distribuire de colete va avea loc de Ziua Copilului, pe data de 1 iunie. “Biserica este un puternic partener social, care sprijină acest proiect firesc numit “SOLIDARITATE BRAŞOVEANĂ”. Noi suntem obligaţi moral să avem dragoste faţă de semenii noştri care se află în nevoie. Dacă noi avem dragoste şi facem un pas, Dumnezeu face pentru noi o sută de paşi, iar astfel ne putem îndeplini misiunea, câştigând mântuirea, noi şi credincioşii noştri.” a spus Înalt Prea Sfințitul dr Laurenţiu Streza, la demararea proiectului. S.F.
http://www.brasovultau.ro/Proiectul-«Solidaritate-brasoveana»-vine-cu-primele-rezultate-56370.html

Trenul de epocă pus în funcţiune de Consiliul Judeţean, deraiat de pedelişti
Președintele Consiliului Județean Brașov, Aristotel Căncescu, a anunțat că trenul de epocă turistic a fost „deraiat“ de interesele unor indivizi din zona PDL, care vor să-l mute în alt județ controlat de acest partid. „Pentru renovarea trenului de epocă am alocat foarte mulţi bani. Să ştiţi că nu au fost aruncaţi în vânt, aşa cum încearcă unii să zică. Am renovat o locomotivă şi două vagoane de patrimoniu naţional. Este vorba despre fostul vagon al lui Carol al 2-lea – vagon de protocol, încă un vagon şi o locomotivă. Când s-a văzut că am făcut acest lucru, încă de la început de mandat, am avut negocieri multiple. O să vă spun nişte lucruri şi puteţi să le verificaţi, iar domnii respectivi, dacă se simt lezaţi, mai ales directorul de la Societatea de Turism Feroviar, nu au decât să mă dea în judecată. Am făcut foarte multe demersuri ca să prelungim contractul. Nu s-a vrut. Până la urmă i s-au cerut operatorului 3.000 de euro pe cursă şi era clar că nu se puteau da atâţia bani. După ce am renovat vagoanele, ei vin să ceară 3.000 de euro pe cursă, ceea ce e o aberaţie, plus ciubuc 1.500 de euro pentru fiecare transport. Deci, acest lucru a fost cerut de acest domn şi, dacă mă dă în judecată, s-ar putea sa îi aduc dovezi în acest sens. Domnul este un ospătar PDL care conduce această societate de turism şi atât a cerut ciubuc ca să ne dea aceste vagoane. Am informaţii că ele se vor îndrepta către o altă destinaţie. Noi le-am reparat, proiectul era unul de succes, aceste vagoane sunt pregătite să fie trimise într-un alt judeţ portocaliu“, a declarat Căncescu.
http://www.brasovultau.ro/Trenul-de-epoca-pus-In-functiune-de-Consiliul-Judetean-deraiat-de-pedelisti-56273.html

Bastionul Postăvarilor, deschis turiştilor după Paşte
Bastionul Postăvarilor se reinaugurează după Paşte. „Lucrările de reabilitare au ajuns la final. În interior va fi un punct de informare cu imagini foto şi cu filme vechi despre istoria Cetăţii Braşovului. Aici vor putea fi vizionate filme şi imagini vechi ale oraşului vechi”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu, dezvăluind că punctul de informare din Bastionul Postăvarilor a fost realizat „pe modelul spaniol”, al unor obiective similare din Peninsula Iberică. M.P.
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=eveniment&s_id=112038

Guvernul din 2009 a blocat construcţia a zece spitale din România
În cazul Braşovului s-a mers până acolo încât s-au tăiat finanţările deja aprobate
Preşedintele Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu, a criticat faptul că Guvernul Boc a blocat în anul 2009 proiectul de construcţie a zece spitale mari în zece judeţe, printre care şi Braşovul. Este vorba de spitalul care ar fi trebuit construit între Braşov şi comuna Hărman. „S-a făcut un studiu care a costat trei milioane de euro. Guvernul Tăriceanu a alocat banii, dar în 2009 Guvernul Boc a tăiat finanţarea. Nu s-a mai făcut astfel nici un spital nou în ţară. În schimb, se fac spitale private”, susţine Aristotel Căncescu. Şeful CJ s-a referit şi la noul Spital de Oncologie care va fi inaugurat în câteva zile, la Braşov. Acesta spune că CAS va plăti poate mult mai mulţi bani pentru cazurile care se vor trata aici. „CAS va da două milioane de euro pentru tratamentul unui bolnav de cancer, pentru şase luni. În Bucureşti la spitalele private se dau şi şase milioane de euro pentru un bolnav, pe şase luni. Dar mai bine Guvernul ar fi dat bani pentru achiziţionarea unor acceleratoare lineare de particule. Un asemenea aparat costă 1,8 milioane de euro. Dacă se luau câteva asemenea aparate lucrurile ar fi stat altfel în spitalele publice”, a mai spus Aristotel Căncescu, criticând excursia pe care PDL a organizat-o săptămâna trecută la locaţia în care ar fi trebuit să se construiască spitalul. 
Cristina BĂILĂ
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=72090

Dotări noi la ISU Braşov cu ambulanţe şi maşini de intervenţie
Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) din Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Alba şi Sibiu vor coopera pe viitor în cadrul unei structuri denumite „Centru Transilvaniei”, în vederea stabilirii de noi norme de acţiune. Cum administraţia judeţeană braşoveană face parte din comandamentul ISU s-a implicat în achiziţionarea unui număr de 10 ambulanţe şi maşini de descarcerare şi intervenţii performante. Potrivit afirmaţiilor vicepreşedintelui Consiliului Judeţean Braşov, Ion Ochi, fondurile pentru cumpărarea maşinilor se cifrează la 35,4 milioane de lei, provenind din bani alocaţi de Comisia Europeană şi Guvernul României, printr-un contract de finanţare regională. „Judeţului Braşov îi vor reveni patru dintre ambulanţe (dintre care una cu echipamente pentru terapie intensivă şi anestezie), o maşină de stingere a incendiilor cu apă şi spumă şi o alta de mare capacitate, cu dotări pentru descarcerare. Utilizatorii lor vor fi structurile ISU din municipiul Braşov, Victoria şi Făgăraş”, a mai spus Ochi. El a menţionat că doreşte crearea la Braşov a unui centru de comandă şi coordonare pentru situaţii de urgenţă.
Dragoş CENŢU
http://www.mytex.ro/eveniment/dotari-noi-la-isu-brasov-cu-ambulante-si-masini-de-interventie_312490.php

Proiectul pentru îndiguirea zonei unde se va construi aeroportul, pe site-ul de licitaţii
Proiectul executat și plătit de Ministerul Mediului pentru lucrarea necesară realizării aeroportului brașovenilor este din nou pe site-ul public de licitații. Este voba despre lucrarea care a fost recent blocată de contestația depusă de o firmă necunoscută. Aceasta a reclamat faptul că în documentația respectivă au fost trecuți doar ingineri, nu și subingineri. Președintele Consiliului Județean, Aristotel Căncescu,  este convins că PDL-iştii vor continua să pună piedici realizării aeroportului, cel puțin până la alegerile locale din iunie. Vor urma și alte contestații, apreciază Căncescu. De data aceasta, reclamația a blocat chiar un proiect ministerial. "Ministerul Mediului a făcut acest lucru, proiectul de îndiguire a pârâului Beselcinului, pentru că zona respectivă nu trebuie să fie inundabilă. Proiectul a fost făcut de Ministerul Mediului, pe banii lor, s-a scos  la licitaţie şi se miră şi ei de ce de două luni de zile acest proiect e blocat. Ştiu de ce e blocat, pentru că e o sarcină  ca până la alegeri să nu se înceapă lucrările la aeroport. Oricum, aeroportul se va face, după ce aceşti indivizi portocalii vor pleca şi de la guvernare şi de la conducerea Primăriei, iar eu vă garantez că după aceste lucrări o să meargă foarte bine" a declarat Aristotel Căncescu, preşedintele CJ Braşov. Căncescu este sigur că actuala Putere nu mai poate bloca mult timp proiectul aeroportului, investiție pe care toți brașovenii și-o doresc realizată. "Aeroportul este blocat, atâta tot. Suntem blocaţi nu doar noi. Cei de la PDL au avut grijă să spună că domne" ăştia nu au făcut ceea ce trebuie. Nu-i adevărat. Noi am făcut ceea ce trebuie. Acolo am dislocat 1.500.000 de metri de pământ, am adus terenul la orizontală şi  nu a fost uşor, dovezile se văd pe câmp. Am dezafectat o stână, după ce ne-am judecat cu un cioban, am dezafectat o staţie de epurare a apelor. Am cuplat comuna Hălchiu la reţeaua de apă a Braşovului.” a declarat Căncescu.  În replică la campania dusă de PDL-işti împotriva proiectelor pe care ei le-au blocat, șeful județului îi sfătuiește pe liderii puterii să facă pelerinaj pe la obiectivele realizate de ei, care pot intra cu multă ușurință în Cartea Recordurilor. Căncescu vorbește de cel mai scump patinoar și de cel mai prețios coș de gunoi, proiecte pe care PDL-iştii au cheltuit bani cu nemiluita. A.L.
http://www.brasovultau.ro/Proiectul-pentru-Indiguirea-zonei-unde-se-va-construi-aeroportul-pe-site-ul-de-licitatii-56197.html

Promisiune onorată de CJ către zărneşteni
Consiliul Judeţean Braşov şi-a onorat promisiunea făcută zărneştenilor de către consilierul judeţean Claudiu Cornea (PNL). Astfel, preşedintele  Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu, a propus marţi, la şedinţa de plen, aprobarea unui proiect de hotărâre la iniţiativa lui Cornea, prin care oraşului Zărneşti i-a fost alocată suma de 5,5 miliarde de lei vechi, suplimentar faţă de cei 16 miliarde de lei, acordaţi la începutul acestui an. „După cum ştim noi, toţi zărneştenii, oraşul nostru se află într-un amplu proces de reconstrucţie. Fie că vorbim de investiţii în instituţiile publice, fie că vorbim de asfaltarea unor zone din oraş sau refacerea de trotuare, toate aceste investiţii necesită sume importante de bani, care nu se regăsesc la bugetul local. Chiar dacă  resursele financiare ale Consiliului Judeţean sunt insuficiente din cauza guvernelor Boc-Ungureanu, care au şters Braşovul de pe hartă, la alocarea banilor, totuşi, am reuşit să obţinem fonduri pentru lucrări de strictă urgenţă. Vreau să mulţumesc atât în nume personal, dar şi al zărneştenilor, preşedintelui Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu, pentru faptul că în acest mandat de consilier judeţean am avut în persoana dânsului un sprijin, promovându-mi toate proiectele  pentru zărneşteni şi numai“, a precizat Claudiu Cornea. Zărneşteanul Claudiu Cornea  a declarat că va candida pentru un nou mandat de consilier judeţean, în echipa preşedintelui Aristotel Căncescu, o echipă care şi-a dovedit din plin performanţele.
„Comunitatea din Zărneşti mai are multe necesităţi pentru a ajunge la un standard european şi consider că alegerea mea şi a echipei USL în 10 iunie pentru un nou mandat de consilier judeţean va fi benefică pentru zărneşteni. Pe lângă problemele care vizează strict Zărneştiul, echipa din care fac parte şi cu susţinerea viitorului Guvern al USL, vom pune capăt frânelor de la PDL şi vom realiza în scurt timp obiective esenţiale pentru toţi locuitorii judeţului: aeroportul internaţional de la Ghimbav, care va avea efecte de resuscitare economică, inclusiv a Zărneştiului, cât şi cosntruirea şi dotarea cu aparatură modernă a unui spital clinic universitar de urgenţă, la Hărman“, a precizat Claudiu Cornea.
http://www.brasovultau.ro/Promisiune-onorata-de-CJ-catre-zarnesteni-56199.html

Licitaţia pentru îndiguirea pîrîului Besălcin întîrzie
Licitaţia pentru îndidguirea pîrîului Besălcin, care curge în zona viitorului Aeroport Internaţional Braşov-Ghimbav, nu a primit încă acordul Autorităţii Naţionale de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice (ANRMAP) pentru a intra pe SEAP, deşi a expirat termenul în care dosarul trebuia să primească avizul. Proiectul şi execuţia lucrărilor costă aproximativ patru milioane de euro şi sînt finanţate integral de la bugetul Ministerului Mediului şi Pădurilor. „Trebuia să primim un răspuns în 15 zile de la depunerea documentaţiei, însă termenul a expirat deja. Şi asta este o răutate a ANRMAP. (...) Eu am mai solicitat demiterea şefei ANRMAP”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu. Îndiguirea Besălcinului este vitală pentru continuarea lucrărilor la aeroport, mai ales că licitaţia pentru proiectarea şi execuţia terenurilor de rulare ale aeroportului a fost reluată. Procedura, pornită iniţial în luna februarie, a fost anulată la mijlocul lunii martie, cînd Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) a admis contestaţia depusă de una dintre firmele înscrise iniţial la licitaţie şi a obligat Consiliul Judeşean să modifice documentaţia de atribuire. Dosarul, cu modificările de rigoare, s-a întors la ANRMAP, care în această săptămînă şi-a dat acordul pentru relansarea procedurii de achiziţie publică. „De ieri, anunţul a fost urcat din nou pe SEAP. Licitaţia va fi tranşată înainte de alegeri, dar sînt sigur că vor urma din nou contestaţii”, a declarat Aristotel Căncescu.  M.P.
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=eveniment&s_id=111954

Transportul public din judeţ ar putea fi gratuit pentru pensionari
În ultima şedinţă de plen a Consiliului Judeţean a fost aprobată, „de principiu”, prin care pensionarii din judeţul Braşov ar putea beneficia de transport gratuit. Pe masa consilierilor a fost prezentat un referat în acest sens. Acum urmează negocieri cu operatorii de transport. „Pentru că nu este uşor să găsim o variantă de acordare a gratuităţilor definitive pentru pensionari pe transportul public din judeţ. Trebuie să facem asta metodic şi să vedem statistic cam câţi pensionari circulă pe fiecare rută din judeţ, iar noi să participăm financiar cu un procent din cheltuielile lor”, a spus preşedintele CJ, Aristotel Căncescu. (C.B.)
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=72144

Căncescu: Construcţia aeroportului nu va putea fi oprită
Declaraţia vine după ce ANRMAP a blocat a doua licitaţie pentru construcţia acestui obiectiv, organizată de Ministerul Mediului
Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) a blocat şi licitaţia organizată de Ministerul Mediului pentru îndiguirea părăului Besălcin, lucrare necesară pentru construirea Aeroportului Internaţional Braşov – Ghimbav. Preşedintele Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu, spune că toate blocajele apărute în derularea acestui proiect, amintind şi de faptul că a fost contestată şi anulată licitaţia pentru construirea pistei, se fac doar pentru ca proiectul să nu fie demarat până la alegerile din iunie. „Nu vor să ne lase să începem lucrările până la alegerile locale. Dar vreau să le spun tuturor că această construcţie nu va putea fi oprită. Avem banii, avem proiectul, deci până la urmă tot vom face acest aeroport. Licitaţia pentru pista aeroportului am lansat-o din nou pe SEAP”, susţine Aristotel Căncescu. Acesta mai spune că au fost parcurşi deja mult prea mulţi paşi prin dislocarea a 1,5 milioane de metri pătraţi de pământ, dezafectarea staţiei de apă Hălchiu şi legarea comunei la staţia Braşov, a fost mutată stâna şi se fac ultimele exproprieri. 
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=72141

Liberalul Căncescu se plânge că e victima unui „boicot politic” în cazul Aeroportului
Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov spune că ultima avizare este blocată de peste două luni la Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice
Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, liberalul Aristotel Căncescu, s-a plâns ieri, într-o conferinţă de presă, că reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice continuă să blocheze începerea lucrărilor la Aeroport prin neemiterea unui aviz. Căncescu a spus că instituţia menţionată „nu ne eliberează actele pretinzând că analizează contestaţia unei firme de apartament care a reclamat că nu am trecut în caietul de sarcini pentru realizarea pistei şi posibilitatea de a veni să lucreze cu subingineri, ci am pretins cinci ingineri specialişti. Este un motiv mai mult decât pueril!”. Preşedintele CJ a apreciat că „este un boicot politic”, pentru a nu-i permite să înceapă investiţia până la alegerile locale şi a afirmat că este regretabilă o astfel de atitudine în condiţiile în care banii există, alte autorizaţii sunt obţinute de multă vreme, terenul a fost amenajat, iar exproprierile sunt în curs.
Dragoş CENŢU
http://www.mytex.ro/eveniment/liberalul-cancescu-se-plange-ca-e-victima-unui-boicot-politic-in-cazul-aeroportului_312386.php

Centru turistic la Bastionul Postăvarilor
Simona Suciu
Acesta va funcţiona dupa modelul monumentelor din Spania, a anunțat președintele Consiliului Județean Brașov, Aristotel Căncescu. Astfel, turistii se vor putea informa despre istoria Brasovului, vor avea imagini foto si vot viziona filme vechi, cu istoria zonei. Centru va fi inaugurat imediat dupa Pasti, a precizat Căncescu. Bastionul Postăvarilor a fost construit în jurul anului 1450 şi a deservit ca unul dintre cele mai puternice puncte de apărare ale Braşovului de odinioară. Turnul avea un important rol militar, fiind dotat mai multe tunuri şi bombarde. Cu o înălţime de aproape 13 metri şi ziduri de câţiva metri grosime, bastionul s-a conservat relativ bine până în zilele noastre. Bastionul a fost restaurat complet de Consiliul Judeţean Braşov, o operaţiune care a durat trei ani. A fost redat spre vizitare anul trecut la finele lunii martie. Restaurarea a fost făcută după modelul reabilitării monumentelor spaniole, cu materiale speciale, care păstrează atmosfera de odinioară. Inoxul folosit la câteva component ale turnului rugineşte controlat în stratul de suprafaţă, lăsând impresia vechimii materialului.
http://www.adevarul.ro/locale/brasov/brasov-Centru_turistic_la_Bastionul_Postavarilor_0_677332379.html

CJ propune transport gratuit în judet pentru pensionari
Pensionarii ar putea beneficia de gratuităţi la transportul public din judeţ. Plenul Consiliului Judeţean a aprobat marţi, „de principiu“, un referat pentru demararea procedurilor necesare aplicării acestei măsuri. „Am discutat cu cîţiva operatori, pentru că nu este uşor să găsim o variantă de acordare a gratuităţilor definitive pentru pensionari pe transportul public din judeţ. Trebuie să facem asta metodic şi să vedem statistic cam cîţi pensionari circulă pe fiecare rută din judeţ, iar noi să participăm financiar cu un procent din cheltuielile lor“, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu. Democrat-liberalul Aurelian Danu propune însă, pentru început, rezolvarea problemelor transportului în judeţ. „Avem încă în judeţ localităţi ca Augustin, satul Grînaia din Jibert, Ticuşul Vechi şi Nou unde autobuzele nu ajung, deşi există licenţe de transport pentru acele trasee. Poate ar trebui să pornim de aici“, a declarat Danu. M.P.
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=eveniment&s_id=111907

Patru milioane de lei pentru Spitalul Judeţean
Plenul Consiliului Județean Brașov a alocat aproape patru milioane de lei pentru reabilitarea și pentru achiziționarea unor echipamente medicale de ultimă generație la Spitalul Județean Brașov. O parte din bani vor fi folosiți la blocul operator, dar și pentru modernizarea unor saloane. De asemenea, plenul Consiliului Județean a alocat și suma necesară pentru RMN-ul din județean, aparat de care nu pot beneficia pacienții pentru că este defect de ceva timp. Spitalul Clinic Județean de Ur­genţă are nevoie de bani pentru reparații capitale, dar și pentru și blocul operator.  De asemenea, doctorii reclamă faptul că sunt necesare fonduri și pentru achiziționarea de echipa­mena­te și aparatură medicală. În aceeași ședință, consilierii au discutat posibilitatea acordării unor gratuități pentru transportul pensionarilor din județ, însă nu înainte de a se face o analiză a fenomenului. În plus, s-a ridicat problema găsirii fondurilor necesare acoperirii acestor cheltuieli. Consilierii județeni au votat cu această ocazie și alocarea unor fonduri speciale pentru brașovenii care au cerut ajutorul, din cauză că au nevoie disperată de sprijin financiar. Toate aceste persoane suferă de boli care necesită tratament costisitor, iar veniturile lor extrem de reduse nu pot acoperi procedurile medicale. De asemenea, șapte familii din Săcele au primit ajutor financiar. A.L.
http://www.brasovultau.ro/Patru-milioane-de-lei-pentru-Spitalul-Judetean-56150.html

Aeroportul şi spitalul, două proiecte boicotate pas cu pas de PDL
Șefii lor de la București au făcut promisiuni electorale și nu s-au ținut de cuvânt! Asta i-a cam pus în încurcătură pe PDL-iştii brașoveni! Ceea ce nu i-a oprit însă să blocheze proiectele de dezvoltare a județului! Aeroportul și noul spital universitar au fost două subiecte preferate de aleșii portocalii. Nu au mișcat niciun deget pentru a ajuta la realizarea aeroportului pe care brașovenii și l-au dorit dintotdeauna. Mai mult decât atât s-au folosit de toate instituțiile pe care le controlează pentru a împiedica orice investiție importantă pentru locuitorii județului. Impotența politică le-a provocat frustrări pedeliştilor. Așa că singura mișcare publică pe care o mai puteau face a fost să se lege de proiectele Consiliului Județean: aeroportul și noul spital! Și dacă tot nu au făcut nimic pentru a le sprijini, au căutat tot timpul nod în papură. Să ne reamintim cum a debutat alergia PDL-iştilor pentru proiectele Consiliului Județean. "Avioanele mari pot să aterizeze la București, iar o piStă de 1500 de metri este suficientă. Așa cum este și la Sibiu de altfel. Brașovenii cred că doresc şi ei un aeroport, cum dorește de altfel toată lumea. De exemplu și noi la Galați dorim să facem un aeroport" spunea pedelistul Mircea Toader. "Cel puțin actualul Minister al Transportorilor, sau dacă doriți, actualul ministru al Transporturilor, nu susține această ordonanţă de urgență. Din cauză că nu există nici cel mai mic element că un astfel de aeroport odată realizat ar folosi la ceva din punct de vedere aeronautic" declara în 2009, Radu Berceanu, ministru al Transporturilor. PDLiştii acum vor să le arate celor care au mai rămas fideli partidului de la putere care sunt proiectele pe care le-au blocat cu multă înverșunare. Au reușit astfel să strângă câțiva suporteri înfocați printre membrii lor de partid și i-au dus cu autocarul prin Brașov. "Pe acest teren ar fi trebuit să fie Spitalul județean de Urgenţe pe care Aristotel Căncescu îl promite de șase ani de zile. Şi care nu va exista niciodată"  a spus consilierul județean, Aurelian Danu. 
O glumă sinistră! Brașovul nu va avea spital nou niciodată? Acesta să fie mesajul PDLiştilor pentru locuitorii județului? Asta înseamnă că se vor opune în continuare cu aceeași încăpățânare? Asta pare să ne transmită și fostul ministru al finanțelor, care a rămas un simplu parlamentar, dar care a avut pe mână toți banii românilor. Vorbim despre fonduri care au fost cheltuite de Gheorghe Ialomiţianu în mare parte pe bazine de înot, cluburi sportive, patinoare și pârtii de schi.
http://www.brasovultau.ro/Aeroportul-si-spitalul-doua-proiecte-boicotate-pas-cu-pas-de-PDL-56101.html

Ministerul Sănătăţii a alocat 3,8 milioane de lei pentru Braşov
Demersurile pentru obţinerea finanţării au aparţinut vicepreşedintelui Consiliului Judeţean, Kovacs Attila
Ministerul Sănătăţii a alocat la începutul săptămânii, pentru judeţul Braşov, o finanţare în valoare de peste 3,8 milioane de lei. Astfel, 1,9 milioane de lei vor ajunge la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă pentru reparaţii capitale şi blocul operator. Alte 627.000 de lei sunt destinate achiziţionării de echipamente şi aparatură la acelaşi spital. De asemenea, potrivit afirmaţiilor vicepreşedintelui Consiliului Judeţean Braşov, Kovacs Attila (cel care a făcut demersurile necesare obţinerii banilor la Ministerul Sănătăţii), fonduri în valoare de 519.000 de lei au fost virate pentru Direcţia de Sănătate Publică, în vederea stingerii unor datorii, iar 757.000 de lei vor ajunge la Spitalul din Codlea, pentru buna funcţionare a unităţii medicale. Pe de altă parte, cel de-al doilea vicepreşedinte al CJ Braşov, Ion Ochi, a spus că aşteaptă de la conducerea Ministerului Sănătăţii şi rezolvarea problemei deficitului de personal din spitalele braşovene, unde mai este ne­voie de 72 de medici şi 300 de asistenţi medicali. „Dacă ne-ar fi alocate sumele necesare plăţii acestora, totul s-ar rezolva foarte simplu. Actualul ministru a promis că va face tot ceea ce va putea şi aşteptăm să rezolve această chestiune!”, a mai spus Ochi.  (C.D.)
http://www.mytex.ro/prima-pagina/ministerul-sanatatii-a-alocat-3-8-milioane-de-lei-pentru-brasov_312177.php

1,8 milioane de lei pentru două programe destinate pensionarilor
Consiliul Judeţean se asociază cu Consilprest, societatea comercială a administraţiei judeţene, şi cu Mănăstirea Brîncoveanu de la Sîmbăta de Sus pentru continuarea, în 2012, a programelor „Să ne cunoaştem mai bine” şi „Administraţia judeţeană în dialog cu pensionarii”. Ambele programe sînt destinate vîrstnicilor din judeţ, iar CJ a alocat pentru ele, în bugetul pe acest an, 1,8 milioane de lei. Programul „Administraţia judeţeană în dialog cu pensionarii”, care costă 1,2 milioane lei, se desfăşoară prin intermediul SC Consilprest SRL, firma CJ, şi presupune organizarea unor întîlniri între vîrstnici şi aleşii judeţului. Prin programul „Să ne cunoaştem mai bine”, CJ îi va duce pe pensionari, la final de săptămînă, în vizită la mănăstirea de la Sîmbăta de Sus. Pentru aceste excursii, în bugetul pe 2012 al judeţului s-au alocat 600.000 de lei. M.P.
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=index&s_id=111794

Corpul Naţional al Poliţiştilor a împlinit opt ani
La împlinirea a opt ani de la înfiinţare, Corpul Naţional al Poliţiştilor a organizat la Moieciu un consiliu naţional. În cadrul lucrărilor, Comitetul Director al Asociaţiei Naţionale a Autorităţilor Teritoriale de Ordine Publică (ANATOP) a stabilit propunerile sale definitive de modificare legislativă, precum şi soluţii curente intervenite în desfăşurarea activităţii Asociaţiei cum ar fi: o practică unitară de abordare a formularisticii utilizată de ATOP-uri, adoptarea unor Hotărâri de recomandare vizând membri ATOP şi demersuri referitoare la declararea ANATOP ca asociaţie de utilitate publică. La aceste lucrări au participat şi preşedintele ANATOP, Claudiu Coman, vicepreşedinţii Dumitru Perşu, Costinel Ristache, Avram Trandafir, Mihai Trifan, Tiberiu Kiss, Eugen Ochenatu şi Vasile Ungureanu. 
Cristina BĂILĂ
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=71976

Reuniune ANATOP - Poliţie la Moieciu
În perioada 30 martie - 1 aprilie a avut loc la Moieciu o reuniune a Consiliului Naţional al Poliţiştilor, cu prilejul aniversării a 8 ani de la înfiinţarea acestei organizaţii. Demersul a vizat stabilirea unor noi acţiuni, în baza protocolului de colaborare încheiat cu Asociaţia Naţională a Autorităţilor Teritoriale de Ordine Publică, for condus de braşoveanul Claudiu Coman. La eveniment au participat reprezentanţii Corpului Naţional al Poliţiştilor din toate organizaţiile teritoriale, precum şi oficiali ai Ministerului Administraţiei şi Internelor. Luările de cuvânt şi dezbaterile s-au axat pe probleme vizând modificările legislative, precum şi soluţii curente intervenite în desfăşurarea activităţii.  (C.D.)
http://www.mytex.ro/fapt-divers/reuniune-anatop-politie-la-moieciu_312040.php

Greu de urnit
Aeroportul, blocat de „cinci ingineri“
Mihaela PARGHEL
• Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a decis anularea procedurii de atribuire a lucrărilor pentru pista aeroportului • Motivaţia CNSC ţine de un criteriu impus de CJ în caietul de sarcini
Preşedintele Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu, consideră că noul blocaj apărut în procedura de atribuire a lucrării de proiectare şi execuţie a suprafeţelor de mişcare aeroportare a Aeroportului Internaţional Braşov Ghimbav este „o răutate“ a Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) - instituţie pe care o acuză că nu este altceva decît „un instrument politic al puterii“. CNSC a admis contestaţia depusă de una dintre firmele participante la licitaţie şi a emis, la 18 martie, o decizie de anulare a procedurii de atribuire, obligînd astfel administraţia judeţeană să ia de la zero întreaga licitaţie. Motivaţia CNSC ţine, din cîte se pare, de un criteriu impus de Consiliul Judeţean în caietul de sarcini, potrivit căruia firmele participante la licitaţie trebuie să aibă minim cinci ingineri specialişti.
„O motivaţie hilară“
Atribuirea lucrării de proiectare şi execuţie a suprafeţelor de mişcare aeroportare a Aeroportului Internaţional Braşov Ghimbav s-a împotmolit din nou, după ce Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a admis contestaţia depusă de unul dintre participanţii înscrişi la licitaţie. Preşedintele Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu, a explicat ieri că motivaţia CNSC, pe care personal o consideră „hilară“ şi „puerilă”, ţine de unul dintre criteriile impuse firmelor participante la licitaţie. „Licitaţia s-a anulat pe motiv că noi am solicitat ca firma să aibă minim cinci ingineri. Nu am nimic împotriva subinginerilor, însă mie mi se pare firesc să facem o astfel de solicitare. Cinci ingineri este un minim necesar pentru un astfel de proiect“, a declarat ieri Căncescu. El susţine că acest blocaj este unul artificial şi intenţionat, acuzînd că „ANRMAP şi CNSC au sarcină să ne blocheze proiectele“. „Puteau să ne ceară doar să facem o modificare în caietul de sarcini, fără a fi nevoie să ne anuleze procedura”, a mai spus preşedintele CJ, care are de gînd să ceară şi despăgubiri pentru aceste întîrzieri pricinuite de instituţiile statului.
CNSC a anulat licitaţia
Procedura de atribuire pentru proiectarea şi execuţia pistei aeroportului a fost lansată la începutul la sfîrşitul lunii februarie. Pentru atribuirea lucrării, Consiliul Judeţean a apelat la metoda „licitaţiei restrînse”, transmiţînd spre publicare un anunţ de participare. Pînă la 18 martie, data la care CNSC a anulat procedura, la licitaţie se înscriseseră patru firme. Trei dintre acestea au depus contestaţii la CNSC, două dintre ele fiind respinse. Consiliul a admis, însă, în parte, contestaţia unei firme orădene care a solicitat „în principal anularea procedurii de atribuire” şi „în subsidiar obligarea autorităţii contractante la modificarea documentaţiei de atribuire în concordanţă cu legislaţia în vigoare”. Consiliul a dispus anularea procedurii de atribuire. „Împotriva prezentei decizii se poate formula plîngere, în termen de zece zile de la comunicare”, se mai menţionează în documentul emis de CNSC la 18 martie.
Lucrări de început la aeroport
• Pînă în prezent, la Aeroportul Internaţional Braşov Ghimbav s-a lucrat la pregătirea zonei, excavîndu-se 1,5 milioane de metri cubi de pămînt, s-a dezafectat staţia de epurare a apei care funcţiona pe terenul viitorului aeroport, iar comuna Hălchiu, care depindea de această staţie, a fost conectată la sistemul de apă şi canalizare al municipiului Braşov. De asemenea, s-au făcut împrejmuirile de siguranţă şi a fost demolată stîna care se afla chiar pe terenul viitoarei piste şi s-a realizat proiectul suprafeţelor de mişcare. „Sîntem în grafic şi cu exproprierile, iar azi (n.r - ieri), în Consiliul Local de la Ghimbav va fi aprobată şi asocierea cu Consiliul Judeţean pentru această investiţie”, a anunţat preşedintele CJ. A fost realizat, de asemenea, şi proiectul de îndiguire a pîrîului Besălcin, care curge prin zonă, iar în acest moment este în derulare şi licitaţia pentru execuţia lucrărilor. Investiţia se ridică la patru milioane de euro, bani alocaţi de Ministerul Mediului şi Pădurilor.
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=actualitate&s_id=111665

Trenuleţ cu cremalieră spre Cetate
Consiliul Judeţean plănuieşte să construiască un lift pe plan înclinat către Cetăţuie. Deşi nu are încă formula legală pentru a investi în acest obiectiv, preşedintele CJ, Aristotel Căncescu, spune că spre Cetatea Braşovului ar putea fi construită o cremalieră, „ca cea de la Rîşnov”. „Nu mulţi ştiu că a existat un trenuleţ cu cremalieră de pe strada Eminescu spre Cetate”, a declarat Căncescu. Deocamdată însă, totul este la stadiul de idee, pentru că CJ nu are banii necesari, „cam şase milioane de euro”, din cîte estimează reprezentanţii administraţiei judeţene, aşa că va încerca fie să găsească investitori privaţi, fie să facă un proiect pentru a obţine finanţare europeană. Între timp însă, CJ nu renunţă nici la finanţarea unor lucrări de reparaţii la Cetate. „Ne vom asocia cu SIF pentru Cetate ca să putem beneficia şi noi de obiectiv, pentru diferite evenimente. Dacă noi nu viabilizăm Cetatea, nu va fi profit acolo. Aşa, va aduce beneficii şi lor, şi nouă”, a declarat Căncescu. Consiliul Judeţean intenţionează să investească în Cetatea Braşovului aproape 220.000 de euro pentru reabilitarea aripii de nord şi a celei de vest, care au nevoie urgentă de reparaţii. M.P.
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=eveniment&s_id=111656

Căncescu: Vom face aeroportul de la Ghimbav, în ciuda piedicilor
Acesta este mesajul preşedintelui Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu, adresat braşovenilor după ce licitaţia pentru construirea aeroportului a fost anulată de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor. Toate acestea în condiţiile în care Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice a dat aviz favorbil. “Nu vor să ne lase să ne apucăm de lucru înainte de alegeri”, a subliniat preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, care a apelat şi la serviciile unei firme de avocatură, care să se ocupe de toate detaliile, astfel încât autorităţile de la Bucureşti să nu mai pună piedici proiectului. “CNSC-ul ne-a anulat licitaţia pe un motiv pueril. Motivul a fost că de ce am solicitat ca firma respectivă să aibă cel puţin cinci ingineri specialişti şi să nu fie şi subingineri. Dacă ăsta este motiv de atacat o licitaţie, atunci se putea foarte bine cere chiar o corectură sau ceva” , a spus Aristotel Căncescu, preşedintele CJ Braşov. Lucrările la pista aeroportului trebuiau să înceapă peste puţin timp, dar anularea licitaţiei nu face altceva decât să întârzie realizarea pistei. Preşedintele Consiului Judeţean Braşov spune că reprezentanţii Ministerului Transporturilor nu sunt de acord cu costruirea aeroportului. “Când s-a văzut că avem tot ce trebuie, că avem şi banii, că avem şi proiect ,că avem tot ceea ce trebuie, s-a umblat la licitaţii. Cunoaşteţi scandalul cu ANRMAP-ul care m-a ţinut două luni de zile. Acum a venit şi rândul CNSC-ului. Ştim că Ministerul Transporturilor nu e foarte bucuros că se face aeroport la Braşov pentru că traficul aeroportului Otopeni o să scadă cu circa 20%”, spune Aristotel Căncescu, preşedintele CJ Braşov. Între timp, Consiliul Local din Ghimbav va vota asociarea cu Consiliul Judeţean pentru realizarea aeroportului internaţional. De altfel aceştia vor fi singurii asociaţi în proiect, cel puţin pentru realizarea pistei.
http://www.brasovultau.ro/Cancescu-Vom-face-aeroportul-de-la-Ghimbav-In-ciuda-piedicilor-55897.html

Cremalieră pe Cetatea Braşovului
Cremalieră pe Cetăţuia Braşovului este unul dintre proiectele ambiţioase ale Consiliului Judeţean care ar putea deveni realitate în scurt timp. Unul dintre simbolurile emblematice ale oraşului ar putea fi promovat mult mai bine cu investiţii foarte mici. De altfel Cetăţuia Braşovului are nevoie de reparaţii de urgenţă pentru că două dintre ziduri sunt în pericol să se prăbuşească. Consiliul Judeţean Braşov se va asocia, la viitoarea şedinţă de plen, cu societatea care deţine clădirea de pe Dealul Straja pentru refacerea şi consolidarea zidurilor din aripa de Nord şi de Vest ale Cetăţuii. Investiţia se face însă cu fonduri foarte puţine. "Vom aloca 220 de mii de euro pentru a repara zidul care se prăbuşeşte. E vorba de o construcţie care nu a avut reparaţii capitale de foarte mulţi ani. Cetatea e o construcţie din 1535 şi este un obiectiv important al Braşovului" a declarat  Aristotel Căncescu, preşedintele CJ Braşov. Şeful administraţiei judeţene a dezvăluit că, pe vremuri, exista un trenuleţ cu cremalieră care ducea locuitorii sus la Cetăţuie şi care pornea de pe strada Eminescu. Acest proiect ar putea fi pus în practică, la fel ca la Cetatea Râşnov, doar cu fonduri europene. Aristotel Căncescu spune că este vorba de circa 10 milioane de euro şi că de la bugetul judeţului nu poate asigura această finanţare. A.N.
http://www.brasovultau.ro/Cremaliera-pe-Cetatea-Brasovului-55910.html

Căncescu: Aeroportul se va face, cu toate piedicile care se vor ivi
Procedura de licitaţie pentru realizarea pistei Aeroportului Internaţional Braşov – Ghimbav va fi reluată. Prima documentaţie a fost contestată, iar Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSA) a decis anularea procedurii de licitaţie. Ieri, preşedintele Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu, a declarat că motivele pentru care a fost anulată procedura de licitaţie sunt puerile, dar acum vor reface documentaţia şi cu sprijinul unei case de avocatură. „Am apelat la Casa de Avocatură Boştină pentru a ne acorda consultanţă. Nu fac decât să ne întârzie, dar până la urmă noi vom realiza acest aeroport”, susţine Aristotel Căncescu. Şi directorul Direcţiei de Integrare Europeană din cadrul CJ, care şi coordonează proiectul Aeroportului, Mihai Pascu, spune că acest aeroport se va face, chiar dacă vor apărea mai multe blocaje. „Am analizat motivele de anulare a licitaţiei, dar mergem mai departe. Vom demara o nouă procedură, prin ANRMAP. Iar în ceea ce priveşte exproprierile, suntem în termen pentru a le realiza”, a adăugat Mihai Pascu. 
Cristina BĂILĂ
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=71847

Caravana „Braşovul vine la tine acasă” a început în Timişoara
Asociaţia de Promovare şi Dezvoltare a Turismului Braşov a demarat Caravana „Braşovul vine la tine acasă”. Ieri caravana a ajuns în Timişoara, primul oraş în care se va încerca promovarea judeţului Braşov ca destinaţie turistică. Preşedintele acestei asociaţii, Christian Macedonski, spune că această caravană va ajunge apoi în Craiova, Iaşi, Ploieşti, Cluj Napoca, Bucureşti şi Mamaia. „Braşovul a devenit principala atracţie turistică a ţării. Pe lângă turiştii străini, încercăm să îi convingem şi pe cei români să vină la Braşov”, ne-a declarat Macedonski. Pentru promovarea Braşovului ca destinaţie turistică, APDT Braşov a participat în ultima lună la Târgul Internaţional de Turism de la Berlin, dar şi la Târgurile de Turism de la Bucureşti şi Cluj. „Produsele noastre de promovare au fost foarte bine primite la toate aceste târguri. La Berlin am prezentat şi o invitaţie pentru Transilvania, pentru care postul Deutsche Welle a apreciat-o şi a prezentat-o publicului german. Interesul este foarte mare şi pentru triunghiul medieval pe care vrem să îl organizăm, care reprezintă un circuit între Braşov – Sighişoara - Sibiu”, ne-a mai spus Christian Macedonski. 
Cristina BĂILĂ
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=71851

DEMERS. Printr-un proiect în valoare de peste un milion de lei, CJ Braşov promovează în România „Inima Transilvaniei”
Reprezentanţii Agenţiei de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov şi Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului au anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, maniera în care se derulează Proiectul „Experienţe culturale de neuitat în inima Transilvaniei”. Implementarea proiectului, în valoare de peste un milion de lei, a început anul trecut şi va continua până în vara acestui an. Obiectivul proiectului este promovarea, la nivel naţional, a produselor turistice specifice Ţării Bârsei, Ţării Făgăraşului şi a zonei Rupea. Au fost realizate materiale de promovare constând într-un set de broşuri care prezintă mănăstiri din Ţara Făgăraşului, biserici fortificate din Ţara Bârsei, zona Rupea, castele şi cetăţi, folclor şi artă populară în Ţara Bârsei, precum şi un DVD multimedia şi o hartă turistică. Setul include şi materiale tradiţionale personalizate, respectiv o păpuşă în portul tradiţional specific celor trei zone din judeţ, cioplituri în lemn şi pictură pe sticlă, ouă încondeiate etc... Toate produsele au fost realizate manual de meşteri populari din judeţul Braşov. În timpul acţiunii de promovare vor fi distribuite 10.000 de hărţi turistice către 200 de unităţi de cazare din judeţ. Pe de altă parte, a fost realizat portalul „www.turculturalbrasov.ro”,  care oferă informaţii pentru potenţialii turişti care vor să descopere judeţul Braşov. În perioada martie–iulie sunt planificate o serie de activităţi de promovare denumite generic „Braşovul vine la tine acasă”, în cadrul căruia vor fi distribuite - într-o primă etapă - în Cluj, Timişoara şi Constanţa materiale promoţionale şi vor fi oferite informaţii cu privire la obiectivele şi produsele turistice din judeţ.
Dragoş CENŢU
http://www.mytex.ro/eveniment/demers-printr-un-proiect-in-valoare-de-peste-un-milion-de-lei-cj-brasov-promoveaza-in-romania-inima-transilvaniei_311778.php

Secţia de oncologie de la Judeţean riscă să fie închisă
Cel puţin aşa susţine preşedintele CJ, Aristotel Căncescu
Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, liberalul Aristotel Căncescu, a reclamat ieri, într-o conferinţă de presă, că factorii de decizie ai Ministerului Sănătăţii ar fi alocat aparatura necesară Secţiei de Oncologie a Spitalului Clinic Judeţean Braşov altui judeţ, motiv pentru care această secţie va fi închisă. „Bolnavii vor fi nevoiţi să apeleze la mediul privat, unde vor trebui să plătească mii de lei! Este anormal acest lucru! Mi se pare o batjocură la adresa braşovenilor. Era vorba despre un aparat de radioterapie! În lipsa lui, medicii specialişti pleacă acum în spitale din alte judeţe. Nu poţi lucra dacă nu ai cu ce!!!”, a mai spus Căncescu.
Dragoş CENŢU
http://www.mytex.ro/eveniment/sectia-de-oncologie-de-la-judetean-risca-sa-fie-inchisa_311775.php

CJ a accesat noi credite pentru investiţii
Consiliul Judeţean Braşov a obţinut trei noi linii de credit de la BCR, respectiv 11milioane de lei şi câte 4 milioane de euro. Banii vor fi utilizaţi, potrivit declaraţiilor preşedintelui CJ, Aristotel Căncescu, pentru lucrări de investiţii la sistemele de aducţiune a apei în localităţile Ferldioara, Prejmer şi Hoghiz, pentru reabilitarea cetăţilor medievale din Feldioara şi Făgăraş, precum şi pentru reabilitarea drumurilor judeţene. „Avem acum, în lipsa sprijinului guvernamental, resursele necesare efectuării investiţiilor care se impun!”, a mai spus preşedintele CJ Braşov.  (C.D.)  
http://www.mytex.ro/eveniment/cj-a-accesat-noi-credite-pentru-investitii_311769.php

Invitaţii la investiţii
CJ caută bani pentru aeroport în China
Mihaela PARGHEL
• Vizita de ieri, prilejuită de inaugurarea Institutului Confucius de la Braşov, este prima pe care Excelenţa Sa doamna Huo Yuzhen, ambasadorul Republicii Populare Chineze la Bucureşti, o face într-un judeţ din România, de la preluarea misiunii sale în ţara noastră
Consiliul Judeţean caută investitori pentru Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav şi alte obiective importante ale Braşovului în China. O delegaţie condusă de Huo Yuzhen, ambasadorul Republicii Populare Chineze în România, a vizitat ieri Braşovul şi a avut mai multe întîlniri cu reprezentanţii Universităţii „Transilvania“, ai Consiliului Judeţean şi ai primăriei municipiului Braşov. În cadrul unei discuţii la sediul administraţiei judeţene, preşedintele Aristotel Căncescu i-a invitat pe chinezi să investească în Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav, dar şi în alte proiecte importante ale judeţului, printre care construirea unui spital sau dezvoltarea infrastructurii de transport. După întîlnirea de la Consiliul Judeţean, delegaţia chineză s-a întîlnit şi cu reprezentanţii primăriei. Viceprimarul Adrian Gabor le-a mărturisit oaspeţilor că, odată cu inaugurarea Institutului Confucius, autorităţile braşovene speră să se închege şi colaborări în domeniul economic. Ambasadorul chinez şi-a redeclarat intenţia partenerilor chinezi de a investi în energia solară. Vizita de ieri de la Braşov este prima pe care Excelenţa Sa doamna Huo Yuzhen, ambasadorul Republicii Populare Chineze la Bucureşti, o face într-un judeţ din România, de la preluarea misiunii sale în ţara noastră.
„Avem bani pentru pistă, dar nu şi pentru extinderea aeroportului“
Preşedintele Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu, le-a prezentat delegaţilor chinezi Braşovul, ca pe un „judeţ cu tradiţie în industrie“, dar şi ca pe „judeţul care a fost vizitat de cei mai mulţi turişti în 2011“. A insistat însă că o viitoare colaborare concretă ar trebui să se materializeze în finanţarea etapei a doua de execuţie a Aeroportului Internaţional Braşov-Ghimbav, în construcţia de drumuri dar şi în domeniul sănătăţii, pentru finanţarea unui spital. „Aeroportul este pornit. Avem bani pentru execuţia pistei, am lansat şi licitaţia, dar nu avem bani pentru întreaga finanţare“, a declarat Căncescu, invitînd investitorii chinezi să contribuie la finanţarea AIBG, în faza a doua, de extindere. Excelenţa Sa doamna Huo Yuzhen, ambasadorul Republicii Populare Chineze, s-a arătat însă ceva mai reţinută în declaraţiile legate de o colaborare în acest domeniu şi spune că, la fel ca în orice afacere, şi în cazul aeroportului este nevoie de un studiu solid, pentru ca oamenii de afaceri chinezi să vadă care sînt perspectivele unei astfel de investiţii. „Trebuie făcut un studiu foarte serios, pentru că este vorba de fonduri mari. Este foarte important să se vadă perspectivele şi profitabilitatea unui astfel de proiect“, a declarat ambasadorul Huo Yuzhen.
CJ şi-ar dori turişti chinezi la Braşov
Căncescu vede o posibilitate de colaborare cu firmele chineze şi în ceea ce priveşte dezvoltarea infrastructurii de transport, avînd în vedere experienţa Chinei în construcţia de drumuri şi căi ferate de mare viteză, dar şi în domeniul industriei, profitînd de experienţa Braşovului de dinainte de 1989. Totul va ţine însă de modul în care se va putea aplica, în România, legea parteneriatului public privat, care în acest moment nu funcţionează. Iar în ceea ce priveşte turismul, dacă Braşovul va fi bine promovat în China, speră să atragă măcar o mică parte din cei 70 de milioane de chinezi care anual pleacă în vacanţe în străinătate.
Chinezii, interesaţi de dezvoltarea energiei solare
Dincolo de propunerile de colaborare pe diferite domenii, în urma întîlnirilor din ultimele zile, au rămas şi cîteva proiecte primite cu mare deschidere de delegaţia chineză, şi care ar putea fi puse în aplicare mai repede. Este vorba de două propuneri venite din partea rectorului Universităţii „Transilvania“, referitoare la colaborarea în domeniul forestier şi în domeniul energiilor regenerabile. „Sîntem de acord să lucrăm împreună în domeniul forestier, al împăduririlor şi al producţiei de lemn. Şi energia solară are mari perspective. China are o vastă experienţă din acest punct de vedere şi a ajuns chiar să exporte astfel de energie în alte ţări. În dezvoltarea energiei solare sînt posibilităţi mari de colaborare, iar ambasada va oferi toate informaţiile necesare părţii române“, a declarat Excelenţa Sa doamna Huo Yuzhen, ambasadorul Republicii Populare Chineze în România.
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=actualitate&s_id=111484

Judeţul Braşov, atractiv pentru investitorii chinezi
Preşedintele Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu,  a lansat chinezilor invitaţia de a participa financiar şi la finalizarea aeroportului internaţional de la Ghimbav. "Îmi pun mari speranţe în colaborarea cu China în construcţia de drumuri, autostrăzi, trenuri de mare viteză, lucruri care ţin de Ministerul Transporturilor. Noi, în judeţul Braşov, ne dorim să punem bazele unei colaborări, în privinţa construcţiei a unui spital sau a finalizării aeroportului, de asemenea în domeniul turismului, a drumurilor etc. Avem foarte multe posibilităţi de colaborare" a declarat Aristotel Căncescu, preşedintele CJ Braşov.  Oficialii braşoveni au profitat astfel de vizita în judeţ a lui Huo Yuzhen, ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Populare Chineze în România." O să transmitem dorinţa dumneavoastră companiilor de construcţii din China." a răspuns Excelenţa sa, Huo Yuzhen. Oficialii Chinei  care au vizitat judeţul, sunt de părere că pentru ţara noastră ar fi un mare câştig dacă măcar 0,5% dintre turiştii proveniţi din ţara asiatică ar dori să-şi petreacă vacanţele la Braşov. Pentru asta este însă nevoie de infrastructură rutieră şi aeroport, proiecte în care chinezii sunt interesaţi să investească. Ambasadorul Huo Yuzhen  este impresionată că Braşovul are colaborări deja tradiţionale cu regiunea Liaoning.
http://www.brasovultau.ro/Judetul-Brasov-atractiv-pentru-investitorii-chinezi-55750.html

CJ Braşov „momeşte” investitorii chinezi cu aeroportul şi autostrada
Ambasadoarea Chinei în România, ES Huo Yuzhen: Braşovul este un oraş interesant pentru investitorii chinezi
Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu, s-a întâlnit, ieri, cu ambasadoarea Republicii Populare Chineze în România, Huo Yuzhen. Căncescu a anunţat că relaţiile Braşovului cu China sunt unele destul de cordiale, având în vedere că judeţul Braşov este înfrăţit cu provincia chineză Zhejiang, „una dintre cele mai puternice din punct de vedere economic” din statul asiatic. Preşedintele CJ Braşov a solicitat chinezilor sprijin pentru realizarea aeroportului, o colaborare pentru realizarea autostrăzii care leagă Braşovul de Bucureşti, dar şi de Cluj-Napoca şi Budapesta. De asemenea, partea română vrea o colaborare pe partea de sănătate, „chinezii fiind recunoscuţi pentru tratamentele tradiţionale”, dar şi pe învăţământ şi cercetare. Excelenţa Sa Huo Yuzhen a declarat că Braşovul este un oraş interesant pentru investitorii chinezi. „Este prima vizită oficială pe care o fac în Braşov după ce am fost numită ambasador, dar am mai fost în Braşov şi îmi place amestecul de istorie şi de modernism”, a spus sursa citată, arătând că oraşul şi judeţul Braşov pot deveni punte de atracţie turistică pentru chinezi. „În fiecare an 70 de milioane de chinezi fac turism în străinătate. Şi numai 0,5% din acest număr dacă ar veni în Braşov ar însemna ceva”, a mai spus aceasta. Preşedintele CJ Braşov a expus situaţia în care se află construcţia Aeroportului Internaţional Braşov-Ghimbav. „Aeroportul este pornit. Avem bani pentru execuţia pistei, am lansat şi licitaţia dar nu avem bani pentru întreaga finanţare”, a spus acesta, făcând invitaţia investitorilor chinezi de a se implica în proiect. Proiectul nu a lăsat indiferentă partea chineză. Ambasadoarea Chinei a spus că va transmite detaliile proiectului către firmele chineze de construcţii, dar că este nevoie de un studiu solid, pentru ca oamenii de afaceri chinezi să vadă care sunt perspectivele unei astfel de investiţii. „Trebuie făcut un studiu foarte serios, pentru că este vorba de fonduri mari. Este foarte important să se vadă perspectivele şi profitabilitatea unui astfel de proiect”, a declarat Excelenţa Sa doamna Huo Yuzhen. 
Ovidiu VRÂNCEANU
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=71706

Chinezii vor o colaborare cu Braşovul în domeniul energiei regenerabile
Ambasadoarea Republicii Populare China, Excelenţa Sa Huo Yuzhen,    s-a întâlnit ieri cu reprezentanţii Primăriei şi ai Consiliului Judeţean Braşov pentru a identifica domenii de colaborare. În timp ce municipalitatea doreşte parteneriate în educaţie, cultură şi cercetare, reprezentanţii administraţiei judeţene vor să implice investitorii chinezi în realizarea Aeroportului, a reabilitării drumurilor şi a unor unităţi medicale.  În timpul discuţiilor cu viceprimarul Braşovului, Adrian Gabor, reprezentanta statului chinez a afirmat că legătura culturală, stabilită prin centrul Confucius, poate reprezenta începutul legăturii dintre cele două ţări, mai ales în domeniul cercetării: „Suntem interesaţi în special de cercetarea în domeniul energiei regenerabile, iar la Braşov există infrastructura şi personalul care să se ocupe de o astfel de activitate”. Sursa citată a afirmat că Republica Populară China este deschisă cooperării în orice domeniu, iar prin Ambasada Chinei se vor stabili întâlniri între autorităţile locale din Braşov şi companiile chineze, pentru a se identifica posibilităţile de colaborare. Pe de altă parte, viceprimarul Adrian Gabor a promis că municipalitatea va sprijini Institutul Confucius: „Avem foarte multe proiecte comune cu Universitatea Transilvania şi sper ca, prin intermediul acestei instituţii să se dezvolte şi relaţiile economice dintre cele două ţări”.
Colaborare pentru Aeroport
Oferte de colaborare a lansat şi preşedintele Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu, care a insistat asupra unui posibil parteneriat în privinţa construcţiei terminalului Aeroportului care se intenţionează a fi construit la Ghimbav. Căncescu le-a propus chinezilor implicarea în construcţia de drumuri, dar şi în domeniul sanitar, respectiv finanţarea construcţiei unui spital la Hărman. „În afara legăturilor culturale şi ştiinţifice devenite deja tradiţionale, sperăm să dezvoltăm şi cooperarea în plan economic, având în vedere potenţialul imens pe care-l are această ţară”, a spus preşedintele CJ Braşov. Ambasadorul Chinei a afirmat că decizia privind colaborarea în privinţa Aeroportului trebuie luată abia după efectuarea unor studii serioase, pentru ca oamenii de afaceri chinezi să vadă care sunt perspectivele unei astfel de investiţii: „Este foarte important să se vadă perspectivele şi profitabilitatea unui astfel de proiect”.
Radu COLŢEA
http://www.mytex.ro/eveniment/chinezii-vor-o-colaborare-cu-brasovul-in-domeniul-energiei-regenerabile_311418.php

Pensionarii s-au călcat în picioare să-i vadă pe Lăzărescu şi Muraru
Pensionarii braşoveni au luat cu asalt Centrul Cultural reduta vineri dimineaţa pentru a participa la spectacolul susţinut de cei doi comici tradiţionali Nae Lăzărescu şi Vasile Muraru. Spectacolul a fost prilejuit de redeschiderea cursurilor de calculatoare, dans de societate şi limba engleză găzduite de Clubul Judeţean al Pensionarilor. Preşedintele Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu, a declarat că în acest an au fost alocate pentru activităţile desfăşurate de acest club două milioane de lei. „Noi avem acest program cu pensionarii de opt ani. Îl facem în continuu. Nu facem lucruri doar în campania electorală ca alţii. Pensionarii reprezintă aproape jumătate din populaţia acestui judeţ, aşa că trebuie să fim mai atenţi cu ei”, a mai declarat Căncescu. „Vom continua aceste proiecte şi le vom dezvolta cu programe privind acordarea de ajutoare vârstnicilor cu nevoi speciale, înfiinţarea de cluburi ale pensionarilor în fiecare cartier, organizarea de întâlniri şi dezbateri, astfel încât să răspundem aşteptărilor dumneavoastră”, le-a mai spus şeful executivului judeţean. Totodată, Căncescu le-a spus pensionarilor braşoveni că va încerca să rezolve problema spitalelor. „Am făcut un studiu şi am aflat că doar 3% din braşoveni merg la schi, 5% merg la patinoar, în timp ce la spitale mergem toţi şi toată viaţa”, a spus sursa citată. 
Ovidiu VRÂNCEANU 
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=71683

CJ salvează Cetăţuia Braşovului
Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu, a anunţat că, în pofida bugetului de austeritate, vor fi alocaţi banii necesari pentru salvarea Cetăţuii. Căncescu spune că este obligaţia autorităţilor atât din punct de vedere legal, cât şi  moral să salveze de la distrugere monumentele istorice, cu atât mai mult cu cât Cetăţuia este „emblematică“ pentru Braşov. Costul estimativ al investiţiei este de aproximativ 3,5 milioane de euro şi cuprinde întocmirea studiilor de specialitate, expertize tehnice, proiectul de execuţie şi lucrările de restaurare, iar Consiliul Judeţean a aprobat alocarea sumei de un milion de lei. „Se va renova numai zidul Cetăţuii Braşov. Acesta nu a mai fost reparat de mai bine de 100 de ani. Consiliul Judeţean are obligaţia morală de a repara monumentele istorice din Braşov, de aceea ne implicăm”, a declarat Aristotel Căncescu.  "Dorim să renovăm exteriorul cetăţii cât mai repede, pentru că există riscul să se prăbuşească tronsoane bune din aceste ziduri. Cetatea are o vechime de aproape 5 secole. Este un obiectiv care trebuia de mult timp renovat" a adăugat Căncescu. Între secolele  XV şi XVI, Cetatea Braşovului devenise ţinta unor asedii cu arme de foc amplasate pe înălţimile din apropiere, fapt ce a impus extinderea fortificaţiilor.
Astfel, s-a decis ridicarea unei cetăţui de supraveghere şi de apărare. Pe dealul din centrul oraşului de azi, (deal denumit Straja, în vechime, şi Cetăţii, azi)  se ridică, în 1524, un fort din lemn cu patru turnuri, în jurul unui turn de veghe, datând din secolul al XV-lea. Acest bastion este distrus,  cinci  ani mai târziu, de către  armata lui Petru Rareş, după lupta de la Feldioara, în care  învinge trupele habsburgice. Pe acelaşi loc se construieşte o cetate cu  ziduri de piatră,  care a fost incendiată  în 1618 şi refăcută în 1625.
Cele patru bastioane de la colţuri s-au  ridicat în 1630. În interiorul cetăţii este săpată  o fântână adâncă  de 81 de metri, care constituia  sursa de apă a Cetăţuii, în caz de asediu. Masele revoltate  îi închid  între aceste ziduri, în 1688, pe conducătorii oraşului, pe care i-au arestat pentru că predaseră Cetatea  către habsburgi.
A fost şi închisoare. În secolul al XVIII-lea, Cetăţuia devine sediul unor garnizoane militare. Pentru că a fost şi cazarmă a plăieşilor (grăniceri), Dealul s-a numit pentru o vreme „al Plăieşilor”. În timpul revoluţiei din 1848, aceasta a adăpostit revoluţionari maghiari care s-au predat în vara lui 1849, după un asalt al trupelor ruseşti. Din secolul al XVIII-lea şi până în 1954 a servit şi drept închisoare, apoi a fost depozit pentru Arhivele Statului Braşov. Între 1975 şi 1981 au fost efectuate lucrări  de restaurare, urmând ca apoi să fie deschis aici un restaurant cu specific medieval transilvan, care funcţionează şi azi. Zona din jurul Cetăţuii era, în trecut,  amenajată cu bănci şi aleile de promenadă erau întreţinute. Acum locul este într-o oarecare paragină, iar dealul este plin de gunoaie. Cei care vor, însă, să viziteze interiorul Cetăţuii o pot face fără să plătească vreo taxă de intrare.
Securitatea „lucra” pe  Cetate!? Scriitoarea Ioana Pârvulescu, născută la Braşov, în 1960, are multe  amintiri  despre Cetăţuia de pe deal: „Aici mergeam în fiecare primăvară să culegem primii toporaşi (sau violete). Nu ne puteam apropia prea mult de cetate, pentru că era păzită. Un detaliu pe care l-am aflat din Kronstädter Heimat und Wanderbuch este că în 1932, braşovenii i-au făcut cadou lui Carol al II-lea nici mai mult nici mai puţin decât cetatea de pe dealul Cetăţuii. Iar în copilăria violetelor mele, cetatea din vârful dealului care-i poartă numele era inaccesibilă. Aici, se spunea în şoaptă, era staţia de bruiaj a Securităţii, astfel încât să nu se poată asculta posturi de radio "duşmănoase" ca Europa liberă sau Vocea Americii.” Şi cărturarul Sextil Puşcariu a consemnat amintirile sale despre Strajă, în lucrarea  „Braşovul de altădată.”„ Adesea, săream gardul şi ieşeam în vârful Străjii la cetăţuia pe care austriecii au zidit-o în locul turnului de veghe din timpuri mai  vechi. Pe vremea mea aici era închisoarea militară. Noi o înconjuram adesea, având o privelişte circulară asupra întregului Braşov. "Pe  partea cealaltă, pe o prelungire a platoului din vârful Străjii era depozitul de muniţii şi praf de puşcă, păzit de o santinelă ce se plimba ziua-noaptea cu baioneta la puşcă şi nu te lăsa să te apropii.”  E.C.& A.L.
http://www.brasovultau.ro/CJ-salveaza-Cetatuia-Brasovului-55602.html

Nu rataţi show-ul cu Nae Lăzărescu și Vasile Muraru!
Brașovenii pot lua vineri parte la un spectacol inedit oferit de Nae Lăzărescu și Vasile Muraru. Spectacolul este programat de la ora 11.00, la Centrul Cultural Reduta. Evenimentul este organizat de Consiliul Judeţean, cu prilejul începerii cursurilor gratuite de calculatoare – avansaţi, dansuri de societate şi limba engleză organizate pentru pensionari de administraţia judeţeană la Centrul Cultural „Reduta”, în incinta Clubului Judeţean al Pensionarilor.
http://www.brasovultau.ro/Nu-ratati-show-ul-cu-Nae-Lazarescu-și-Vasile-Muraru-55609.html

Se reiau cursurile de la Clubul Pensionarilor
Astăzi, de la ora 11.00, la Centrul Cultural „Reduta“ vor fi reluate cursurile de calculator, limba engleză şi dans de societate de la Clubul Pensionarilor Braşov. Odată cu reluarea cursurilor va fi organizat şi un spectacol pentru pensionarii braşoveni, spectacol susţinut de Nae Lăzărescu şi Vasile Muraru. La eveniment vor participa şi preşedintele CJ, Aristotel Căncescu şi consilierul judeţean Dragoş Crăciun, coordonatorul programelor pentru pensionari din partea CJ. H.O.
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=eveniment&s_id=111371

Exproprierile pentru zona aeroportului de la Ghimbav, aproape de final
În maximum o lună toţi proprietarii de terenuri din zona aeroportului de la Ghimbav vor fi despăgubiţi. Consiliul Judeţean are deja prevăzută suma necesară. Astfel se vor reglementa şi problemele juridice ce au intervenit până acum în proiectul braşovean, precizează directorul executiv al instituţiei judeţene, Mihai Pascu. "În ultima şedinţa de plen s-a votat ultima etapă de expropriere care cuprinde două categorii de terenuri. Este vorba de terenuri în proprietate privată a unor persoane fizice şi terenuri în proprietatea oraşului Ghimbav" a declarat  Mihai Pascu, director executiv CJ Braşov. Tot acest proces se va încheia în maximum o lună. Singura problemă va fi legată de terenul pe care firma Gothic deţine o balastieră. Prima evaluare a fost făcută pe suma de 860 de mii de euro, sumă cu care judeţul nu este de acord, motiv pentru care a apelat la instanţă. Procesul este în derulare. "Sumele există pentru aceste exproprieri. Ceea ce prevede legea, de fapt cum s-a întâmplat şi în prima etapă,  o comisie specială va analiza documentele cadastrale şi se va pronunţa în ceea ce priveşte veridicitatea documentelor pentru fiecare lot. Iar odată întocmit raportul de comisie noi vom purcede la plata efectivă a sumelor ca să încheiem acest subiect" a precizat Mihai Pascu. 
Deşi termenul limită pentru depunerea dosarelor pentru construirea pistei de aterizare-decolare de la Ghimbav este 2 aprilie, şase firme s-au trecut deja pe această listă, printre care austriecii de la Strabag, dar şi o companie din India. Reamintim faptul ca în data de 2 aprilie vor fi selectate cinci companii, din cele înscrise, care vor continua cursa pentru stabilirea câştigătorului licitaţiei, ce va fi anunţat în 26 aprilie. Valoarea contractului pentru construirea pistei de la Ghimbav este de peste 17 milioane de euro.  A.L.
http://www.brasovultau.ro/Exproprierile-pentru-zona-aeroportului-de-la-Ghimbav-aproape-de-final-55551.html

Spitalul de Oncologie, la un pas de desfiinţare
Spitalul de Oncologie din Braşov se confruntă cu o situaţie critică. Clădirea a fost retrocedată Casei Asigurărilor de Sănătate, iar medicii pleacă pe capete la o clinică privată. „La întâlnirea de la sfârşitul săptămânii, voi cere ajutorul colegilor din USL, pentru susţinerea sistemului public de sănătate. Voi cere ajutor direct şi premierului Mihai Răzvan Ungureanu“, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu.
Medicii migrează la clinicile private. El a precizat că secţiile de la Oncologie vor fi mutate la Spitalul Mârzescu, mai puţin aparatul de cobaltoterapie, care oricum perioada de funcţionare îi expiră în luna iunie-iulie 2013. „Din păcate, şase medici vor pleca la privat. Vom ajunge să închidem tot, iar bolnavii nu vor putea toţi să se  trateze la spitalul de oncologie al lui Butuza. Cei fără bani vor muri cu zile. Vom face o campanie puternică pe acest subiect, pentru că nu poţi să stai să vezi cum mor oamenii. Şi vă spun aceasta mai ales că acum 20 de ani a murit tata, de cancer la stomac, care a fost depistat târziu, prin palpare. În spatele acestei situaţii este preşedintele  Traian Băsescu, care vrea să  privatizeze sistemul de sănătate. De aceea Arafat s-a opus privatizării. Sunt domenii la care nu poţi să renunţi. Dacă în loc să fie cheltuite încă 8 milioane de euro pentru încă un patinoar şi ne dădeau nouă banii, rezolvam problemele din sănătatea braşoveană“, a precizat Căncescu.
Dacă nu se tăia finanţarea pentru un nou spital...  Şeful administraţiei judeţene a precizat că, după câştigarea alegerilor de către USL, prioritatea la Braşov va fi construirea spitalului de la Hărman. Studiul există, a fost făcut  încă de pe vremea Guvernului Tăriceanu, care şi alocase bani pentru construirea lui şi a altor asemenea unităţi în toată ţara. „Spitalul costa trei milioane de euro. Am dat drumul la licitaţii, au fost contestaţii, ne-am judecat, am câştigat, s-a ajuns în februarie 2009, iar PDL a anulat construcţia de spitale în toată ţara. În schimb, au închis spitale, cum este cazul celor de la Codlea, Săcele şi Victoria“.
Probleme majore şi la Spitalul Judeţean. „În limita banilor disponibili, am alocat bani pentru renovarea uneia dintre aripile Spitalului. Diferenţa este flagrantă între aripa modernizată şi cea veche. Din păcate, cu banii alocaţi de la Guvern în ultimii ani nu am putut să facem mai mult“, spune Căncescu.   Cu toate acestea, s-au alocat patru miliarde de lei vechi către Spitalul Judeţean Clinic de Urgenţă, unde mai multe aparate sunt stricate, printre care şi RMN-ul. „Am dat aceşti bani prin dispoziţie de preşedinte, chiar dacă m-am certat cu cei de la buget, din Consiliul Judeţean. Mi-am asumat această decizie pentru că este vorba de sănătatea şi viaţa oamenilor. Voi solicita în plen aprobarea sumei cu această destinaţie, la prima şedinţă în plen“, a spus Căncescu.
http://www.brasovultau.ro/Spitalul-de-Oncologie-la-un-pas-de-desfiintare-55549.html

Schimbări
Secţia Oncologie se va muta în spitalul Mîrzescu
Andrei PAUL
• Aristotel Căncescu, preşedintele CJ, spune că în cîteva luni va apărea un blocaj în secţia care îngrijeşte bolnavii de cancer, din cauza lipsei de personal medical
Secţia de Oncologie va fi mutată în incinta spitalului Mîrzescu, a anunţat ieri preşedintele PNL al Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu, în timpul unei conferinţe de presă în care a comentat în special soarta sănătăţii şi a protecţiei sociale braşovene. „Spitalul de Oncologie se va muta la Mîrzescu, în afară de aparatul de cobaltoterapie, care îşi va încheia activitatea pînă în iunie-iulie 2013, cînd va fi scos din uz pentru că i s-a terminat perioada de funcţionare. La Oncologie vom închide activitatea. Clădirea era oricum improprie desfăşurării activităţii”, a declarat Aristotel Căncescu. Preşedintele CJ se teme şi de un blocaj al activităţii secţiei de oncologie. „Am informaţii că şase dintre cei opt medici vor pleca la un spital privat, şi în aceste condiţii părerea mea este că în două-trei luni ne vom bloca. Din păcate, nu toată lumea se va putea trata acolo, pentru că sînt foarte mulţi săraci, iar la spitalul de stat vor muri oamenii cu zile”, a declarat Căncescu. Clădirea Spitalului de Oncologie a fost revendicată de Casa de Asigurări de Sănătate. Căncescu spune că şi la Spitalul Judeţean există probleme şi că va emite o dispoziţie pentru alocarea a 400.000 de lei, sumă din care „să se asigure funcţionarea unor aparate”. Aristotel Căncescu a atras atenţia şi asupra problemelor de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Braşov, unde angajaţii sînt din ce în ce mai puţini. „Numărul de copii abandonaţi a ajuns la 2050, şi avem în îngrijire 2.230 de persoane. Numărul copiilor de care are grijă DGASPC a crescut cu 50% în ultimii doi ani. Asta în condiţiile în care avem un deficit de 163 de posturi, iar pe salarii de 600 de lei nu sînt amatori pentru o astfel de activitate”, a declarat preşedintele CJ. Aristotel Căncescu a declarat că va propune USL să aprobe o întîlnire cu prim-ministrul Răzvan Ungureanu, pentru a discuta problema sănătăţii, dar şi a Aeroportului Internaţional Braşov, care rămîn încă obiectivele prioritare ale preşedintelui CJ. „Voi propune partenerilor din USL să solicităm o întîlnire, împreună cu parlamentarii USL de Braşov, cu prim-ministrul Ungureanu, în care să dezbatem problema din sănătate şi cea a aeroportului”, a spus Căncescu.
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=eveniment&s_id=111318

Spitalul de Oncologie se mută la Mârzescu 
Şase din cei opt medici de la acest spital vor să plece în sistemul privat!
Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu, a anunţat că în câteva luni Spitalul de Oncologie nu va mai putea funcţiona, deoarece şase din cei opt medici pe care îi are acest spital vor pleca la viitorul spital privat de oncologie care va fi deschis pe strada Carierei. „Din păcate, nu toată lumea se va putea trata acolo, pentru că sunt foarte mulţi săraci, iar la spitalul de stat vor muri oamenii cu zile”, a spus Căncescu. „Spitalul de Onocologie nu va mai rămâne mult timp în locaţia actuală. Vrem să îl mutăm la Spitalul Mârzescu, probabil anul acesta, mai puţin acel aparat de Cobaltoterapie, care va rămâne în aceeaşi locaţie până anul viitor, în iunie sau iulie, când va fi scos din uz, pentru că îi va expira durata de funcţionare”, a spus sursa citată. De altfel, acesta a anunţat că un sistem de sănătate funcţional şi construirea Spitalului de la Hărman sunt priorităţile pentru viitorul său mandat. „Sistemul de sănătate nu este într-o situaţie bună, Chiar zilele trecute, cei de la Spitalul Judeţean mi-au zis că RMN-ul se răceşte cu găleţi cu apă rece. Voi da o dispoziţie să le dăm o sumă de 100.000 de euro, adică 400.000 de lei, pentru păstrarea în condiţii de funcţionare a anumitor aparate medicale. Mă gândesc chiar să facem o şedinţă extraordinară în care să dezbatem problema sistemului de sănătate”, a mai spus Căncescu. „Voi propune partenerilor din USL să solicităm o întâlnire a noastră, în prezenţa parlamentarilor USL de Braşov, cu prim-ministrul Ungureanu, în care să dezbatem problema din sănătate şi cea a aeroportului”, a mai spus sursa citată. Clădirea Spitalului de Oncologie a fost revendicată de Casa de Asigurări de Sănătate.
La DGASPC ar trebui majorate salariile pentru a evita o altă criză
Totodată, preşedintele CJ Braşov a anunţat că şi-ar dori să poată majora salariile angajaţilor Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Braşov, deoarece „avem un deficit de 163 de persoane”, în condiţiile în care „numărul copiilor părăsiţi din cauza sărăciei a crescut cu 50%”, iar salariile au scăzut la 600 de lei pentru un asistent maternal, spre exemplu. „Acum, avem în grijă 2.230 de persoane, din care 2.050 de copii şi 180 de adulţi”, a mai spus sursa citată. „Tot sunt atacat pentru că nu am dat banii aceia la Prodlacta. Dar noi am dat acei bani la DGASPC Braşov, bani care ne-au ajutat să supravieţuim”, a mai spus Aristotel Căncescu. 
Ovidiu VRÂNCEANU
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=71552

„În pragul colapsului”
Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu, a declarat ieri că Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului  (DGASPC) Braşov este „în pragul colapsului”. „Am discutat zilele trecute cu directoarea instituţiei, Virginia Martin, care a tras un sistem de alarmă privind subfinanţarea instituţiei şi a lipsei de personal. În ultimii doi ani, numărul copiilor abandonaţi a crescut cu 50%. Instituţia mai are nevoie de încă 163 de angajaţi, dar pentru un salariu de 600 de lei pe lună, nu vine nimeni”, a declarat Căncescu. Potrivit datelor oferite de reprezentantul CJ, de serviciile DGASPC beneficiază 2.050 de copii şi 180 de adulţi.
Radu COLŢEA
http://www.mytex.ro/eveniment/in-pragul-colapsului_311050.php

Bolnavii de cancer vor fi mutaţi la Mârzescu
În următoarele luni, clădirea în care funcţionează Secţia de Oncologie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Braşov, va fi eliberată, bolnavii, cea mai mare parte a aparaturii şi cele 70 de paturi urmând a se muta în pavilionul Mârzescu. Mutarea „Oncologiei” a fost anunţată ieri de preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Braşov, Aristotel Căncescu, el motivând decizia prin faptul că actualul sediu, de pe strada Constantin Brâncoveanu este într-un stadiu avansat de degradare. „Acolo va mai rămâne doar aparatul de cobaltoterapie, care nu poate fi demontat şi mutat. De altfel, acest echipament mai poate fi folosit doar până în luna iunie a anului viitor, când îi va expira termenul de exploatare”, a explicat Căncescu.
Bani pentru repararea aparaturii de la SCJU
Pe de altă parte, preşedintele CJ a amintit că la Pavilionul Central al Spitalului Judeţean sunt mari probleme cu aparatura. „De exemplu, unul dintre aparate este răcit cu ajutorul găleţilor cu apă, iar alte echipamente nu mai pot fi folosite deloc. Zilele acestea am emis o dispoziţie, privind alocarea a patru miliarde de lei vechi acestei unităţi sanitare, sumă necesară punerii în funcţiune a aparatelor defecte”, a mai spus Căncescu.  (R.C.)
http://www.mytex.ro/eveniment/bolnavii-de-cancer-vor-fi-mutati-la-marzescu_311049.php

Abandonul copiilor la Braşov a crescut cu 50%!
Situaţie la limită la Braşov, după ce s-a constat că, în primele două luni din 2012, abandonul copiilor a crescut cu 50%, faţă de 2011. „Centrele rezidenţiale sunt ocupate la capacitate maximă, iar pentru a putea să ne desfăşurăm activitatea în condiţii decente, pentru a putea asigura beneficiarilor serviciile minime din standardele de calitate pentru protecţia şi siguranţa beneficiarilor şi a personalului, este necesară deblocarea posturilor şi angajarea în regim de urgenţă a personalului pentru posturile vacante“, spune Virginia Martin (foto), şefa Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Braşov.
Asistenţii renunţă, din cauza salariilor de mizerie.  Aceasta a precizat că, din cele 1.100 de posturi aprobate după restructurare, sunt ocupate doar 937, existând un deficit de 163 de angajaţi. DGASPC are în grijă 2.230 de persoane, dintre care 2.050 sunt copii. Problema foarte mare este aceea că oamenii pleacă din sistem din cauza salariilor mici, iar posturile sunt blocate şi nu pot fi ocupate, din cauza unei hotărâri de Guvern. Situaţii critice se întâlnesc la toate centrele de plasament din judeţ, dar lipsa de personal se resimte acut la Codlea, Brădet, Făgăraş, Hărman, Rupea şi Timiş. În aceste condiţii, nu mai are cine să aibă grijă de copiii instituţionalizaţi, mai ales că acest serviciu constă în supraveghere 24 de ore din 24.
Subfinanţarea sistemului, „meritul“ Guvernului. Situaţia este extrem de dificilă în sistemul de protecţie a copiilor abandonaţi, mai ales că numărul acestora este în creştere. Din ce în ce mai multe familii sărace nu mai au cu ce îşi hrăni şi îngriji copiii, motiv pentru care îi părăsesc în maternitate, încă de la naştere. Şeful judeţului, Aristotel Căncescu, este de părere că falimentul generalizat al asistenţei sociale este dat de guvernarea pedelistă, şi în special de finanţistul braşovean Gheorghe Ialomiţianu. “Atunci când banii de la guvernul Boc ajungeau la Braşov la grămadă,  o parte ajungeau pentru Protecţia copilului şi Asistenţa socială. Direcţia, care avea până nu de mult aproximativ 1.100 de angajaţi,  a mai rămas doar cu 850 de salariaţi. La această oră, banii pe care i-am primit de la guvern, în bătaie de joc, abia ne ajung să funcţionăm la limita de funcţionare”, a precizat preşedintele Consiliului Judeţean Braşov. „Salariile sunt extraordinar de mici. Oamenii nu se mai descurcă cu salarii de 600 de lei  şi să muncească foarte mult. Cea mai dificilă situaţie o avem pe linia asistenţilor maternali profesionişti. Care au tot plecat şi acum suntem într-o fază dificilă, sunt copii în maternitate, şi vor mai veni,  pentru că abandonul este în creştere,  şi nu mai avem unde să-i ducem”, a declarat Virginia Martin, director general la Direcţia Copilului Braşov. Indemnizaţia unui asistent maternal a scăzut, în 2010, de la 800 la 600 de lei.  Acum sunt mari probleme în aceste familii, din cauză că nivelul de trai a scăzut dramatic. Întreţinerea unei familii costă foarte mult, iar statul, reprezentat de PDL-işti, nu este interesat de copiii abandonaţi şi nici de familiile în dificultate. A.L. & S.D.

Judeţul Braşov, punct de atracţie la TTR
Mii de vizitatori au vizitat standul Judeţului Braşov la Tîrgul de Turism al României (TTR), desfăşurat în acest sfîrşit de săptămînă la Bucureşti. „Standul a fost rezultatul parteneriatului între Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov şi Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului, care implementează proiectul «Experienţe culturale de neuitat în inima Transilvaniei». Pe parcursul celor 4 zile ale tîrgului, la standul Braşovului au fost distribuite 2.000 de materiale de promovare şi 500 de obiecte tradiţionale personalizate. Ministrul Turismului, Cristian Petrescu, a apreciat calitatea grafică şi a tiparului materialelor distribuite precum şi a produselor tradiţionale realizate: păpuşi din material textile îmbrăcate în costume tradiţionale specifice Ţării Bîrsei, Ţării Făgăraşului şi Zonei Rupea, linguri din lemn pictate şi sculptate, picturi pe sticlă reprezentînd Cetatea Făgăraşului, Ansamblul bisericii evanghelice fortificate din Viscri şi Biserica Neagră şi ouă încondeiate cu motive specifice zonei Bran-Moieciu şi ceangăilor din Săcele“, a declarat Luciana Cristea, manager de proiect. Oferta a fost prezentată prin intermediul a şapte broşuri care vizează turismul cultural prezentînd cetăţile, castelele, mănăstirile, bisericile fortificate, dar şi folclorul şi arta populară din judeţul Braşov. Proiectul include şi realizarea portalului www.turculturalbrasov.ro, care are rolul de instrument de informare şi promovare turistică, precum şi acţiunea de promovare   „Braşovul vine la tine acasă“, care se va desfăşura în Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Ploieşti, Timişoara şi staţiunea Mamaia. A.P.
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=eveniment&s_id=111215

Lăzărescu şi Muraru fac show pentru pensionari
Consiliul Judeţean Braşov organizează vineri, 23 martie 2012, la Centrul Cultural Reduta, un spectacol extraordinar al actorilor de comedie Nae Lăzărescu şi Vasile Muraru. Spectacolul începe la ora 11.00, iar intrarea este gratuită. „Acest eveniment este prilejuit de începerea cursurilor gratuite de calculatoare - avansaţi, dansuri de societate şi limba engleză, organizate pentru pensionari de Consiliul Judeţean Braşov, la Centrul Cultural «Reduta», în incinta Clubului Judeţean al Pensionarilor. Îi aşteptăm cu drag pe toţi seniorii noştri“, a declarat Dragoş Crăciun, consilier judeţean, coordonator al programelor CJ destinate pensionarilor. Potrivit consilierului judeţean, la fiecare dintre cele trei cursuri s-au înscris pînă acum aproximativ 150 de pensionari, iar listele sînt încă deschise. A.P.
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=index&s_id=111204

Nae Lăzărescu şi Vasile Muraru îi vor delecta pe pensionarii din Braşov
Pensionarii braşoveni sunt invitaţi vineri, 23 martie la un moment umoristic de excepţie, realizat de Nae Lăzărescu şi Vasile Muraru. Cei doi artişti vor fi prezenţi la Centrul Cultural Reduta, de la ora 11, într-un spectacol organizat de Consiliul Judeţean. Evenimentul are loc cu ocazia inaugurării cursurilor pentru vârstnicii braşoveni, organizate de administraţia judeţeană. E vorba de cursuri de limba engleză, cursuri de calculatoare pentru avansaţi şi cursuri de dansuri de societate. La fiecare secţiune  s-au înscris 150 de persoane. Intrarea la evenimentul de vineri este liberă.  (F.P.)
http://www.brasovultau.ro/Nae-Lazarescu-si-Vasile-Muraru-Ii-vor-delecta-pe-pensionarii-din-Brasov-55429.html

Nae şi Vasile, pentru pensionari
Vineri, la Centrul Cultural Reduta, va avea loc de la orele 11.00, un spectacol extraordinar cu îndrăgiţii actori de comedie Nae Lăzărescu şi Vasile Muraru. Intrarea este liberă, iar spectacolul este destinat în special pensionarilor din Braşov. Şi asta deoarece spectacolul deschide seria cursurilor gratuite de calculatoare – avansaţi, dansuri de societate şi limba engleză organizate pentru pensionari de Consiliul Judeţean Braşov. Aceste cursuri se vor desfăşura în incinta Clubului Judeţean al Pensionarilor din cadrul Centrul Cultural „Reduta”. Consilierul judeţean Dragoş Crăciun, coordonatorul programelor destinate pensionarilor, spune că până în prezent s-au înscris pentru fiecare curs câte 150 de pensionari. 
Cristina BĂILĂ
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=71480

„Braşovul vine la tine acasă” 
Campania de promovare turistică a judeţului a început la Bucureşti, la Târgul de Turism al României, şi va continua în Cluj Napoca, Craiova, Iaşi, Ploieşti, Timişoara şi Mamaia
Participant la Târgul de Turism al României care s-a desfăşurat zilele trecute la Bucureşti, judeţul Braşov a prezentat mai multe materiale de promovare care au atras atenţia mai multor participanţi. Pe parcursul celor patru zile ale târgului, la standul Braşovului au fost distribuite 2.000 de materiale de promovare şi 500 de obiecte tradiţionale personalizate realizate de Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov şi Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului, care implementează proiectul „Experienţe culturale de neuitat în inima Transilvaniei” finanţat prin Programul Operaţional Regional. Tot în cadrul acestui proiect a fost realizat şi portalul www.turculturalbrasov.ro, care are rolul de instrument activ de informare şi promovare turistică. Proiectul cuprinde şi derularea evenimentului „Braşovul vine la tine acasă” care va avea loc în şapte mari oraşe: Bucureşti, Cluj Napoca, Craiova, Iaşi, Ploieşti, Timişoara şi staţiunea Mamaia. 
Cristina BĂILĂ 
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=71482

Spectacol şi cursuri pentru pensionari
Consiliul Judeţean Braşov va organiza vineri, la Centrul Cultural „Reduta”, un nou spectacol pentru pensionari, invitaţi fiind actorii Nae Lăzărescu şi Vasile Muraru. Potrivit consilierului judetean Dragoş Crăciun, care este şi coordonatorul programelor destinate pensionarilor, evenimentul este prilejuit de începerea cursurilor gratuite, organizate de CJ, de care vor beneficia vârstnicii din judeţ. Crăciun a precizat că până acum s-au înscris, pentru fiecare curs (calculatoare, dans sportiv, limba engleză) câte 150 de seniori braşoveni. (R.C.)
http://www.mytex.ro/eveniment/spectacol-si-cursuri-pentru-pensionari_310841.php

Județul Brașov, prezent la Târgul de Turism al României
Standul realizat de reprezentanţii parteneriatului între Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov şi Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului, care implementează proiectul “Experienţe culturale de neuitat în inima Transilvaniei” finanțat prin Programul Operațional Regional, a fost unul dintre elementele de atracţie ale Târgului de Turism al României, 2012. Pe parcursul celor 4 zile ale târgului, la standul Brașovului au fost distribuite 2.000 de materiale de promovare și 500 de obiecte tradiționale personalizate. Ministrul turismului, Cristian Petrescu, a apreciat calitatea grafică şi a tiparului materialelor distribuite precum şi a produselor tradiționale realizate: păpuși din material textile îmbrăcate în costume tradiționale specifice Țării Bârsei, Țării Făgărașului și Zonei Rupea, linguri din lemn pictate și sculptate, picturi pe sticlă reprezentând Cetatea Făgărașului, Ansamblul bisericii evanghelice fortificate din Viscri și Biserica Neagră și ouă încondeiate cu motive specifice Zonei Bran-Moieciu și ceangăilor din Săcele. Cele 7 broșuri realizate sunt cuprinse într-un biblioraft și promovează judeţul Braşov din prisma ofertei de tip cultural în special prin prezentarea produselor turistice specifice reprezentate de: cetăţi şi castele, mănăstiri, bisericile fortificate, folclor şi artă populară. În cadrul proiectului a fost realizat și portalul www.turculturalbrasov.ro, care are rolul de instrument activ de informare şi promovare turistică. Proiectul cuprinde și derularea evenimentului “Brașovul vine la tine acasă” care va avea loc în 7 mari orașe: București, Cluj Napoca, Craiova, Iași, Ploiești, Timișoara şi staţiunea Mamaia. La ediția din acest an a Târgului de Turism al României care a reunit deopotrivă profesioniști din domeniu cât și publicul interesat de călătorii, vacanțe și programe de recreere au participat peste 200 de companii din 25 de ţări.
http://www.brasovultau.ro/Județul-Brașov-prezent-la-Targul-de-Turism-al-Romaniei-55416.html

Suntem în topul civilizaţiei. 70% din locuinţe sunt racordate la reţeaua de apă-canal
Simona Suciu
Investițiile realizate de Consiliul Judeţean de a atrage fonduri, în ulimtii zece ani, pentru modernizarea şi extinderea reţelei de apă-canal, au dus Braşovul în topul civilizaţiei. În România, gradul de racordare la canalizare a locuitorilor este 56,96%, iar gradul de racordare la stațiile de epurare este de 45,57%. Cele mai ridicate grade de racordare la rețele de canalizare (peste 70%) sunt în județele Brăila, Brașov, Constanța, Cluj, Hunedoara, Sibiu, Timiș și municipiul București, iar, la polul opus (sub 30%), se află județele Dâmbovița, Giurgiu, Gorj, Ilfov și Vaslui.
http://www.adevarul.ro/locale/brasov/brasov-Suntem_in_topul_civilizatiei-_70-_din_locuinte_sunt_racordate_la_reteaua_de_apa-cabal_0_664733615.html

Campania murdară a PDL i-a adus lui Căncescu 12 procente!
Cine sapă groapa altuia, cade singur în ea! Este proverbul care li se potriveşte PDL-iştilor, care au pus la bătaie sume de bani enorme pentru a-şi calomnia duşmanii politici. Numai că, la fel ca un bumerang, campania murdară, susţinută pe bani grei de PDL-işti împotriva PNL, i-a adus liderului liberal, Aristotel Căncescu, o creştere cu 12 procente în sondajele recent realizate în municipiul Braşov, opinia publică identificându-l ca lider al opoziţiei locale. Instituţiile statului, folosite ca arme politice. Numai că portocaliii nu se lasă şi au asmuţit instituţiile statului împotriva acestuia. Astfel, Agenţia Naţională de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice (ANRMAP) a trimis o echipă de control la Consiliul Judeţean Braşov, după ce şeful administraţiei judeţene a solicitat demisia şefei Agenţiei, Cristina Trăilă, care a blocat în mod sistematic publicarea anunţului pentru organizarea licitaţiei referitoare la construirea pistei aeroportului de la Ghimbav, pe Sistemul Electronic de Achiziţii Publice.
NUP primit de la „prietenul“ Ţuluş. „În ultima perioadă, ne vizitează tot mai multe echipe de la instituţii «prietene». Aceste controale se fac în «rafale», ca urmare a unor sesizări semnate de fetele mari din politica braşoveană: Nicolae Vlad Popa şi Dumitru Ioan Puchianu. Numai că toate sesizările lor cuprind subiecte vechi, preluate din 1996, pentru care am fost controlaţi de nu mai ştiu câte ori. Chiar m-am mirat că au omis două subiecte: «grădiniţa» şi «albumul». Sunt poveşti vechi, nu mai vin cu nimic nou, ceea ce înseamnă că am fost «cuminte» şi nu au cu ce să mă mai atace. Povestea cu licenţele arată şi ce jurişti proşti au cei care mă atacă, de aceea am şi primit NUP, semnat chiar de procurorul Ţuluş, care şi el mi-e «prieten». Licenţele de radio sau de televiziune nu se vând sau cumpără, se dau gratuit. Este o gaşcă de proşti care au sarcină să lucreze la imaginea mea“, a explicat Căncescu atacurile din presă din ultima periodă. Şeful Consiliului Judeţean a reiterat faptul că în spatele acestei campanii murdare se află omul de afaceri Marcel Butuza, care şi-a construit averea pe baza contractelor pe bani publici, încheiate cu Primăria Braşov. „Ceea ce mi se pare foarte periculos este faptul că, pentru campania murdară declanşată împotriva mea, se folosesc documente ale unor ministere, pe care ajung să le citesc pe site-uri anonime, sau să aflu de ele de la televiziunile PDL, înainte ca acestea să îmi fi fost comunicate mie. Este evident faptul că instituţiile statului se implică pe faţă în campania electorală. Vreau să vă spun că nu nu mi-e frică de nişte borfaşi. Nu au decât să vină şi să controleze ce vor ei“, a încheiat şeful Consiliului Judeţean Braşov.
http://www.brasovultau.ro/Campania-murdara-a-PDL-i-a-adus-lui-Cancescu-12-procente-55315.html

Consiliul Judeţean este verificat de tot mai multe instituţii „prietene”
Totul a pornit, spune preşedintele CJ, Aristotel Căncescu, de la scandalul cu conducerea ANRMAP care a întârziat fără motiv avizarea documentaţiei pentru licitaţia pistei Aeroportului Braşov – Ghimbav
Preşedintele Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu (foto), a declarat ieri că instituţia pe care o conduce a început să fie controlată de diferite organe ale statului. Totul a plecat, mai spune acesta, de la criticile aduse în mod public la adresa şefei Agenţiei Naţionale de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice (ANRMAP), Cristina Trăilă. Şeful CJ a acuzat-o pe aceasta că a tergiversat fără motiv avizarea documentaţiei pentru licitaţia pistei Aeroportului Internaţional Braşov – Ghimbav. „De câteva săptămâni ne vizitează tot mai multe echipe de control de la instituţii «prietene». Aceste controale se fac în rafale, ca urmare a unor sesizări semnate de fetele mari din politica braşoveană Nicolae Vlad Popa şi Dumitru Ioan Puchianu. Numai că toate sesizările lor cuprind subiecte vechi, preluate din 1996, pentru care am fost controlaţi de nu mai ştiu câte ori. Chiar m-am mirat că au omis două subiecte: «grădiniţa» şi «albumul». Sunt poveşti vechi, nu mai vin cu nimic nou, ceea ce înseamnă că am fost cuminte şi nu au cu ce să mă mai atace. Povestea cu licenţele arată şi ce jurişti proşti au cei care mă atacă de aceea am şi primit NUP, semnat chiar de procurorul Ţuluş, care şi el mi-e «prieten». Licenţele de radio sau de televiziune nu se vând sau cumpără, se dau gratuit. Este o gaşcă de proşti care au sarcină să îmi strice imaginea”, ne-a declarat Aristotel Căncescu.
Campania negativă i-a adus 12%
Pe de altă parte, şeful Consiliului Judeţean spune că atacurile declanşate la adresa sa „l-au crescut” cu 12% în preferinţele electoratului şi în ultimele sondaje de opinie Aristotel Căncescu este pe primul loc la persoana în care braşovenii au cea mai mare încredere. Partea rea a acestor atacuri este, după cum spune şeful CJ, faptul că apar în presă documente pe care el le primeşte oficial ulterior publicării lor. „Ceea ce mi se pare foarte periculos este faptul că, pentru campania împotriva mea, se folosesc documente ale unor ministere, pe care le citesc pe site-uri anonime sau de la televiziunile PDL, înainte ca acestea să îmi fi comunicate mie. Este evident faptul că instituţiile statului se implică pe faţă în campania electorală. Vreau să vă spun că nu mi-e frică de nişte borfaşi. Să vină să controleze ce vor ei”, a mai spus Aristotel Căncescu. 
Cristina BĂILĂ
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=71411

Aristotel Căncescu susţine că braşovenii au încredere în el
Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Braşov, liberalul Aristotel Căncescu, a declarat ieri că, potrivit mai multor anchete sociologice, USL va obţine un scor foarte bun la alegerile locale din această vară. „Pentru Consiliul Local Braşov vom obţine cel puţin 50% din voturi, iar candidatul USL pentru Primărie are mari şanse să câştige alegerile. În ceea ce priveşte CJ, am prima şansă pentru că sunt politicianul în care locuitorii judeţului au cea mai mare încredere. Din păcate pentru opozanţii mei, campania prin care se încearcă denigrarea mea are un efect invers faţă de cel scontat”, a spus Căncescu. El a precizat că listele comune ale USL pentru candidaţii la consiliile locale şi primăriile din judeţ sunt finalizate în proporţie de 90%, mai fiind în discuţie doar trei sau patru localităţi. „La sfârşitul săptămânii ne vom întâlni cu partenerii din USL, pentru a pune la punct strategia electorală, dar şi pentru a finaliza listele de candidaţi. Principalele obiective electorale ale noastre sunt sănătatea şi sprijinirea pensionarilor”, a mai afirmat reprezentantul CJ. Pe de altă parte, preşedintele CJ a reamintit că în ultimii ani sumele alocate judeţului Braşov, din bugetul de stat, au scăzut constant: „Pentru drumuri judeţene, în 2012 am primit 63 de miliarde de lei vechi din care o mare parte, i-am cheltuit deja pentru deszăpezire”.
Radu COLŢEA
http://www.mytex.ro/eveniment/aristotel-cancescu-sustine-ca-brasovenii-au-incredere-in-el_310586.php

Parteneriat pentru viitorul Zărneştiului
O iniţiativă foarte bună vine din partea zărneştenilor, care pun la punct o asocierea între oraşul Zărneşti  şi Consiliul Judeţean Braşov pentru accesarea de fonduri europene. „Având în vedere că zona Plaiul Foii este declarată zonă rurală, în ideea de a putea accesa fonduri europene, în săptămânile următoare voi face lobby ca oraşul Zărneşti, în asociere cu Consiliul Judeţean, mai exact cu Asociaţia pentru  Promovarea şi Dezvoltarea  Turismului,  să acceseze un program european prin care putem obţine 200.000 de euro, pentru construirea unui centru de informare turistică, pentru editarea de materiale de promovare a zonei, deoarece Zărneştiul suferă la acest capitol“, a anunţat consilierului judeţean liberal Claudiu Cornea. Reprezentantul PNL spune că materialele de promovare vor conţine atât traseele turistice, cât şi obiectivele de interes turistic şi monumentele din zonă, precum şi informaţii utile privind căile de acces în Zărneşti sau posibilităţile de contactare a salvamontiştilor, în caz de necesitate: „Împreună cu Consiliul Judeţean şi Asociaţia Promovarea Turismului, condusă de preşedintele  acestei instituţii, Christian Macedonschi, avem în discuţie accesarea de fonduri  şi pentru alte obiective din Zărneşti“. Mai mult, Claudiu Cornea spune că deja a discutat cu preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu,  în vederea includerii Zărneştiului în traseul turistic „Turul Ţării Bârsei“, cu autocarul supraetajat al Consiliului Judeţean. „Acest autobuz va poposi la intrarea în zona turistică Plaiul Foii, unde va fi amenajată o staţie turistică, cu un program orar foarte bine stabilit, iar centrul de informare pe care îl vom realiza  cu fonduri nerambursabile va fi chiar în respectiva staţie, astfel încât turiştii care vor vizita judeţul Braşov vor putea beneficia de un autobuz modern, cu care se poate realiza un circuit la fel ca în ţările unde turismul a devenit o adevărată industrie şi este un puternic motor de dezvoltare a economiei. Va fi, practic, o deschidere pentru cei care vor vizita Zărneştiul, cu un acces mai facil pentru a vizita zona Plaiul Foii şi obiectivele de interes turistic“, a concluzionat Cornea.
http://www.brasovultau.ro/Parteneriat-pentru-viitorul-Zarnestiului-55327.html

Sala de sport la Clubul Şcolar Braşovia a fost renovată
Simona Suciu
Sala ajunsese să arate ca după război, cu tencuială scorojită, gramuri care nu se închideau şi un acoperiş prin care ploua. Reparaţiile erau absolut necesare pentru ca toţi cei 600 de sporitvi să aibă condiţii bune de antrenament. La inițiativa consilierului județean Dragoș Crăciun, președintele comisiei de sport, Consiliul Județean Brașov a sprijinit renovarea acestei săli cu suma de 25.000 de lei. Banii au fost utilizați pentru refacerea izolațiilor, înlocuirea instalației de încălzire, montarea de geamuri termopan și refacerea suprafeței de joc. „Sunt legat afectiv de acest club sportiv, pentru că aici am activat ca junior timp de trei ani. La nivelul Consiliului Județean am sprijinit și vom sprijini în continuare sportul juvenil, dar și activitățile sportive în general, considerând că prin practicarea sportului copiii și tinerii se vor dezvolta mai armonios și vor fi pregătiți să înfrunte mult mai ușor greutățile vieții. Cred că baza sportivă a CSȘ Brașovia, o bază cochetă, dar în care nu s-au mai investit bani de foarte mult timp, merită o sală de sport nouă care să facă față cerințelor actuale de performanță și al cărei teren să poată fi omologat pentru competiții interne și internaționale de jocuri sportive", a afirmat consilierul județean Dragoș Crăciun.
http://www.adevarul.ro/locale/brasov/brasov-Sala_de_sport_la_Clubul_Scolar_Brasovia_a_fost_renovata_0_663533980.html

Doi jandarmi, eroi ai comunităţii
Plutonierul major Marian Gheorghe Blajiu, şeful postului montan de jandarmi Zărneşti, şi subofiţerul operativ în cadrul Detaşamentului 1 Jandarmi Mobil Braşov, Valentin Cigăran, au primit din partea Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică (ATOP) Braşov titlul de „Erou al comunităţii“. Marian Blajiu a salvat viaţa a 17 persoane în timpul a 12 acţiuni de intervenţie-salvare în Piatra Craiului, în anul 2011, fiind pentru aceasta nominalizat şi ca „Jandarmul anului 2011“. Valentin Cigăran a primit distincţia pentru că „este un foarte bun profesionist” şi „un foarte bun coordonator al echipei de intervenţie“. Ambii sînt încadraţi în jandarmerie din 1999. „Le mulţumesc domnilor comandanţi pentru că m-au propus pentru această distincţie şi îi asigur că o să-mi fac în continuare cît mai bine datoria, ca zona montană să fie sigură şi în continuare“, a declarat Marian Blajiu. Ambii jandarmi au primit odată cu diplomele care le atestă distincţiile şi o bonificaţie de 2.500 de lei. Potrivit preşedintelui ATOP, Claudiu Coman, pe parcursul anului 2011 au fost acordate alte şase astfel de distincţii, pe care le-au primit doi jandarmi, un reprezentant ISU şi trei poliţişti. A.P.
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=eveniment&s_id=110984

Bani de la CJ pentru cetăţile Râşnov, Feldioara şi Rupea
Plenul Consiliului Judeţean Braşov a realocat suma de 4,9 milioane de lei pentru reparaţii la Cetăţile Râşnov şi Feldioara. Două milioane de lei vor fi folosiţi pentru realizarea lucrărilor la Cetatea Râşnov şi reabilitarea Turnului Bathory. Iar restul de bani, 2,9 milioane de lei s-a aprobat în plen să fie direcţionaţi către Cetatea Feldioara, pentru proiectul de consolidare, restaurare şi punere în valoare a acesteia. Pentru această lucrare este nevoie de 20 de milioane de lei. În ceea ce priveşte Cetatea Rupea, la începutul anului a fost aprobată suma de 1,4 milioane de lei, partea de cofinanţare pentru proiectul care se află în derulare, de reabilitare a cetăţii. Mai urmează doar să fie semnat contractul de asociere între reprezentanţii Consiliului Judeţean şi Primaria oraşului Rupea. Dar cel mai important lucru este faptul că anul trecut Consiliul Judeţean Braşov a finalizat modernizarea zonei istorice din Centrul Vechi al Braşovului, un demers care a început în urmă cu 10 ani. Practic, toate fortificaţiile Cetăţii Braşovului sunt acum restaurate şi introduse în circuitul turistic. "Sunt mândru că am reuşit să finalizam acest proiect. Numărul de turişti a crescut în Braşov de 12 ori în ultimii 10 ani datorită reabilitării acestor monumente" a  declarat Aristotel Cancescu, preşedintele CJ. (L.A.)
http://www.brasovultau.ro/Bani-de-la-CJ-pentru-cetatile-Rasnov-Feldioara-si-Rupea-55215.html

ISJ Braşov: Medicii de familie acordă mult prea uşor scutiri medicale
Mai mult de jumătate din absenţele elevilor au fost motivate medical, chiulul fiind un fenomen care ia amploare printre liceeni
Autoritatea Teritorială pentru Ordine Publică Braşov (ATOP) s-a reunit ieri pentru a pune la cale un plan care să ducă la reducerea simţitoare a absenteismului şcolar. Iar datele prezentate de inspectorul şef al Inspectoratului Şcolar Judeţean (IŞJ) Braşov, Dorel Agache, arată că un asemenea plan trebuie făcut şi mai ales implementat. „În primul semestru al anului şcolar 2011 - 2012, elevii din întreg judeţul au acumulat 380.000 de absenţe. Dintre acestea, 186.000, adică mai mult de jumătate, au fost motivate medical. Cele mai multe absenţe nu sunt acumulate de copiii din localităţile sărace sau din şcolile în care sunt mulţi elevi rromi, ci de către liceeni”, a prezentat Dorel Agache. Potrivit acestuia, medicii de familie acordă mult prea uşor scutiri medicale. „Din păcate, de multe ori problema chiulului este «rezolvată» de medicii de familie. Iar noi nu avem mijloacele legale care să ne permită să verificăm dacă un elev este sau nu cu adevărat bolnav”, adăugat Dorel Agache.
3.700 de elevi primesc alocaţia micşorată
Noile reglementări apărute în ceea ce priveşte acordarea alocaţiei de sprijin a făcut ca 3.700 din cei 3.900 de elevi care primesc aceşti bani să nu mai ia 400 de lei cât este stabilit, ci mai puţin. Motivul pentru care primesc mai puţini bani este că 3.700 de elevi au mai mult de 20 de absenţe. „Noile prevederi legale prevăd ca acordarea acestei forme de protecţie socială să fie condiţionată de frecventarea cursurilor. Dacă un copil acumulează între 20 şi 50 de absenţe într-o lună, valoarea alocaţiei, care ajunge la 400 de lei pe lună este diminuată progresiv, iar dacă numărul de absenţe este mai mare de 50, acordarea acestui drept se suspendă pentru trei luni. Dacă în aceste trei luni, elevul nu revine la şcoală se alocaţia nu se mai acordă”, a explicat inspectorul şef al IŞJ Braşov.
Razii prin baruri pentru combaterea absenteismului
În cadrul şedinţei ATOP de ieri s-a discutat şi despre pericolul pe care îl reprezintă consumul substanţelor etnobotanice şi alcool, şi acesta fiind o cauză care generează absenteism şcolar. „Vom constitui echipe mixte, care să facă razii prin baruri, sau să identifice magazinele de vise, unele mascate sun eticheta «Sex shop». Sperăm că elevii vor înţelege la ce pericol se expun mai ales consumând plante etnobotanice”, a subliniat Claudiu Coman, preşedintele ATOP Braşov. 
Cristina BĂILĂ
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=71319

JANDARMUL ANULUI 2011: Marian Blajiu a salvat anul trecut viaţa a 17 persoane
Autoritatea Teritorială pentru Ordine Publică (ATOP) Braşov a acordat ieri două titluri de „Erou al comunităţii” pentru doi jandarmi montani din Zărneşti. Cei doi sunt plutonier major Marian Blajiu, şeful postului de jandarmi montani din Zărneşti, şi plutonier Valentin Cigăran, de la Detaşamentul 1 Mobil.
Marian Blajiu a intrat în Jandarmerie în 1999 şi s-a remarcat în toate misiunile la care a participat. Anul trecut, plutonierul major Marian Blajiu a participat la 12 acţiuni de intervenţie - salvare în Masivul Piatra Craiului şi a salvat viaţa a 17 persoane. „Plutonierul major Marian Blajiu a participat şi a absolvit mai multe cursuri de intervenţie-salvare în zone montane şi greu accesibile, fapt ce l-a ajutat, de-a lungul timpului, să participe la misiuni deosebit de dificile pe care le-a organizat şi condus pentru salvarea a foarte multe persoane aflate în dificultate, fără a pune în pericol viaţa persoanelor salvate sau a subordonaţilor cu care a executat misiunile de salvare”, ne-a declarat generalul de brigadă Eugen Pop, inspectorul şef al Jandarmeriei Braşov. La rândul său, plt. Valentin Cigăran, de la Detaşamentul 1 Mobil, s-a remarcat pentru modul cum a condus „echipaje de intervenţie în acţiuni de restabilire a ordinii publice în diverse conflicte”. 
Cristina BĂILĂ
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=71315

Încă doi eroi ai comunităţii
Autoritatea Teritorială de Ordine Publică (ATOP) Braşov a decernat ieri încă două titluri de „Erou al comunităţii”. Distincţiile au fost primite de doi jandarmi, respectiv plutonierul major Marian-Gheorghe Blajiu, şeful postului montan de jandarmi Zărneşti subofiţerul Cigăran Valentin, angajat al Detaşamentului 1 Jandarmi Mobil Braşov. „În 2011, Marian Brajiu, în timpul a 12 misiuni de intervenţie-salvare  în Masivul Piatra Craiului a salvat viaţa a 17 persoane, iar Valentin Cigărean a condus echipaje de intervenţie în acţiuni de restabilire a ordinii publice în diverse conflicte”, a explicat inspectorul-şef al Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Braşov, generalul de brigadă Eugen Pop.   (R.C.)
http://www.mytex.ro/eveniment/inca-doi-eroi-ai-comunitatii_310403.php

Elevii chiulangii sunt „acoperiţi” de unii medici de familie
Şeful Inspectoratului Şcolar Braşov, prof. Dorel Agache, consideră că mai mult de jumătate dintre copiii care au dus scutiri medicale la şcoală nu au fost bolnavi
Reprezentanţii instituţiilor din Autoritatea Teritorială pentru Ordine Publică (ATOP) s-au reunit ieri, pentru a pregăti un plan de monitorizare, prevenire şi combatere a absenteismului şcolar. Cu această ocazie, şeful Inspectoratului Şcolar al Judeţului Braşov, prof. Dorel Agache, a prezentat situaţia absenţelor înregistrate de elevii braşoveni în primul semestru al anului şcolar 2011-2012, dar a oferit şi câteva explicaţii sau propuneri. „În această perioadă, elevii din judeţ au acumulat 380.000 de absenţe. Dintre acestea, 186.000 au fost motivate medical. Cele mai multe absenţe nu sunt acumulate de copiii din localităţile sărace sau din şcolile în care sunt mulţi elevi rromi, ci de către liceeni”, a anunţat Agache. El consideră că numărul absenţelor pentru care au fost eliberate scutiri medicale este anormal de mare şi crede că unii medici de familie eliberează scutiri fără acoperire. „De multe ori, problema chiulului este «rezolvată» de medicii de familie, care eliberează adeverinţe fără acoperire. Cred că peste 50% dintre scutirile medicale nu sunt justificate. Din păcate, noi nu avem mijloacele legale, care să ne permită să verificăm dacă un elev scutit este sau nu bolnav”, a mai spus Agache.  Alţi membrii ai ATOP au apreciat că absenteismul şcolar este cauzat şi de existenţa unor „magazine de vise” în apropierea şcolilor, dar şi de faptul că, în continuare, în multe baruri, minorii pot consuma fără probleme băuturi alcoolice. „Vom constitui echipe mixte, care să facă razii prin baruri sau să identifice magazinele de vise, unele mascate sun eticheta «Sex shop»”, a declarat preşedintele ATOP, Claudiu Coman.
Alocaţii suspendate
Pe de altă parte, şeful IŞJ a declarat că în judeţ, din 3.900 de elevi ce provin din familii foarte sărace, pentru care se acordă alocaţia de sprijin pentru creşterea copilului, 3.700 au mai mult de 20 de absenţe fiecare. „Acordarea acestei forme de protecţie socială este condiţionată de frecventarea cursurilor. Dacă un copil acumulează între 20 şi 50 de absenţe într-o lună, valoarea alocaţiei, care ajunge la 400 de lei lunar, este diminuată progresiv. Dacă numărul de absenţe este mai mare de 50, acordarea acestui drept se suspendă pentru trei luni. Dacă în această perioadă elevul nu revine la şcoală alocaţia nu se mai acordă”, a declarat Agache. De altfel, el consideră că această modalitate de acordare a unor drepturi sociale este benefică, pentru că îi responsabilizează pe părinţi, care au mare nevoie de aceşti bani.
Radu COLŢEA
http://www.mytex.ro/eveniment/elevii-chiulangii-sunt-acoperiti-de-unii-medici-de-familie_310405.php

Bani pentru reabilitarea cetătilor Rîşnov şi Feldioara
Plenul CJ a decis recent redirecţionarea sumei de 4,9 milioane lei pentru reabilitarea, în regim de urgenţă, a Cetăţii Rîşnov (inclusiv Turnul Bathory), precum şi pentru punerea în valoare a Cetăţii Feldioara. Banii provin dintr-un împrumut contractat în 2007, şi modificat în decembrie 2011, pentru extinderea Complexului de Agrement Tîmpa, reabilitarea şi refuncţionalizarea Bastionului Postăvarilor, amenajarea turnurilor de pulbere din zona Graft şi pentru efectuarea intervenţiilor în regim de urgenţă la Cetatea din Rîşnov. Primele trei investiţii s-au realizat deja, din bugetul CJ. Pentru Cetatea Feldioara, suma alocată a fost de 2,9 milioane lei, proiectul urmînd să fie unul multianual, în valoare totală de 20 milioane lei. A.P.
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=eveniment&s_id=110913

Prima licitaţie pentru realizarea centralei pe biomasă va fi lansată azi, pe SEAP
Procedura va desemna consultantul de specialitate pentru realizarea unităţii de valorificare a deşeurilor biodegradabile de la Tărlungeni
În zilele următoare la fi lansată, pe site-ul Sistemului Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), licitaţia pentru alegerea consultantului de specialitate pentru realizarea unităţii de valorificare a deşeurilor biodegradabile de la Tărlungeni, investiţie inclusă în masterplanul privind gestionarea deşeurilor în judeţul Braşov. Vicepreşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Braşov, Attila Kovacs, spune că documentaţia a fost trimisă la Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), au mai fost făcute ulterior câteva corecţii, dar acum va fi lansată pe site. „Documentaţia a fost refăcută, iar astăzi (ieri - n.r.) sau cel mai târziu mâine (astăzi – n.r.), anunţul va fi postat pe SEAP. Licitaţia vizează alegerea consultantului ce se va ocupa de elaborarea studiului de fezabilitate a caietului de sarcini şi a celorlalte documente necesare organizării licitaţiei privind desemnarea proiectantului şi a executantului acestei lucrări”, ne-a declarat Attila Kovacs. Pentru finanţarea primei etape a proiectului, adică pentru consultanţă, plenul Consiliului Judeţean a aprobat alocarea sumei de 500.000 de lei. După ce va fi realizată prima etapă, adică în câteva luni, vor fi demarate şi procedurile pentru licitaţia privind proiectarea şi construirea unităţii de valorificare a deşeurilor biodegradabile de la Tărlungeni. Centrala ar trebui să înceapă să fie construită de anul viitor, iar în anul 2015 să fie gata.
Proiect de 176 milioane euro
Investiţiile necesare propuse pentru sistemul de gestionare integrată a deşeurilor este de aproximativ 176 milioane euro (preţuri curente 2011), din care aproximativ 166,5 milioane euro sunt investiţii aferente proiectului finanţat în cadrul POS Mediu, din care 148,1 milioane de euro reprezintă costurile de investiţie pentru Instalaţia de Valorificare Energetică a deşeurilor (WtE). În instalaţia de ardere a deşeurilor şi transformare a lor în agent termic vor arde anual până la 120.000 de tone de reziduuri. Întreaga cantitate de deşeuri va proveni din întreg judeţul. Instalaţia va fi amplasată pe teritoriul comunei Tărlungeni, în apropierea CET Braşov. „Noul sistem este perfect ecologic şi îndeplineşte normele de mediu stabilite de Uniunea Europeană până în 2030”, a precizat Attila Kovacs. 
Cristina BĂILĂ
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=71273

6,3 MILIOANE DE LEI DE LA CONSILIUL JUDEŢEAN
Bani pentru cetăţile Râşnov, Feldioara şi Rupea
Plenul Consiliului Judeţean Braşov a realocat suma de 4,9 milioane de lei pentru reparaţii la Cetăţile Râşnov şi Feldioara. Suma provine dintr-un credit contractat în anul 2007 pentru extinderea Complexului de Agrement Tâmpa, reabilitarea şi refuncţionalizarea Bastionului Postăvarilor, amenajarea turnurilor de pulbere din zona Graft şi pentru efectuarea intervenţiilor în regim de urgenţă la Cetatea din Râşnov. În afară de intervenţiile în regim de urgenţă de la Cetatea Râşnov, toate celelalte lucrări, a spus preşedintele Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu, au fost realizate cu fonduri proprii ale CJ, astfel că acum s-a propus ca banii să fie folosiţi pentru alte obiective. Este vorba de alocarea sumei de două milioane de lei pentru realizarea lucrărilor la Cetatea Râşnov şi reabilitarea Turnului Bathory. Iar restul de bani, 2,9 milioane de lei s-a aprobat în plen să fie direcţionaţi către Cetatea Feldioara, pentru proiectul de consolidare, restaurare şi punere în valoare a acesteia. Pentru această lucrare este nevoie de 20 de milioane de lei.
În ceea ce priveşte Cetatea Rupea, Aristotel Căncescu a spus că primarul oraşului Rupea este aşteptat să semneze contractul de asociere, având în vedere că la începutul anului a fost aprobată suma de 1,4 milioane de lei, partea de cofinanţare pentru proiectul care se află în derulare, de reabilitare a cetăţii. „Pentru a putea vira această sumă, îl aşteptăm pe primarul de la Rupea să vină să semneze contractul de asociere. Numai aşa putem vira banii”, ne-a declarat Aristotel Căncescu. 
Cristina BĂILĂ
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=71271

Proiectul „Solidaritatea” prinde contur
În Predeal, cu sprijinul preoţilor parohi Lucian Vitan şi Gheorghe Constantin Neagovici, a fost demarată o acţiune de strângere de îmbrăcăminte, încălţăminte, jucării sau alimente greu perisabile pentru familiile sărmane din oraşul – staţiune. Beneficiarii donaţiilor vor fi identificaţi prin Serviciul de Asistenţă Socială de pe lângă primărie, dar şi prinpreoţii parohi. Totodată, distribuirea produselor care se vor strânge prin această campanie va fi făcută de către oameni de încredere ai bisericilor din Predeal şi Dâmbul Morii. În oraş vor fi organizate de către primărie două centre de colectare. Acţiunea se va derula în toate localităţile din judeţ, prin intermediul bisericilor, proiectul fiind gândit de Consiliul Judeţean Braşov şi Mitropolia Ardealului. 
Cristina BĂILĂ
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=71268

CJ caută consultant pentru incinerator
Vicepreşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Braşov, Attila Kovacs, a anunţat că, cel mai probabil astăzi, pe site-ul Sistemului Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), va fi postat anunţul privind licitaţia referitoare la alegerea consultantului de specialitate pentru realizarea unităţii de valorificare a deşeurilor biodegradabile de la Tărlungeni, investiţie inclusă în masterplanul privind gestionarea deşeurilor în judeţul Braşov. „Dosarul a fost depus luna trecută la Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, care ne-a mai solicitat efectuarea unor corecturi. Documentaţia a fost refăcută, iar astăzi (ieri - n.red) sau cel mai târziu mâine (astăzi - n.red.), anunţul va fi postat  SEAP. Licitaţia vizează alegerea consultantului ce se va ocupa de elaborarea studiului de fezabilitate a caietului de sarcini şi a celorlalte documente necesare organizării licitaţiei privind desemnarea proiectantului şi a executantului acestei lucrări”, a declarat Kovacs. Kovacs a mai spus că în ultima şedinţă de plen a CJ, au fost aprobate şi aproape 500.000 de euro, reprezentând „diferenţa necesară finanţării etapei pentru care organizăm această primă licitaţie”. Vicepreşedintele CJ a amintit că anul acesta se vor desfăşura licitaţiile pentru proiectarea şi construirea unităţii, urmând ca în 2013 să înceapă lucrările. Instalaţia de valorificare deşeurilor  va produce energie termică, ce va fi distribuită în sistemul centralizat şi va fi terminată, cel mai probabil, în 2015.
În afara instalaţiei de valorificare a deşeurilor, masterplanul integrat de gestionare a deşeurilor din judeţul Braşov presupune şi realizarea unei staţii de sortare şi una de transfer în zona Făgăraş (satul Calbor), o staţie de transfer la Hoghiz, precum şi două zone de depozitare temporară în Predeal şi Măieruş, echipate cu două press-containere şi un camion de remorcare. În vederea realizării proiectelor cuprinse în această strategie, anul trecut, a fost înfiinţată Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ISO MEDIU în domeniul salubrizării localităţilor din judeţul Braşov. Preşedintele Asociaţiei este Attila Kovacs, iar din Consiliul Director fac parte preşedintele Agenţiei Metropolitane, Dragoş David, şi Stoica Enache.
Radu COLŢEA
http://www.mytex.ro/eveniment/cj-cauta-consultant-pentru-incinerator_310278.php

Bani pentru monumentele istorice din judeţ
În ultima şedinţă de plen a Consiliului Judeţean  (CJ) Braşov au fost aprobată redistribuirea a 4,9 milioane de lei, dintr-o linie de finanţare contractată în 2007 şi modificată în luna decembrie a anului trecut. Iniţial suma respectivă a fost solicitată pentru extinderea Complexului de Agrement Tâmpa, reabilitarea şi refuncţionalizarea Bastionului Postăvarilor, amenajarea turnurilor de pulbere din zona Graft şi pentru efectuarea intervenţiilor în regim de urgenţă la Cetatea din Râşnov. Cum primele trei obiective au fost finanţate din bugetul propriu al judeţului Braşov, CJ a aprobat redistribuirea banilor către alte două obiective. Mai precis, consilierii judeţeni au decis ca pentru lucrările în regim de urgenţă de la Cetatea Râşnov şi reabilitarea Turnului Bathory să fie alocate  două milioane de lei, urmând ca celelalte 2,9 milioane de lei să fie date pentru proiectul de consolidare, restaurare şi punere în valoare a Cetăţii Feldioara. Monumentul de la Feldioara este inclus în patrimoniul naţional şi este într-un stadiu avansat de degradare. De altfel, potrivit hotărârii CJ, prin care au fost aprobaţi indicatorii tehnico-economici ai proiectului de reabilitare, valoarea totală a investiţiei este de 20 de milioane de lei, iar lucrările vor dura patru ani. Pe de altă parte, conducerea CJ a anunţat că, într-o şedinţă anterioară, a alocat 1,4 milioane de lei, pentru cofinanţarea reabilitării Cetăţii Rupea.     (R.C.)
http://www.mytex.ro/eveniment/bani-pentru-monumentele-istorice-din-judet_310276.php

CJ va lua cu chirie terenurile din vecinătatea pistei aeroportului
Consiliul Judeţean Braşov ar putea propune societăţii IAR Braşov un contract de închiriere pentru terenul aflat în zona pistei viitorului Aeroport Internaţional Braşov-Ghimbav (AIBG), care nu este direct afectat de construcţia suprafeţelor de mişcare. Terenul se află în imediata lor vecinătate şi nu poate fi expropriat pe motiv de utilitate publică pentru că afectează în mod direct construcţia pistei, însă va fi de folos în cazul unei eventuale extinderi a aeroportului. „Nu avem suficienţi bani acum să cumpărăm acel teren. Însă, în timp, aeroportul se va extinde şi pe acele suprafeţe şi nu ne putem permite să le pierdem în faţa cuiva care le poate cumpăra de la IAR“, a declarat preşedintele CJ, explicînd de ce administraţia judeţeană trebuie să plătească acum către IAR diferite sume, pentru a păstra terenul. Dacă va dori însă să „protejeze“ în continuare terenurile IAR-ului, aflate în zona viitoarei piste, Consiliul Judeţean trebuie să vină cît mai rapid cu o nouă soluţie financiară. „Curtea de Conturi a avut unele obiecţiuni vizavi de superficie şi ne-a cerut o altă formă de contract. De aceea ne gîndim la o soluţie de genul chiriei“, a declarat Aristotel Căncescu. Plenul CJ a dat un vot de principiu pentru această variantă, care urmează să fie propusă şi IAR-ului. În prezent, parcela de teren din imediata vecinătate a viitoarei piste a Aeroportului Internaţional Braşov-Ghimbav face obiectul unui contract de superficie între Consiliul Judeţean şi SC IAR SA Braşov, semnat în octombrie 2010. Acum, IAR a solicitat o majorare a sumei de plată cu indicele de inflaţie aferent anului 2011. Este vorba de o majorare cu 3,14%, suma ajungînd astfel de la 428.700 lei, plătibilă în patru tranşe trimestriale într-un an, la 442.161 lei fără TVA. M.P.
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=eveniment&s_id=110864

Sportivi premiaţi de către Consiliul Judeţean
Doi tineri sportivi au fost premiaţi de către Consiliul Judeţean Braşov. Bianca Stănică şi Adrian Mocanu au reprezentat nu doar Braşovul, ci şi România, la Jocurile Olimpice de Iarnă pentru Tineret care au avut loc în ianuarie în Innsbruck în Austria. La competiţie au participat peste 1000 de sportivi din peste 60 de ţări. Iar cei doi braşoveni au ocupat locuri fruntaşe la proba de patinaj viteză. Performanţele celor doi sportivi sunt de lăudat, mai ales că fac eforturi financiare mari să se antreneze şi în străinătate. Adrian Mocanu e legitimat la  ASC Corona Braşov, iar Bianca Stănică la Clubul Sportiv Municipal. Mocanu a obţinut locul 10, în proba de 500 metri,  iar Bianca locul 12. Pe aceşti doi patinatori consilierii judeţeni i-au premiat. Lotul românesc a fost reprezentat la prima ediţie a Jocurilor Olimpice de Iarnă pentru Tineret în total de 22 de sportivi.  L.A.
http://www.brasovultau.ro/Sportivi-premiati-de-catre-Consiliul-Judetean-55097.html

CJ va asigura cofinanţarea unui proiect UE pentru Spitalul Făgăraş
În ultima şedinţă de plen a CJ a fost aprobată şi alocarea sumei de 687.000 de lei pentru asigurarea cofinanţării unui proiect pentru modernizarea sistemului informatic al Spitalului Municipal Făgăraş. Însă, cum aceşti bani nu există, preşdintele CJ, Aristotel Căncescu, a declarat că va fi contractat un împrumut. „Nu putem pierde o finanţare europeană. Pentru asigurarea cofinanţării ne vom împrumuta. Din cauza lipsei resurselor financiare de care dispunem suntem nevoiţi să ne împrumutăm, pentru a asigura cofinanţarea unor proiecte”, a spus Aristotel Căncescu. 
Cristina BĂILĂ
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=71253

Ghimbavul ia 25% din aeroport
Pentru participarea, alături de Consiliul Judeţean Braşov, la realizarea pistei pentru Aeroportul internaţional, Ghimbavul va contribui cu 5,48 milioane de euro.
La sfârşitul săptămânii trecute a avut loc şedinţa de plen a Consiliului Judeţean în care privincipalul subiect, asupra căruia discuţiile au durat aproape trei ore, a fost legat de diverse amănunte privind Aeroportul Internaţional Braşov – Ghimbav. Prima oară a fost modificată o hotărâre mai veche, privind exproprierile terenurilor pe care se va construi pista, apoi s-au emis alte două privind o asociere cu Primăria Ghimbav şi un acord de închiriere a unui teren aflat în proprietatea IAR Ghimbav. Problema exproprierilor a fost imediat amendată de consilierul PDL Mihail Veştea. „Pentru realizarea pistei suntem în situaţia în care se derulează licitaţia privind atribuirea lucrării, dar nu este pusă la punct situaţia juridică a terenurilor. Am mai votat câteva hotărâri pentru exproprieri, dar vedem că nu s-au rezolvat lucrurile”, a spus Mihail Veştea. Explicaţia la acest subiect a fost dată de Mihai Pascu, cel care de la finalul lunii ianuarie este coordonatorul proiectului Aeroportului Braşov. „Exproprierile se realizează în etape, din cauză că nu există fondurile necesare pentru rezolvarea problemei într-un timp foarte scurt. În prima fază se realizează exproprierile pentru coridorul pe care va fi construită pista, pentru care am putut trage, dintr-un credit bancar, doar 1,6 milioane de euro”, a spus Mihai Pascu. În ceea ce priveşte exproprierea oraşului Ghimbav, pentru două fâşii de teren, s-a decis ca suma să fie de 767.723 (sumă rezultată în urma unei expertize), dar cu aceeaşi sumă oraşul Ghimbav va participa la proiect, astfel că banii se vor reîntoarce la Consiliul Judeţean. Asta în urma asocierii Consiliului Judeţean cu oraşul Ghimbav. Conform contractului de asociere aprobat, judeţul Braşov va suporta 75% din valoarea pistei aeroportului (16,46 milioane de euro), iar oraşul Ghimbav 25%, adică 5,48 milioane de euro. „Pista costă aproape 22 de milioane de euro, ce pot fi eşalonate din bugetul judeţului, de-a lungul a patru ani. Anul acesta, putem trage din împrumutul bancar 4,5 milioane de euro, iar prin asocierea cu Ghimbavul, degrevăm bugetul judeţului cu aproximativ 2 milioane de euro. Practic, despăgubirile pentru exproprieri, pe care ar trebui să le dăm Ghimbavului, le recuperăm prin această asociere”, a mai spus Mihai Pascu.
Tot vineri s-a hotărât şi ca instituţia judeţeană să ia de la IAR Ghimbav o suprafaţă de 15 hectare, necesară pentru pista aeroportului. Conform contractului de superficie aprobat anul trecut, în primii 20 de ani Consiliul Judeţean va plăti 428.700 de lei pe an, iar din al 21-lea an se vor plăti câte 214.350 de lei pe an, fără TVA. Însă, acum a fost aprobat un act adiţional prin care, în anul 2012, suma de plată a fost indexată cu rata inflaţiei, de 3,14%, astfel că trebuit plătită suma de 442.161,18 lei, fără TVA, plata urmând a se face în patru tranşe. „Pentru noi este extrem de important să păstrăm acest teren, pe care se va extinde aeroportul în viitor. Nu ne permitem să îl cumpărăm, iar intenţia noastră este să îl ţinem blocat. De altfel, acum votăm o închiriere în principiu, urmând ca în şedinţele viitoare să se suspună votului şi contractul propriu-zis”, a spus preşedintele CJ, Aristotel Căncescu. 
Cristina BĂILĂ
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=71245

Consiliul Judeţean a aprobat noi hotărâri privind aeroportul
Cu toate acestea, încă sunt destule aspecte care le sunt neclare până şi consilierilor
În şedinţa de ieri a Consiliului Judeţean a continuat aprobarea seriei de hotărâri privind Aeroportul Internaţional Braşov. Astfel, a fost modificată o hotărâre mai veche, privind exproprierile terenurilor pe care se va construi pista, şi s-au emis alte două: o asociere cu Primăria Ghimbav şi un acord de închiriere a unui teren aflat în proprietatea IAR Ghimbav. Apariţia pe ordinea de zi a acestor hotărâri a fost criticată în plen. Consilierul judeţean, Mihai Veştea (PD-L), a declarat că în ultima vreme au mai fost votate câteva hotărâri privind exproprierile, fără ca această problemă să fie rezolvată: „Pentru realizarea pistei suntem în situaţia în care se derulează licitaţia privind atribuirea lucrării, dar nu este pusă la punct situaţia juridică a terenurilor”. Răspunsul a încercat să îl ofere directorul adjunct al CJ Mihai Pascu, care coordonează proiectul de construire a aeroportului: „exproprierile se realizează în etape, din cauză că nu există fondurile necesare pentru rezolvarea problemei într-un timp foarte scurt. În prima fază se realizează exproprierile pentru coridorul pe care va fi construită pista, pentru care am putut trage, dintr-un credit bancar, doar 1,6 milioane de euro”. Pascu a fost întrerupt de mai mulţi aleşi judeţeni PD-L, astfel că nu a mai reuşit să îşi termine discursul. 
A fost rectificată o hotărâre de anul trecut
În decembrie 2011 a fost aprobată o hotărâre prin care se stabileau despăgubirile de care urma să beneficieze cei expropriaţi, printre care Primăria Ghimbav şi un agent economic. În luna februarie 2012, Comisia pentru verificarea dreptului de proprietate asupra terenurilor, care a constatat că două fâşii de teren, aflate în pro­prietatea oraşului Ghimbav, nu mai fac parte din zona pe care se va realiza pista. Ieri, consilierii judeţeni au decis ca pentru cele două suprafeţe să nu se mai acorde despăgubiri, dar Primăria Ghimbav va primi despăgubiri în valoare de 767.723 de euro, pentru alte terenuri. Membrii comisiei amintite au mai stabilit că prejudiciul datorat unei firme care deţine teren ce ar trebui expropriat (evaluat la 860.754 de euro) pe care urmează să se construiască aeroportul, nu poate fi achitat, întrucât CJ şi agentul economic sunt în proces. Ieri, aleşii judeţeni au decis ca despăgubirile cuvenite firmei să fie plătite abia după ce judecătorii vor emite o sentinţă definitivă în acest sens. Totuşi, chiar şi după votarea acestei hotărâri, mulţi consilieri nu erau convinşi că problema exproprierilor a fost rezolvată.
Asociere cu Ghimbavul
Printr-o altă hotărâre adoptată ieri, consilierii judeţeni au aprobat asocie­rea judeţului Braşov cu oraşul Ghimbav, astfel încât judeţul Braşov să suporte 75% din valoarea pistei aeroportului (16,46 milioane de euro), iar Ghimbavul 25%, adică 5,48 milioane de euro. „Pista costă aproape 22 de milioane de euro, ce pot fi eşalonate din bugetul judeţului, de-a lungul a patru ani. Anul acesta, putem trage din împrumutul bancar 4,5 milioane de euro, iar prin asocierea cu Ghim­bavul, degrevăm bugetul judeţului cu aproximativ 2 milioane de Euro. Practic, despăgubirile pentru exproprieri, pe care ar trebui să le dăm Ghimbavului, le recuperăm prin această asociere”, a declarat Pascu.
Bani şi pentru IAR Ghimbav
Tot ieri, consilierii au votat şi prelungirea unui contract de închiriere a 15 hectare de teren, aflate în proprietatea IAR Ghimbav. Astfel, până la o eventuală modificare, timp de 20 ani, CJ va plăti câte 428.700 de lei în fiecare an, iar din cel de-al 21-lea an, câte 214.350 de lei pe an, fără TVA. „Pentru noi este extrem de important să păstrăm acest teren, pe care se va extinde aeroportul în viitor. Nu ne permitem să îl cumpărăm, iar intenţia noastră este să îl ţinem blocat. De altfel, acum votăm o închiriere în principiu, urmând ca în şedinţele viitoare să se suspună votului şi contractul propriu-zis”, a declarat Căncescu.
Radu COLŢEA
http://www.mytex.ro/eveniment/consiliul-judetean-a-aprobat-noi-hotarari-privind-aeroportul_310109.php

Oraşul Ghimbav va finanţa un sfert din pista aeroportului
Mihaela PARGHEL
Un sfert din sumele necesare finanţării serviciilor şi lucrărilor pentru proiectarea şi execuţia pistei viitorului Aeroport Internaţional Braşov-Ghimbav (AIBG) vor fi suportate de oraşul Ghimbav. Consiliul Judeţean va supune azi aprobării o hotărîre de asociere între CJ şi oraşul Ghimbav, pentru finanţarea acestui obiectiv, după ce Consiliul Local Ghimbav a aprobat o hotărîre similară şi un model de contract încă din decembrie 2011. Contractul de asociere prevede ca judeţul Braşov să plătească 75% din costurile de proiectare şi execuţie a suprafeţelor de mişcare ale Aeroportului, ceea ce înseamnă 16,466 milioane euro, iar oraşul Ghimbav restul de 25%, însemnînd 5,488 milioane euro.
Pista, estimată la aproape 22 milioane de euro
Potrivit proiectului de hotărîre care va fi dezbătut azi de aleşii judeţului, ar fi vorba despre o „asociere de principiu a judeţului Braşov cu oraşul Ghimbav, în vederea contractării, inclusiv a finanţării serviciilor pentru proiectarea şi execuţia suprafeţelor de mişcare - pista de decolare-aterizare - aferente obiectivului de investiţii de interes judeţean Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav”. Studiul de fezabilitate revizuit şi indicatorii tehnico-economici arată că valoarea estimată pentru proiectarea şi execuţia pistei este de 21,954 milioane euro, sumă pe care trebuie să o asigure, prin această asociere, oraşul Ghimbav şi judeţul Braşov. Preşedintele CJ, Aristotel Căncescu, a anunţat că administraţia judeţeană are deja partea sa de contribuţie, banii provenind dintr-un credit accesat special cu această destinaţie.
Oraşul Ghimbav contribuie cu 5,488 milioane de lei la pista aeroportului
Consiliul Local Ghimbav a aprobat asocierea cu CJ şi modelul de contract încă din 15 decembrie 2011. Aleşii de la Ghimbav au fost de acord ca, în cadrul acestei asocieri, în care Consiliul Judeţean are calitatea de leader, pentru finanţarea investiţiei de aproape 22 de milioane de euro, oraşul Ghimbav să contribuie cu 25%, iar judeţul Braşov, prin CJ, cu restul de 75%. Astfel, suma cu care bugetul local de la Ghimbav ar urma să participe la realizarea pistei AIBG s-ar ridica la 5,488 milioane euro. Aceeaşi HCL nr. 84 aprobată în 15 decembrie 2011 prevede că oraşul Ghimbav va asigura contribuţia la asociere din două surse. Pe de o parte, 2,295 de euro din suma primită cu titlu de despăgubire pentru exproprierea suprafeţelor de teren necesare realizării lucrărilor de utilitate publică la aeroport, iar 3,193 milioane lei din alocaţii bugetare din bugetul propriu, eşalonate însă pe trei ani.
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=eveniment&s_id=110795

Deficit de personal de mai bine de 20%, la Direcţia Copilului Braşov
Peste două sute de angajaţi de la Direcţia pentru Protecţia Copilului au demisionat. Instituţia are acum un deficit de personal de mai bine de 20% din necesarul minim, stabilit prin lege. În aceste condiţii nu mai are cine să aibă grijă de copiii instituţionalizaţi, mai ales că acest serviciu constă în supraveghere 24 de ore din 24. Situaţia este extrem de dificilă în sistemul de protecţie a copiilor abandonaţi, mai ales că numărul acestora este în creştere. Din ce în ce mai multe familii sărace nu mai au cu ce îşi hrăni şi îngriji copiii, motiv pentru care îi părăsesc în maternitate, încă de la naştere. Şeful judeţului, Aristotel Căncescu, este de părere că falimentul generalizat al asistenţei sociale este dat de guvernarea pedelistă, şi în special de finanţistul braşovean Gheorghe Ialomiţianu.  Atunci când banii de la guvernul Boc ajungeau la Brasov la grămadă,  o parte ajungeau pentru Protectia copilului şi Asistenţa socială, Direcţia care avea până nu de mult aproximativ 1100 de angajaţi, din care acum au mai rămas doar 850 de salariati."Salariile sunt extraordinar de mici. Oamenii nu se mai descurcă cu salarii de 600 de lei  şi să muncească extraordinar de mult. Cea mai dificilă situaţie o avem pe linia asistenţilor maternali profesionişti. Care au tot plecat şi acum suntem într-o fază dificilă, sunt copii în maternitate, şi vor mai veni  pentru că abandonul este în creştere,  pe care nu mai avem unde să-i ducem” a declarat Virginia Martin, director general la Direcţia Copilului Braşov. Copiii au devenit o povară prea grea pentru asistenţii maternali. Indemnizaţia unui asistent maternal a scăzut in 2010 de la 800 la 600 de lei. Acum sunt mari probleme în aceste familii din cauză că nivelul de trai a scăzut dramatic. Întreţinerea unei familii costă foarte mult, iar statul reprezentat de PDLişti nu este interesat de copiii abandonaţi.  A.L.
http://www.brasovultau.ro/Deficit-de-personal-de-mai-bine-de-20-la-Directia-Copilului-Brasov-55066.html

Trebuie asfaltat drumul Bran-Zărneşti
Nu mai este un secret pentru nimeni că industria din Zărneşti este, din păcate, „cu un picior în groapă“. Din acest motiv, relansarea economică a oraşului se poate face doar prin turism. Consilierul judeţean PNL Claudiu Cornea spune că acest lucru se poate realiza îndeplinind rapid un obiectiv  de infrastructură. „În viitorul mandat de consilier judeţean îmi doresc să rezolvăm problema drumului care face legătura între Bran şi Zărneşti, pe ruta Tohăniţa. Acest  drum este de o importanţă foarte mare pentru zărneşteni, dar şi pentru cei care vizitează  Branul. Pentru că prin asfaltarea acestui drum  vom deschide Zărneştiul din punct de vedere turistic, ştiind foarte bine faptul că, din punct de vedere al agrementului, Branul nu are o ofertă foarte consistentă“, spune Cornea. Astfel, odată cu realizarea acestei şosele, turiştii care vor vizita Branul vor avea acces direct către Zărneşti, în special către traseele montane din Piatra Craiului, dar şi în zona Plaiul Foii. Aici, Cornea vine cu o propunere care va avea în mod sigur succes, mai ales în rândul celor care vor să petreacă câteva ore în linişte la iarbă verde. „Vreau să facem un parteneriat între Consiliul Judeţean Braşov şi Primăria Zărneşti,  pentru amenajarea unui loc special de picnic, conform prevederilor noii legi care reglementează acest lucru.  Trebuie ca lumea să înţeleagă că, odată cu aducerea turiştilor din zona Bran la Zărneşti, vor avea de câştigat şi operatorii locali din turism, pensiuni şi hoteluri şi poate reuşim să ajungem ca turistul care ne vizitează să crească perioada sejurului şi să nu mai vorbim doar de turismul de weekend“, a precizat Cornea.  Mai mult, consilierul judeţean spune că trebuie reluate unele concursuri, dar şi evenimente tradiţionale ale zărneştenilor. Nu ar trebui uitate nici concursurile de alpinism sau demonstraţiile salvatorilor montani, care au o reputaţie deosebită la nivel naţional. Mai mult, zărneştenii trebuie să se implice în organizarea de tabere pentru elevi cu tematica ocrotirii naturii, dar şi atragerea turiştilor străini, care ştiu foarte bine ce înseamnă eco-turismul, şi vor să vadă monumente ale naturii, unice în lume, precum Garofiţa Pietrei Craiului, dar şi floarea de colţ sau caprele sălbatice. Mai mult, Cornea spune că autorităţile trebuie să pună în valoare mănăstirea „Colţul Chiliilor“, care este printre puţinele lăcaşuri de cult care au altarul săpat în stâncă. „De asemenea, important este să reuşim să convingem Asociaţia «LiBearty» că se poate face un traseu pentru vizitarea urşilor din rezervaţie fără a le dăuna animalelor, acest obiectiv putând fi un punct de atracţie deosebit pentru turişti“, a punctat Cornea.
http://www.brasovultau.ro/Trebuie-asfaltat-drumul-Bran-Zarnesti-55060.html

CJ vrea să aloce bani pentru reparaţia zidurilor Cetăţuii Braşovului
Decizia se va lua în şedinţa de plen de azi
Astăzi, în şedinţa extraordinară a Consiliului Judeţean, va fi discutat un proiect de hotărâre care vizează asocierea CJ cu societatea Aro Palace pentru reabilitarea Cetăţuii Braşovului. Este propusă, pentru această asociere, suma de un milion de lei, cu toate că în solicitarea depusă de SC Aro Palace SA se arată că pentru toate lucrările pe care vrea să le facă necesarul de bani este de 3,5 milioane de euro. Însă, o parte din lucrările pe care societatea Aro Palace le enumeră ca necesare a fost deja realizată de municipalitate. „Se va renova numai zidul Cetăţuii Braşov. Acesta nu a mai fost reparat de mai bine de 100 de ani. Consiliul Judeţean are obligaţia morală de a repara monumentele istorice din Braşov, de aceea ne implicăm”, ne-a declarat Aristotel Căncescu. Anul trecut, municipalitatea a reamenajat toate străzile care duc spre Cetăţuie, a modernizat iluminatul public, trotuarele, aleile, parcările şi a curăţat zona de vegetaţia crescută haotic care afecta imaginea asupra monumentului istoric. „Proiectul este în derulare lucrările de amenajare ale acestei zone fiind realizate în proporţie de aproape 90%. Anul acesta va fi terminată şi pista pentru biciclişti, precum şi căile de acces pietonal, printre care şi scările care pleacă din str. N. Iorga”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al Primăriei, Sorin Toarcea. Mai mult, a fost realizat şi sistemul de iluminat arhitectural, pe care societatea Aro Palace îl va plăti. Cu toate acestea, consilierul judeţean PDL Aurelian Danu a criticat intenţia Executivului CJ de a se asocia cu societatea Aro Palace şi de a aloca bani pentru un obiectiv care nu îi aparţine.
Cristina BĂILĂ
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=71206

Grapă cere bani
Consilierul judeţean PNL, Sebastian Grapă, a declarat ieri că anul acesta Consiliul Judeţean Braşov a primit de la Ministerul Finanţelor doar 25% din suma primită în 2008. „În fiecare an am primit cu 25 % mai puţin decât în anul anterior. Practic, anul acesta, după împărţirea banilor, pentru investiţii ne-au mai rămas în jur de 3,5 milioane de euro”, a declarat Grapă. El a afirmat că, dacă judeţul va mai primi bani de la Guvern, aceştia vor fi investiţi în spitalele din Braşov, aflate acum într-o stare deplorabilă. (R.C.)
http://www.mytex.ro/eveniment/grapa-cere-bani_309989.php

Cetăţuia are nevoie de reabilitare
CJ vrea să investească în Complexul Cetate
Mihaela PARGHEL
• „Prin lege avem obligaţia de a reabilita monumentele istorice şi am răspunde penal dacă nu am face asta“, a declarat ieri Căncescu, explicînd astfel de ce investeşte într-un obiectiv aflat în proprietate privată
Complexul Turistic „Cetate” va fi reabilitat parţial pe banii Consiliului Judeţean. În şedinţa de plen de mîine, aleşii judeţului vor supune aprobării asocierea cu SC ARO PALACE, care deţine acest complex turistic. Lucrările ce urmează să fie făcute la Cetate au ca scop readucerea ansamblului format din incinta cu bastioane şi castel, precum şi a parcului natural în care se află complexul cel puţin la nivelul la care era la sfîrşitul secolului al XIX-lea ca spirit, însă cu un spaţiu urban corespunzător cerinţelor contemporane.
3,5 milioane de euro în restaurare
Ca investiţii sînt prevăzute lucrări de asanare, consolidări, lucrări de îndepărtare a umezelii din teren, ziduri, bolţi şi pardoseli, lucrări de reparaţii, întreţinere şi conservare pentru tencuieli, zugrăveli, pardoseli, scări şi poduri, lucrări de restaurare la piatră, lemn şi componente artistice, lucrări la instalaţiile electrice interioare şi exterioare, de apă şi canalizare şi reamenajări exterioare în incinta fortificaţiei şi în jurul ei. Costul estimativ al investiţiei se ridică la aproximativ 3,5 milioane de euro, bani care ar acoperi cheltuielile legate de lucrările propriu-zise de restaurare. În aceste condiţii, Aro Palace a solicitat sprijinul Consiliului Judeţean, care are în bugetul său bani pentru restaurarea unor obiective de interes istoric din judeţ. Preşedintele CJ, Aristotel Căncescu, s-a arătat dispus să acopere, din bugetul judeţului, o parte din cheltuielile necesare restaurării complexului şi va supune aprobării plenului de mîine o hotărîre în acest sens. „Prin lege avem obligaţia de a reabilita monumentele istorice şi am răspunde penal dacă nu am face asta”, a declarat ieri Căncescu, explicînd astfel de ce investeşte într-un obiectiv aflat în proprietate privată.
Restaurarea Cetăţii, o idee din 1975
Complexul Turistic „Cetate” este monument istoric de categoria A, înscris pe Lista Monumentelor istorice actualizată în 2010. Din 1975, ONT Carpaţi Braşov a început proiectarea şi execuţia lucrărilor de restaurare a Cetăţii, pentru a o reda circuitului turistic. „Programul integral al restaurării a prevăzut adaptarea la cerinţele unei unităţi hoteliere şi de alimentaţie publică, pentru solicitările turistice interne şi internaţionale”, se arată în memoriul transmis de directorul general al Aro Palace, Nicolae Albu, către preşedinte CJ. Se pare însă că uzura fizică intervenită de-a lungul anilor a făcut ca în momentul de faţă să fie nevoie, în primul rînd, de o restaurare şi o consolidare serioasă a complexului. Aşa că şi investiţia totală pentru refacerea obiectivului costă acum mai mult. Conform unui deviz estimativ, în prima etapă ar fi nevoie de 25.000 de euro pentru studii, cercetări şi expertize şi încă 30.000 de euro pentru tema de proiectare şi pentru ilustrarea temei. Restaurarea ar veni în a doua parte a investiţiei, şi ar costa 3,5 milioane euro.
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=actualitate&s_id=110749

Şase firme se întrec pentru pista aeroportului
Mihaela PARGHEL
• Viitoarea pistă a aeroportului de la Ghimbav va avea 1.820 de metri lungime şi 45 de metri lăţime şi acostamente de 7,5 metri pe fiecare parte, iar cîştigătorul va avea la dispoziţie 48 de luni pentru a finaliza investiţia
La zece zile de la lansarea în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) a anunţului de licitaţie pentru desemnarea firmei care va realiza proiectarea şi execuţia pistei viitorului Aeroport Internaţional Braşov - Ghimbav, şase firme s-au arătat deja interesate de investiţie şi s-au înscris deja în cursă. Preşedintele Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu, a anunţat ieri că licitaţia rămîne deschisă pînă la 2 aprilie, dată pînă la care pot veni şi alte firme care să se înscrie. „Acum, a devenit o investiţie foarte atractivă pentru firme, pentru că este făcută pe banii Consiliului Judeţean. Avem la dispoziţie un credit de 20 de milioane de euro pentru aeroport”, a declarat Căncescu. La această sumă de adaugă aproximativ patru milioane de euro, alocaţi Consiliului Judeţean de către Ministerul Mediului pentru lucrările hidrotehnice de îndiguire şi deviere a pîrîului Besălcin, care curge în zona viitorului aeroport.
Licitaţie în două etape pentru proiectare şi execuţia pistei
Anunţul de licitaţie pentru proiectarea şi execuţia suprafeţelor de rulare ale Aeroportului Internaţional Braşov Ghimbav a intrat pe SEAP la sfîrşitul lunii februarie, contractul fiind estimat la aproximativ 21,5 milioane euro (cu TVA inclus). Potrivit preşedintelui CJ, printre cele şase firme înscrise în primele zece zile de la lansarea anunţului se află compania braşoveană Vectra, o firmă din Germania şi una din India. Licitaţia se va desfăşura în două etape. Într-o primă etapă, pînă la data de 2 aprilie, se vor înscrie toate firmele interesate de acest contract. În urma unei selecţii pe baza unor criterii prevăzute în caietul de sarcini, în cursă vor rămîne cinci oferte, dintre care, la data de 26 aprilie va fi alesă cea mai avantajoasă. Potrivit anunţului de licitaţie, preţul oferit de firmele înscrise va conta în procent de 80% din atribuirea contractului, iar durata garanţiei, 20%. Viitoarea pistă a aeroportului de la Ghimbav va avea 1.820 de metri lungime şi 45 de metri lăţime şi acostamente de 7,5 metri pe fiecare parte, iar cîştigătoriul va avea la dispoziţie 48 de luni pentru a finaliza investiţia.
Licitaţia pentru îndiguirea Besălcinului avansează
Reprezentanţii Consiliului Judeţean sînt încrezători că la sfîrşitul acestei primăveri vor avea o firmă care să se ocupe de suprafeţele de rulare, cu atît mai mult cu cît în maxim 30 de zile va fi adjudecată şi licitaţia pentru îndiguirea pîrîului Besălcin, care curge în zona viitorului aeroport. Ministerul mediului sprijină cu patru milioane de euro lucrările hidrotehnice din zonă, scutind astfel Consiliul Judeţean de o cheltuială în plus. Anunţul de licitaţie se află deja pe site-ul ANRMAP. Besălcinul curge chiar în zona viitoarei piste a aeroportului, aşa că lucrările de amenajare a terenului de aterizare nu ar putea începe pînă la devierea pîrîului. Amenajările hidrotehnice din zonă, finanţate de Ministerul Mediului prin Administraţia Naţională „Apele Române” (ANAR), costă 17,364 milioane lei.
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=actualitate&s_id=110750

1,8 milioane de lei din bugetul judeţului, pentru socializarea vîrstnicilor
M.P.
Consiliul Judeţean alocă în acest an 1,8 milioane de lei (18 miliarde de lei vechi) pentru programele de socializare ale pensionarilor braşoveni. În 2012 vor continua astfel, programele „Să ne cunoaştem mai bine” şi „Administraţia judeţeană în dialog cu pensionarii”, reprezentanţii CJ susţinînd că, în urma unor chestionare, a reieşit că acestea sînt solicitările vîrstnicilor. Preşedintele CJ, Aristotel Căncescu, şi coordonatorul programelor pentru pensionari, consilierul judeţean Dragoş Crăciun, spun că, anul trecut, administraţia a întocmit un chestionar pe care l-a dat spre completare vîrstnicilor braşoveni. O mare parte dintre cei care le-au completat sînt din rîndul pensionarilor care au participat la acţiunile oferite de CJ. „La întrebarea dacă în ultimii trei ani Consiliul Judeţean s-a preocupat sau nu de problemele pensionarilor, aproape 70% dintre ei au răspuns că s-a preocupat foarte mult şi destul de mult”, susţine Dragoş Crăciun, care adaugă că, aşa cum reiese din chestionare, aceiaşi vîrstnici îşi doresc din partea CJ „evenimente, acţiuni distractive, culturale, sportive, bilete gratuite pe RATBv, întruniri mai multe, nivel de trai, preţuri, cursuri şi infrastructură”. Principalele probleme de dezvoltare ale judeţului, în opinia vîrstnicilor care au completat chestionarele, ţin, în ordine, de spitale, aeroport, asistenţă socială, drumuri, şcoli şi grădiniţe şi investiţiile în apă şi canalizare, iar principalele probleme personale, de sănătate, stare financiară, respectiv pensiile, nivelul de trai, preţurile la utilităţi şi transportul prea scump.
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=eveniment&s_id=110755

Seniorii Braşovului vor respect şi sănătate
Pensionarii braşoveni vor spitale moderne, să beneficieze de asistenţă socială sau grădiniţe şi scoli mai moderne pentru nepoţi.Pensionarii nu vor patinoare sau bazine de înot pe care puterea portocalie a risipit în ultimii ani milioane de euro din banii publici. Datele apar într-un sondaj realizat în judeţul Braşov. În plus, bătrânii spun că sunt măcinați de boli, de pensiile tot mai scăzute, facturile tot mai mari la utilităţi, lipsa gratuităţii la transport în comun. Acestea sunt principalele greutăţi cu care vârstnicii braşoveni se confruntă. Deşi Primăria condusă de pedelistul George Scripcaru tot amână să acorde gratuitate pe mijloacele de transport sau să organizeze audienţe şi întruniri cu pensionarii pentru a le asculta păsurile, nu acelaşi lucru se întâmplă cu Consiliul Judeţean, care de câţiva ani a demarat nişte programe sociale speciale pentru vârstnici.
În afară de proiectele deja  tradiționale ale Consiliul Județean, “În dialog cu pensionarii” și “Să ne cunoaștem mai bine”, care sunt organizate la Clubul pensionarilor de la Centrul Cultural Reduta,  în acest an vor  mai fi organizate și turnee de șah și table pentru seniori. De asemenea și pentru că sunt multe cereri pentru cursurile de yoga, există șansa înființării și acestor clase pentru ei. De altfel, potrivit aceluiaşi sondaj, 67,7% dintre pensionarii braşoveni au declarat că în ultimii trei ani CJ s-a preocupat foarte mult şi destul de mult de problemele cu care se confuntă. Pentru viitor, aceştia îşi doresc să fie organizate mai multe activităţi de petrecere a timpului (excursii, activităţi, programe artistice, petreceri), vor întâlniri  pe cartiere cu edilii oraşului, unde să fie dezbătute în public problemele cu care se confruntă, să se ţină cont şi de părerea lor. Nu cum s-a întâmplat în cazul amenajării Piaţa Unirii, când locuitorii din zonă nu au fost consultaţi deloc, iar rezultatul a fost un mare fiasco, piaţa ajungând ca un "ţarc de animale". "Consiliul Local se ocupă de tinerelul Butuza, noi ne ocupăm de pensionari. Avem obligaţia să le facem traiul mai uşor acestor oameni care şi aşa au trecut prin multe greutăţi. Ei reprezintă generaţii de sacrificiu. Aşa cum au fost în perioada comunistă, în timpul lui Ceauşescu, acum pe vremea lui Băsescu sunt iar o generaţie de sacrificiu", a declarat Aristotel Căncescu, preşedintele CJ Braşov. Consiliul Judeţean a dat startul programelor destinate persoanelor în vârstă. Bunicii nostri îşi vor putea relua cursurile de IT, engleză, iar clasele pentru cei ce vor dansuri de societate au fost reînfiinţate. Evenimentele organizate special pentru cei de vârsta a treia au debutat, miercuri, cu un concert Ducu Bertzi oferit doamnelor, în special, de Consiliul Judeţean.  Pensionarii au cântat împreună cu Ducu Bertzi melodiile tinereții lor. Un astfel de spectacol oferit la Centrul Cultural Reduta a fost pe gustul brașovenilor, care la finalul recitalului au așteptat tragerea la sorți. 25 de vârstnici,  fiecare însoţit de un apropiat, își vor petrece noaptea de înviere la Mănăstirea Sâmbătă. Unele dintre programele pentru pensionari sunt păstrate de mai bine de 10 ani.
http://www.brasovultau.ro/Seniorii-Brasovului-vor-respect-si-sanatate-55015.html

Şase oferte au fost depuse deja pentru construirea pistei aeroportului de la Braşov
PDL-iştii nu pot bloca la nesfârşit proiectul aeroportului, deşi piedicile numeroase de până acum au reuşit să amâne cu câţiva ani realizarea investiţiei care este esenţială pentru braşoveni. A eşuat, într-un final, şi tentativa de subminare a proiectului venită din partea PDL-istei de la şefia Agenţiei Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achizitiilor Publice, Cristina Trăilă. Preşedintele Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu, a anunţat că procedura de liciţatie pentru executarea pistei şi a altor lucrări capitale este în plină desfăşurare, iar atribuirea se va concretiza la sfârşitul lunii aprilie. Procedurile de licitaţie pentru stabilirea executantului construcţiei  pistei aeroportului de la Ghimbav se vor desfăşura în două etape: pe 2 aprilie vor fi alese cinci firme care vor fi obligate să respecte câteva criterii, iar 26 aprilie este termenul final pentru stabilirea câştigătorului.  "Licitaţia e în doi timpi. Avem şase oferte primite până acum, şi din India, şi din ţară,  şi din Braşov.  Sunt convins că vor fi foarte multe pentru că în această perioadă de criză foarte multe firme caută de lucru, însă nu toate îndeplinesc condiţiile. Din Braşov cred că mai mult de două firme nu se pot înscrie pentru că nu îndeplinesc condiţiile"  a declarat Aristotel Căncescu, preşedintele CJ Braşov.
Dosarul pentru ANRMAP este depus din 2 decembrie 2011. Abia dupa ce abuzurile şefei acestei instituţii pedelista Cristina Trăilă au fost făcute publice, procedurile au fost înaintate pentru apariţie pe site-ul de licitaţie electronică. „După eforturi mari, anunţul privind licitaţia construirii pistei a apărut pe SEAP a apărut licitaţia, dar dna. Trăilă de la ANRMAP, este o mare mincionasă, când spune că am depus târziu documentaţia. Am depus documentele încă din 2 decembrie. La această oră nu mă mai bazez pe altcineva  pentru această investiţie. Important este că avem sursa de finanţare, în această perioadă de criză. Numai Otopeniul a pierdut 20 de milioane de lei în 2011. Din cauza crizei şi Erste  Bank şi Strabag s-au răzgândit şi s-au retras (anul trecut, când Consiliul Judeţean Braşov a încercat realizarea unui parteneriat public-privat)“, a precizat Căncescu. "A ajuns la ANRMAP  şi lucrarea cu îndiguirea pârâului Beselcin. Probabil o să apară pe SEAP în câteva zile şi sper că o dată cu începerea lucrărilor pentru pistă să înceapă şi lucrările pentru îndiguire" a adăugat Căncescu. Fondurile alocate acestui proiect sunt suficiente doar pentru construcţia pistei. Mai este nevoie de bani pentru terminal şi echipamente.
http://www.brasovultau.ro/Sase-oferte-au-fost-depuse-deja-pentru-construirea-pistei-aeroportului-de-la-Brasov-55003.html

„Prodlacta nu a falimentat din cauza CJ”
A declarat ieri preşedintele Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu
Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu, a răspuns ieri acuzaţiilor care i s-au adus în ultimul timp, conform cărora din cauza sa a intrat în faliment firma braşoveană Prodlacta. Acesta a spus ieri că „nu îşi găseşte nici o vină”. „Prodlacta nu a falimentat din cauza Consiliului Judeţean. Această firmă a primit de la CJ 13 miliarde de lei vechi în trei ani. Din păcate, din cauză că anul acesta suntem obligaţi să direcţionăm banii pentru programul «Laptele şi cornul», nu mai avem bani destui să plătim angajaţii de la Direcţia Judeţeană pentru Protecţia Copilului. Aproape 200 de angajaţi au plecat deja. Şi mulţi asistenţi maternali vor să plece, din cauză că au salarii foarte mici”, ne-a declarat Aristotel Căncescu. 
Cristina BĂILĂ
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=71164

6 firme şi-au depus deja oferta pentru aeroport
În 26 aprilie va fi stabilit executantul pistei
Până în data de 2 aprilie mai pot fi depuse ofertele pentru selectarea constructorului pistei Aeroportului Internaţional Braşov – Ghimbav. Preşedintele Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu, a declarat ieri că până acum s-au înscris şase firme la această licitaţie, printre care firmele Vectra, Strabach (Austria) şi chiar şi o firmă din India. „Eu am vrut să facem aeroportul pe banii altora, nu pe banii comunităţii. Din păcate, nu am reuşit până acum acest lucru. Dacă Guvernul ne-ar fi ajutat, atunci sigur am fi început măcar această lucrare. Interesul acum este foarte mare, pentru că este pe banii judeţului, nu trebuie să vină nimeni cu finanţare”, ne-a declarat Aristotel Căncescu. Selecţia firmelor se va face în două etape, pentru a nu mai exista contestaţii la licitaţie. Astfel, după prima selecţie, în cursă vor mai rămâne doar cinci firme. Iar apoi, până în data de 26 aprilie va fi anunţat câştigătorul. 
Cristina BĂILĂ
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=71160

APROBATE PRIN SONDAJ: 1,8 milioane de lei pentru programe destinate pensionarilor
Şi în acest an, Consiliul Judeţean Braşov va derula programele „Să ne cunoaştem mai bine” şi „Administraţia judeţeană în dialog cu pensionarii”. Pentru acestea a fost alocată suma de 1,8 milioane de lei. Decizia de a fi derulate şi în anul 2012 aceste două programe a fost luată în urma realizării unui sondaj printre pensionarii din judeţul Braşov. „Prima întrebare a fost dacă în ultimii trei ani Consiliul Judeţean s-a preocupat sau nu de problemele pensionarilor. 67,7% dintre cei interogaţi au răspuns că s-a preocupat foarte mult şi destul de mult. Iar la întrebarea «Ce credeţi că ar trebui să face instituţia CJ pentru o mai bună comunicare cu pensionarii?», cei întrebaţi au spus că vor întâlniri, informare, excursii, activităţi, programe artistice şi petreceri, întâlniri pe cartiere cu edilii oraşului, socializare, să se ţină cont de părerea pensionarilor şi să fie organizate audienţe, consultări şi dezbateri publice”, ne-a declarat coordonatorul programelor pentru pensionari, consilierul judeţean Dragoş Crăciun. Alte probleme pe care pensionarii le vor rezolvate în judeţ sunt legate de spitale, aeroport, asistenţă socială, drumuri, şcoli şi grădiniţe şi investiţiile în apă şi canalizare, iar principalele probleme personale, de sănătate, stare financiară, respectiv pensiile, nivelul de trai, preţurile la utilităţi şi de transportul prea scump. „Avem nevoie şi de săli de sport, bazine de înot, patinoare şi pârtii de schi, dar mai mult avem nevoie de spitale pentru a se trata în special pensionarii”, a adăugat Aristotel Căncescu, preşedintele Consiliului Judeţean. 
Cristina BĂILĂ 
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=71149

Potrivit unui sondaj efectuat de CJ, pensionarii vor un nou spital în judeţ
Consilierul judeţean Dragoş Crăciun a anunţat ieri rezultatele unui son­daj efectuat printre pensionarii din ju­deţul Braşov. Astfel, reprezentantul Con­siliului Judeţean (CJ) Braşov a afir­mat în urma centralizării datelor,  vârstnicii din judeţ vor ca principala prioritate a Consiliului Judeţean să fie îmbunătăţirea sistemului sanitar. De ase­menea, pensionarii şi-ar dori construirea aeroportului, dar şi continuarea programului de socializare. „Cele mai frecvente probleme ale pensionarilor sunt starea de sănătate, lipsa banilor, transportul în comun şi preţurile ridicate ale produselor alimentare. Pe de altă parte, sondajul efectuat de noi a scos în evidenţă nevoia continuării programului de socializare, derulat de Consiliul Judeţean”, a declarat Crăciun.
Cursuri, excursii şi spectacole
În ceea ce priveşte programele destinate vârstnicilor, Dragoş Crăciun a spus că vor continua şi anul acesta, fiind programate campionate de şah sau table, cursuri de limba engleză sau de utilizare a calculatoarelor, precum şi mai multe exursii şi evenimente culturale. De altfel, ieri, la centrul Cultural Reduta, vârstnicii braşoveni au putut participa la un spectacol organizat cu ocazia Zilei Femeii, invitat special fiind Ducu Bertzi. Pentru derularea activităţilor destinate pensionarilor, potrivit informaţiilor oferite de preşedintele CJ Braşov, Aristotel Căncescu, din bugetul judeţului pe anul 2012 au fost alocate 18 miliarde de lei vechi.
Proiectul noului spital, readus în discuţie
Pe de altă parte, Aristotel Căncescu a acuzat Guvernul că, în 2009 a blocat construirea spitalului de la Hărman. „În 2007 Guvernul Tăriceanu a anunţat că va moderniza spitale din 28 de oraşe, iar pentru Braşov era prevăzută construirea spitalului clinic universitar de la Hărman. Ministerul Sănătăţii a alocat un milion de euro, pentru elaborarea proiectului acestei unităţi. În 2008 au fost organizate toate licitaţiile, dar în luna ianuarie a anului 2009, noul Guvern a anulat toate investiţiile în infrastructura sanitară”, a declarat Căncescu. El a precizat că, în cazul în care va obţine un nou mandat de preşedinte al CJ Braşov, iar USL va câştiga alegerile parlamentare, ar putea începe construirea spitalului de la Hărman.  (R.C.)
http://www.mytex.ro/eveniment/potrivit-unui-sondaj-efectuat-de-cj-pensionarii-vor-un-nou-spital-in-judet_309876.php

Şase oferte pentru Aeroportul Braşov
Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu a declarat ieri că, după ce, la începutul lunii martie, a fost publicat anunţul privind realizarea pistei Aeroportului Interna­ţio­nal Braşov, şase firme au depus deja oferte pentru construirea acesteia. „Atribuirea se va efectua în două etape. Până în 2 aprilie se pot depune ofertele, după care, vor fi selectate cinci firme ce vor participa, în 26 aprilie, la cea de-a doua etapă. Atunci vom alege firma câştigă­toare”, a declarat Căncescu. El a precizat că lucrările la acest obiectiv vor începe în primăvară: „Avem banii pentru pistă şi va mai trebui să facem rost de sumele ne­cesare pentru terminal şi dotări. Lucrăm la «foc scăzut», pentru că, deşi ni s-a promis sprijin financiar, până acum nu am primit nici un leu”, a mai spus preşedintele CJ. Pe de altă parte, Aristotel Căncescu a reclamat lentoarea cu care Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Licitaţiilor Publice a procesat documentaţia aferentă organizării licitaţiei: „Am depus dosarul în 22 decembrie 2011 şi ar fi trebuit procesat în două săptămâni, dar acest lucru s-a întâmplat abia în la sfârşitul lunii februarie”.  (R.C.)
http://www.mytex.ro/eveniment/sase-oferte-pentru-aeroportul-brasov_309875.php

Primăvara pensionarilor la Braşov
Cea mai mare problemă a pensionarilor, dincolo de sărăcie şi de tot ce îi înconjoară este în acest moment singurătatea. Pentru a combate acest lucru, administraţia judeţeană vine şi de această dată în sprijinul vârstnicilor, prin programele sociale speciale pentru pensionari. În acest sens, Consiliul Judetean le-a pregătit pensionarilor un spectacol de excepţie, ce va avea loc miercuri, 7 martie, începând cu ora 11, la Centrul Cultural Reduta. Pe scenă va urca Ducu Bertzi. De asemenea va fi organizată şi o tombolă. 25 dintre cei câştigători vor primi o excursie de Înviere la mănăstirea  Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus. Intrarea la acest eveniment este liberă. Acesta este însă doar primul eveniment de acest gen organizat de către Consiliul Judeţean. ,,La sfârşitul lunii martie va fi un alt spectacol, noi sperăm să îl aducem pe Florin Piersic. Va fi un spectacol care va inaugura începutul unui nou sezon pentru cursurile de calculatoare, de limbi străine şi de dansuri de societate”, a declarat la Mix Actual, emisiune difuzată pe Mix 2 Tv, moderată de Onelia Pescaru, consilierul judeţean Dragoş Crăciun. Vor fi organizate cursuri de calculatoare pentru avansaţi. Pensionarii vor învăta cum să folosească reţelele de socializare, cum să citească presa on-line sau cum să ţină legatura cu persoanele dragi, prin intermediul Internetului. Cursurile sunt gratuite şi se desfăşoară în cadrul clubului pensionarilor de la Centrul Cultural Reduta. ,,Pentru domni ne-am gândit de data aceasta la două turnee în luna mai, unul de şah, iar celălalt de table”, a mai spus Dragoş Crăciun. Aceste programe de socializare sunt destinate tuturor pensionarilor din judeţ şi sunt gratuite. (R.I.)
http://www.brasovultau.ro/Primavara-pensionarilor-la-Brasov-54937.html

Concert pentru braşovence, organizat de Consiliul Judeţean
Consiliul Județean Brașov și Centrul Cultural „Reduta” invită doamnele de vârsta a treia la un concert excepțional susţinut de Ducu Bertzi, cu ocazia zilei de 8 Martie. Evenimentul va avea miercuri, 7 martie, începând cu ora 11:00, la sala „Reduta”. Intrarea este liberă. Cu această ocazie va fi organizată o tombolă în urma căreia 25 de doamne vor avea ocazia să ia parte împreună cu soții lor la Slujba Învierii Domnului celebrată la Mănăstirea „Brâncoveanu” de la Sâmbăta. Câștigătoarele vor avea asigurate transportul, cazarea și masa la Sâmbăta de Sus.
http://www.brasovultau.ro/Concert-pentru-brasovence-organizat-de-Consiliul-Judetean-54955.html

Dezvoltarea turismului la Zărneşti este şansa de a relansa economic oraşul
Chiar dacă există un potenţial imens, turismul este foarte slab dezvoltat în zonă. Din cauza dezvoltării haotice, s-a ajuns la situaţii aberante. De exemplu, în zona Plaiul Foii, cei care au cumpărat terenuri în zonă au ridicat tot felul de construcţii care nu se încadrează din punct de vedere arhitectural şi specificului localităţii noastre montane. Din această cauză, este necesară elaborarea de urgenţă, de către specialişti, a unui regulament de urbanism care să fie obligatoriu pentru toţi cei care vor să îşi facă pensiuni, hoteluri sau case de vacanţă. Apoi, pentru dezvoltarea turismului, trebuie create condiţii pentru atragerea investitorilor în turism şi realizarea infrastructurii de acces la unitatea turistică, precum şi acordarea de facilităţi fiscale pentru operatorii turistici, pe o perioadă de minimum trei ani. De asemenea, este necesară înfiinţarea unei structuri asociative, în parteneriat cu autorităţile locale, în vederea realizării de programe care pot fi finanţate din fonduri europene pentru promovarea turismului, realizarea de cursuri de perfecţionare şi calificare pentru tineri în meserii specifice turismului: ospătar, bucătar, cameristă, ghid montan, organizatori de evenimente. Mai mult, având în vedere că tot se vorbeşte de descentralizarea administraţiei publice, avem un proiect pe care îl vom pune în aplicare în privinţa înfiinţării a cel puţin o clasă cu specializarea de servicii în turism la unul dintre cele două licee ale Zărneştiului. „Consider că este esenţială crearea de oportunităţi de dezvoltare economică la nivelul localităţii noastre. Pe lângă faptul că se vor înfiinţa locuri noi de muncă, o chestiune esenţială, având în vedere faptul că Zărneştiul are una dintre cele mai mari rate a şomajului la nivel judeţean, se vor atrage fonduri suplimentare la nivelul bugetului local. Cu alte cuvinte, vom avea noi resurse atât pentru noi lucrări de reparaţii de străzi, canalizare şi apă, dar şi pentru asigurarea fondurilor pentru protecţia socială”, a declarat Claudiu Cornea, consilier judeţean PNL.
http://www.brasovultau.ro/Dezvoltarea-turismului-la-Zarnesti-este-sansa-de-a-relansa-economic-orasul-54803.html

100 de miliarde de lei pentru infrastructură la Zărneşti
Zărneştiul s-a putut dezvolta în această perioadă cu sprijinul Consiliului Judeţean, prin proiectele promovate în plen de către consilierul judeţean Claudiu Cornea şi cu susţinerea preşedintelui Aristotel Căncescu şi a echipei USL. În mandatul 2008 - 2012, Zărneştiul a primit aproximativ 100 de miliarde de lei vechi, fonduri alocate pentru reamenajarea şi asfaltarea unor străzi din oraş, reabilitarea reţelelor de apă şi canalizare. De asemenea, 4,7 miliarde de lei vechi au fost alocaţi pentru refacerea capitală a clădirii unde a funcţionat fosta baie comunală, de lângă fabrica de celuloză. Clădirea a fost trecută în patrimoniul oraşului de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării, aici urmând să funcţioneze un centru multifuncţional. Practic, aici va funcţiona biblioteca orăşenească, va fi amenajat un bazin de înot şi alte facilităţi pentru amatorii de sport, cum ar fi o sală de sport, în beneficiul tuturor zărneştenilor. „În măsura posibilităţilor, am susţinut şi Sănătatea. Este vorba despre Spitalul orăşenesc. Toate aceste investiţii fac parte integrantă dintr-un proiect de dezvoltare a oraşului, un parteneriat între Primărie şi Consiliul Local, pe de o parte, şi Consiliul Judeţean, de cealaltă. Pentru perioada următoare, vom continua investiţiile în partea de infrastructură a oraşului, dar ne vom concentra în paralel şi pe promovarea agresivă a turismului din zonă“, a declarat Claudiu Cornea, consilier judeţean PNL. De asemenea, vom elabora un program de măsuri pentru atragerea de investitori. Zărneştiul a fost un puternic oraş industrial, însă declinul economic a dus la o calamitare a oraşului, din punct de vedere social. Zărneştiul are cea mai mare rată a şomajului din judeţ. Colaborarea dintre PNL şi PSD la Zărneşti a fost foarte bună şi înainte de a se înfiinţa în plan naţional USL, ceea ce a permis existenţa unei colaborări foarte bune între primarul Dorel Bârlădeanu şi viceprimarul Ion Voiculeţ şi consilierii locali, iar de aici, prin Claudiu Cornea, promovarea interesului oraşului la nivelul Consiliului Judeţean. Având în vedere că această construcţie politică, USL, este certificată şi este foarte bine primită de români şi că este viitoarea forţă politică a ţării, cu primar USL, preşedinte de Consiliu Judeţean – Aristotel Căncescu - USL şi Guvern social-liberal, Zărneştiul are şansa să se dezvolte şi să primească fondurile necesare în acest sens. „Nu va exista egoismul de la PDL. Se ştie că vicepreşedintele PDL George Scripcaru şi-a negociat bani de la Bucureşti doar pentru interesul lui personal, de a-şi conserva postul de primar, în defavoarea propriilor colegi, care au rămas să se descurce fiecare cum  poate“, a mai precizat Cornea.
http://www.brasovultau.ro/100-de-miliarde-de-lei-pentru-infrastructura-la-Zarnesti-54804.html

Licitaţia pentru aeroport, lansată pe SEAP
Anunţul de licitaţie pentru proiectarea şi execuţia suprafeţelor de rulare ale Aeroportului Internaţional Braşov Ghimbav a intrat, în sfîrşit, în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP). Contractul pentru proiectarea şi execuţia pistei este estimat la aproximativ 21,5 milioane de euro, cu TVA inclus, iar firmele interesate de această lucrare se pot înscrie la licitaţie în următoarea lună. Viitoarea pistă a aeroportului de la Ghimbav va avea 1.820 de metri lungime şi 45 de metri lăţime şi acostamente de 7,5 metri pe fiecare parte. Cîştigătorul va avea la dispoziţie 48 de luni pentru a finaliza investiţia. Potrivit anunţului de licitaţie, preţul oferit de firmele înscrise va conta în proporţie de 80% în atribuirea contractului, iar durata garanţiei - 20%. M.P.
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=eveniment&s_id=110495

Preşedintele CJ, liberalul Aristotel Căncescu, explică blocajul din „cazul Prodlacta”
Motivul pentru care administraţia judeţeană a refuzat în 2010 continuarea livrării de produse şi plata celor furnizate ulterior ar fi lipsa nealocarea de la bugetul de stat a sumelor necesare derulării Programului „Cornul şi laptele”. Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, liberalul Aristotel Căncescu, a ţinut ieri, într-un comunicat de presă, să-şi precizeze poziţia faţă de acuzaţiile pe care i le-au adus reprezentanţii filialei privind faptul că ar fi „distrus” locurile de muncă de la societatea Prodlacta şi că ar fi adus această firmă în faliment prin neplata, în 2010, a livrărilor făcute de societate.
Nu sunt bani nici pentru protecţie socială
Reamintim că, din lipsa banilor, administraţia judeţeană a cerut sistarea livrărilor, dar Prodlacta le-a continuat şi, ulterior, a solicitat contravaloarea.  „Doresc să fac următoarele precizări: Consiliul Judeţean Braşov a colaborat fără probleme, timp de trei ani, cu firma Prodlacta SA, care a furnizat produsele lactate în cadrul Programului «Cornul şi laptele». Din păcate, contractul nu a mai putut continua în momentul în care bugetul nu ne-a mai permis acest lucru. La momentul respectiv, banii ne-au fost repartizaţi într-un capitol comun cu cei destinaţi Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, suma fiind insuficientă pentru desfăşurarea în bune condiţii a celor două activităţi. În ultimii patru ani, susţinerea activităţii de asistenţă socială şi protecţia copilului a fost subfinanţată! Guvernul ne-a repartizat an de an sume cu 20% mai mici. Salariile de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului sunt în bătaie de joc, motiv pentru care tot mai mulţi angajaţi îşi dau demisia, iar asistenţii maternali nu doresc să mai aibă grijă de copii. Instituţia a ajuns să lucreze cu 887 de angajaţi, deşi în schema de personal sunt aprobate 1.100 de posturi”, a precizat Căncescu. 
„Fără bani nu putem face nimic”
El a menţionat că regretă situaţia de la Prodlacta, dar că „bugetul care ne-a fost alocat nu ne permite să rezolvăm această problemă. Fără bani nu putem rezolva nici chestiunile care ţin de investiţii, nici pe cele de protecţie socială, nu putem face nimic!!!”.
Dragoş CENŢU
http://www.mytex.ro/eveniment/presedintele-cj-liberalul-aristotel-cancescu-explica-blocajul-din-cazul-prodlacta_309406.php

Licitaţia pentru pista Aeroportului Braşov va avea loc pe 2 aprilie
Consiliul Judeţean Braşov a reuşit să publice, după mai bine de două luni de discuţii purtate cu Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), anunţul de licitaţie pentru „Proiectarea şi execuţia suprafeţelor de mişcare aeroportuare a Aeroportului Internaţional Braşov”. Valoarea estimată a contractului este de 17,705 milioane de euro fără TVA (aproximativ 21,5 milioane de euro), iar data limită pentru înscriere este 2 aprilie, dată la care va avea loc şi deschiderea ofertelor. Câştigătorul licitaţiei va trebui să construiască o pistă de decolare/aterizare cu o lungime de 2.820 de metri şi o lăţime de 45 de metri, precum şi cu acostamente de 7,5 metri pe fiecare parte a acesteia. Potrivit anunţului de licitaţie, Consiliul Judeţean Braşov „îşi rezervă dreptul de a achiziţiona noi lucrări de la operatorul economic a cărei ofertă este declarată câştigătoare”. Interesant este că termenul de finalizare a lucrărilor este de 48 de luni de la data încheierii contractului. Patru ani, adică. Consiliul Judeţean Braşov estimează că va primi un număr de cinci oferte. Preţul va conta în proporţie de 80% în atribuirea contractului, în timp ce 20% va fi reprezentat de durata garanţiei. Aceasta ar trebui cuprinsă între trei şi nouă ani.
S-au făcut primele plăţi pentru exproprieri
Consiliul Judeţean Braşov a achitat până la finele lunii ianuarie prima tranşă din banii alocaţi pentru exproprierea terenurilor pe care urmează să se construiască Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav, ne-au declarat surse din cadrul CJ Braşov. „Prima tranşă se ridică la aproximativ 1,6 milioane de euro, bani care provin dintr-un credit de 6,311 milioane de euro, sumă aprobată anul trecut de consilierii judeţeni”, a declarat preşedintele CJ Braşov, Aristotel Căncescu. Aeroportul se va întinde pe o suprafaţă de aproape 209 hectare, circa 99 de hectare aflându-se în proprietatea Consiliului Judeţean Braşov şi care, astfel, nu va intra în jocurile exproprierii.
Depăgubiri aprobate
CL Ghimbav 62,40 hectare 2.336.000 euro
IAR Ghimbav 15,10 hectare 570.000 euro
Persoane fizice 32,25 hectare 2.545.000 euro
Gotic SA Balastieră 860.000 euro 
Ovidiu VRÂNCEANU 
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=70908

Un dezvoltator israelian vrea Spitalul de Dermato-Venerice din Braşov 
O firmă israeliană care desfăşoară activităţi şi pe piaţa imobiliară din România oferă 2,1 milioane de euro pentru Spitalul de Dermato-Venerice din municipiul Braşov. Preşedintele CJ Braşov, Aristotel Căncescu, a anunţat, ieri, că va anunţa că instituţia pe care o conduce este în căutarea unei oferte mai importante. „Vom publica un anunţ în Monitorul Oficial, iar cine va veni cu o ofertă peste această sumă va putea achiziţiona clădirea”, a spus şeful executivului judeţean. Practic, în preţ intră clădirea care adăposteşte Spitalul de Dermato-Venerice şi Facultatea de Medicină, dar şi bucata de teren aferentă, de 5.291 metri pătraţi. Potrivit preşedintelui CJ Braşov, investitorul israelian este interesat şi de achiziţia pachetelor majoritare din cele două parcuri industriale din portofoliul judeţului Braşov – Metrom şi Carfil. „Avem o intenţie de cumpărare. Vom vedea dacă va fi şi o ofertă financiară”, a spus şeful executivului judeţean. CJ Braşov a încercat în luna decembrie a anului trecut să vândă câte 74% din acţiunile celor două parcuri. Pentru 74% din Metrom Industrial Park, CJ Braşov ar fi vrut să obţină cel puţin 260 de lei per acţiune, respectiv 19.416.800 lei pentru pachetul de 74.680 de acţiuni, în timp ce la Carfil Industrial Park suma vizată pentru acelaşi procent era de 135 de lei per acţiune, respectiv 11.637.270 lei pentru pachetul de 86.202 acţiuni. 
Ovidiu VRÂNCEANU 
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=70912

Căncescu: „Am fost forţaţi de împrejurări să sistăm contractul cu Prodlacta“
Preşedintele Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu, acuză Guvernul că „nu se preocupă de problemele care ţin de protecţia socială“, avînd în vedere că nu a susţinut suficient programul „Cornul şi laptele“, la nivelul judeţului Braşov. „Ca atare, am fost forţaţi de împrejurări să luăm măsura sistării contractului dintre Consiliul Judeţean Braşov şi Prodlacta pentru furnizarea produselor lactate destinate elevilor din judeţ. (...) Regret situaţia de la Prodlacta, aş fi făcut orice să pot ajuta această firmă, însă cu bugetul în bătaie de joc de care dispunem, care la capitolul investiţii este mai mic decît bugetul pe care-l are Primăria Braşovului pentru plantări de panseluţe, nu avem cum să rezolvăm această problemă. Fără bani nu putem rezolva nici chestiunile care ţin de investiţii, nici pe cele de protecţie socială, nu putem face nimic. În acest timp, cei de la PDL îşi alocă singuri bani mulţi şi îi cheltuiesc pe investiţii inutile“, precizează într-un comunicat de presă preşedintele Consiliului Judeţean. Prodlacta Braşov, societate aflată acum în insolvenţă, a cîştigat procesul intentat Consiliului Judeţean Braşov pentru neplata produselor livrate în contul programului „Cornul şi laptele“ din anul şcolar 2009/2010. Hotărîrea luată de Tribunalul Braşov în 9 martie 2011 a rămas definitivă şi irevocabilă. CJ are de plătit suma de 3,322 milioane lei, reprezentînd contravaloarea produselor furnizate în perioada ianuarie - iunie 2010 pentru programul „Cornul şi laptele“. În perioada respectivă, programul nu a funcţionat în judeţ, deoarece, potrivit preşedintelui Consiliului Judeţean, fondurile primite de la Guvern ar fi fost insuficiente. Căncescu îl acuză în special pe fostul ministru de Finanţe, Gheorghe Ialomiţianu. La rîndul lui, Ialomiţianu spune că sumele au fost suficiente, dar au fost alocate în alte scopuri de către Consiliul Judeţean. M.P.
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=eveniment&s_id=110441

Adevărul de la Prodlacta
Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu, a remis presei un comunicat de presă prin care tranşează subiectul „Prodlacta“. „Cei de la PDL desfăşoară o campanie murdară prin care susţin că eu am distrus locurile de muncă de la societatea Prodlacta şi am adus această firmă în faliment. Ar trebui, probabil, să fiu fericit că aceşti oameni nu spun chiar că am distrus întreaga Românie. Faţă de această chestiune, doresc să fac următoarele precizări. Consiliul Judeţean Braşov a colaborat fără probleme, timp de trei ani, cu firma Prodlacta care a furnizat produsele lactate în cadrul Programului „Cornul şi laptele“. Din păcate, contractul nu a mai putut continua în momentul în care bugetul nu ne-a mai permis acest lucru. La momentul respectiv, banii ne-au fost repartizaţi într-un capitol comun cu cei destinaţi Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, suma fiind insuficientă pentru desfăşurarea în bune condiţii a celor două activităţi. În ultimii patru ani, susţinerea activităţii de asistenţă socială şi protecţia copilului a fost subfinanţată. Faţă de necesar, Guvernul ne-a repartizat an de an sume cu 20% mai mici. Salariile de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului sunt în bătaie de joc, motiv pentru care tot mai mulţi angajaţi îşi dau demisia, iar asistenţii maternali nu doresc să mai aibă grijă de copii. Instituţia a ajuns să lucreze cu 887 de angajaţi, deşi în schema de personal sunt aprobate 1.100 de posturi. Realitatea este că acest guvern pedelist nu se preocupă de problemele care ţin de protecţia socială. Ca atare, am fost forţaţi de împrejurări să luăm măsura sistării contractului dintre Consiliul Judeţean Braşov şi Prodlacta pentru furnizarea produselor lactate destinate elevilor din judeţ. Consider că domnul Gheorghe Ialomiţianu, fost ministru de finanţe, care plânge de mila firmei Prodlacta, cum a dat cu multă uşurinţă milioane de euro pentru pârtii de schi şi patinoare, ar fi putut să ne repartizeze 30 de miliarde de lei vechi ca să rezolvăm această problemă. Domnul Ialomiţianu n-a dorit să facă acest lucru, la fel cum n-a dorit să susţină nici spitalele din Braşov, nici să rezolve problemele sistemului de sănătate ajuns la pământ, sau pe cele ale bolnavilor de cancer. Pe domnul Ialomiţianu nu-l interesează absolut nimic decât situaţia financiară şi electorală a primarului George Scripcaru. Pentru incompetenţa sa, domnul Ialomiţianu a fost dat afară din guvern, iar acum a devenit o vuvuzelă a primarului Scripcaru, nefăcând altceva decât să ne împroaşte cu noroi. Nimic nu este adevărat din cele susţinute de Gheorghe Ialomiţianu. Regret situaţia de la Prodlacta, aş fi făcut orice să pot ajuta această firmă, însă cu bugetul în bătaie de joc de care dispunem, care la capitolul investiţii este mai mic decât bugetul pe care-l are Primăria Braşovului pentru plantări de panseluţe, nu avem cum să rezolvăm această problemă. Fără bani nu putem rezolva nici chestiunile care ţin de investiţii, nici pe cele de protecţie socială, nu putem face nimic. În acest timp, cei de la PDL îşi alocă singuri bani mulţi şi îi cheltuiesc pe investiţii inutile“.
http://www.brasovultau.ro/Adevarul-de-la-Prodlacta-54734.html

Consiliul Judeţean decide soarta Olimpiei
Primăria Braşov a vrut, dar a pierdut! Este vorba despre baza sportivă Olimpia, unde Consiliul Judeţean deţine mai mult de jumătate din masa credală. Asta în baza unei unei sentinţe a Tribunalului Comercial Argeş. Practic, judecătorii au declarat Consiliul Judeţean creditor majoritar, ţinând cont de prevederile legii insolvenţei. Astfel, toţi cei care au de recuperat bani în acest caz, au cerut oficial să-i primească.  În aceste condiţii, Primăria Braşov s-a înscris şi ea la masa credală. A rămas, însă, doar cu... înscrierea. Paradoxal, însă nu recunoaşte înscrierea. Potrivit preşedintelui Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu, demersurile cu privire la baza sportivă Olimpia vor continua săptămâna aveasta, pentru ca totul să se realizeze exclusiv în baza legii. „Primăria Braşov s-a înscris la masa credală, unde Consiliul Judeţean Braşov deţine majoritatea. Firesc, cererea Primăriei a fost respinsă. Mai mult, din informaţiile pe care le deţinem, săptămâna viitoare va fi schimbat lichidatorul judiciar care se ocupă  de insolvenţa Societăţii de patinaj, care deţinea baza sportivă Olimpia”, a precizat Aristotel Căncescu. Pentru că administraţia judeţeană, condusă de Aristotel Căncescu are de recuperat cei mai mulţi bani, Consiliul Judeţean poate decide şi înlocuirea administratorului judiciar de la baza Olimpia.
http://www.brasovultau.ro/Consiliul-Judetean-decide-soarta-Olimpiei-54584.html

Braşovul va fi promovat la Târgul de Turism de la Berlin 
Accentul va fi pus pe „Triunghiul transilvănean”, proiect derulat în parteneriat cu Sibiul şi Sighişoara
Christian Macedonski, preşedintele Asociaţiei pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului (APDT) din judeţul Braşov, a declarat că a fost încheiat un parteneriat cu Sibiul şi Sighişoara, prin care să fie promovat „Triunghiul transilvănean” la târgurile de turism, următorul mare eveniment de profil fiind cel de la Berlin. „Vom promova cum ştim mai bine turismul din judeţ. De exemplu, chiar ieri am avut o întâlnire cu operatorii privaţi şi Primăria din Făgăraş să deschidem o filială a APDT la Făgăraş“, a mai precizat Macedonschi. Acesta este nemulţumit de faptul că Braşovul nu poate atrage mai mulţi turişti din cauza problemelor de infrastructură, cum ar fi lipsa autostrăzii care să lege Bucureştiul de Braşov, dar şi lipsa unui aeroport. 
Ovidiu VRÂNCEANU
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=70780

Trasee și refugii nou-nouțe pentru turiștii care explorează Bucegii, Piatra Craiului și Făgărașul
Turiștii care vor să colinde munții din județul Brașov nu trebuie să își mai facă probleme că se vor rătăci sau nu vor avea unde să înnopteze. Salvamontiștii din județ au finalizat reabilitarea traseelor, a refugiilor salvamont și a celor turistice din masivele Făgăraș, Bucegi și Piatra Craiului. Ba mai mult, în unele zone s-au construit chiar refugii nou-nouțe unde turiștii se pot odihni fără probleme. „În Munții Făgăraș, în Valea Viștei, a fost construit un refugiu nou nouț, iar alte două refugii care erau distruse în proporție de 80% au fost refăcute. Am avut noroc și cu colegii de la Cercetașii României care au construit și ei, din fonduri proprii, șapte refugii. Pe lângă aceste refugii, am mai lucrat la reabilitarea și consolidarea potecilor, a podețelor, care erau distruse de vreme, și au fost refăcute și marcajele turistice", a explicat Thomas Bross, de la Salvamont Victoria.
Urmează și alte lucrări
Lucrările în masivul Făgăraș au început în toamna lui 2009 și au fost finalizate la sfârșitul anului trecut. Lucrări similare s-au făcut și în Piatra Craiului și Bucegi. „Din câte știu eu, s-au finalizat lucrările și în celalte zone, în afara Făgărașului, respectiv în zona Bran-Zănoaga. Acum avem un alt proiect pe care vrem să îl propunem Ministerului Dezvoltării Durabile și Turismului, pentru reabilitarea traseelor din Piatra Mare, Șapte Scări, Rențea, Susai - în zona Predealului", a explicat Emil Cirică, director executiv adjunct la Consiliul Județean Brașov. Edilii județeni speră ca anul acesta să poată demara lucrările, însă totul depinde de cum va fi aprobat proiectul. Vechiul proiect „Dezvoltarea infrastructurii turistice din zona montană înaltă -modernizarea bazelor de salvare, refugii alpine şi trasee turistice-execuţie" a făcut parte dintr-un program mai amplu al Ministerului Dezvoltării Durabile și Turismului prin care au fost reabilitate trasee, refugii și cabane din Carpații Meridionali și de Curbură. Pentru munții din județul nostru au fost alocați aproape 2,5 milioane de euro. „Lucrările au fost alocate prin licitație, pentru că la orice proiect de acest gen se aplică legea achizițiilor publice. Liciatația a fost anunțată pe SEAP, însă nu vă pot spune cine a câștigat pentru că eu am lipsit doi ani din instituție, până la 1 noiembrie 2011. Si pentru lucrările de reabilitare pe care dorim să le facem în continuare vom aplica aceeași procedură", a mai spus Cirică.
http://www.adevarul.ro/locale/brasov/brasov-trasee_montane-turism_montan-muntii_fagaras-bucegi-piatra_craiului-salvamont_0_651534956.html

Undă verde pentru licitaţia pistei de la Aeroportul Ghimbav
Ionuţ Dincă
Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), care a fost acuzată de preşedintele CJ Braşov, Aristotel Căncescu, că blochează această licitaţie, a dat drumul procedurii. Administraţia judeţeană a fost informată, ieri, că în termen de trei zile lucrătoare anunţul de organizare a licitaţiei ar trebui publicat în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP). Președintele ANRMAP, Cristina Trăilă, a declarat, joi, că au existat presiuni din partea președintelui CJ Brașov, Aristotel Căncescu, inclusiv prin intermediul reprezentanților unui minister, pentru acceptarea acestei documentații. Şefa ANRMAP a precizat că CJ Braşov a trimis documentaţia pe 16 ianuarie, dar a fost respină la finalul aceleiaşi luni. Pe 1 februarie a fost trimisă din nou documentaţia, iar pe 8 februarie a fost respinsă pentru a doua oară. „În cele din urmă au fost inserate observaţiile şi pe 9 februarie documentaţia de atribuire a fost retransmisă ANRMAP. În prezent, este publicată în sistemul electronic al achiziţiilor publice”, a explicat Cristina Trăilă pentru realitatea.net.
http://www.adevarul.ro/locale/brasov/Unda_verde_pentru_licitatia_pistei_de_la_Aeroportul_Ghimbav_0_652134890.html

Obiectivele turistice ale Braşovului, promovate cu un million de lei
Ionuţ Dincă 
Consiliul Judeţean va merge la târgurile de tursim din ţară,  iar sub sloganul „Braşovul vine la tine acasă“, va atrage turiştii prin împărţirea de suvenire, create de meşteşugarii braşoveni. Consiliul Judeţean Braşov a finalizat proiectul prin care vor fi promovate principalele obiective din toate colţurile Braşovului. Proiectul, în valoare de peste un milion de lei, a fost cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Regional şi a presupus, pe lângă tipărirea de pliante şi broşuri şi realizarea de obiecte tradiţionale personalizate. Proiectul de promovare se va desfăşura însă, numai la nivel naţional, nu şi internaţional.
Suvenire inedite
Consiliul Judeţean va merge la târgurile de tursim din ţară,  iar sub sloganul „Braşovul vine la tine acasă“, va atrage turiştii şi prin împărţirea de suvenire, create chiar de meşteşugari braşoveni. Printre acestea se numără păpuşi îmbrăcate în portul tradiţional al celor tre zone din judeţ, Ţara Făgăraşului, Ţara Bârsei şi zona Rupea, linguri de lemn sculptate cu motive specifice, ouă încondeiate, dar şi picturi pe sticlă cu Cetatea Făgăraşului, ansamblul de biserici evanghelice fortificate din Viscri sau Biserica Neagră. „Toate aceste obiecte vor fi distribuite gratuit la târgurile de profil şi totodată, cele 10.000 de hărţi tipăriteau fost împărţite la unităţile de cazare din întreg judeţul pentru a-i convinge pe turiştii care ajung în Braşov să vizitze şi aceste monumente cu o importanţă istorică şi culturală deosebită”, a explicat Mihai Pascu, preşedintele Agenţiei de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov.
Portal pentru turişti
Nu în ultimul rând, prin acest proiect, a fost realizat şi portalul www.turculturalbrasov.ro, care oferă informaţii detaliate pentru potenţialii turişti. Pe site, există o secţiune de tururi virtuale prin care oricine poate descoperi foarte uşor prin imagini cetăţile castelele şi bisericile fortificate din judeţ. Totodată, sunt prezentate câteva itinerarii care pot fi completate şi diversificate prin intermediul sugestiilor oferite de cei care au călătorit deja în aceste zone. Pe acest portal se mai găsesc informaţii şi despre gastronomia judeţului, dar şi principalele evenimente culturale şi tradiţionale din judeţ.
http://www.adevarul.ro/locale/brasov/Obiectivele_turistice_ale_Brasovului-promovate_cu_un_million_de_lei_0_651535029.html#

Portalul www.turculturalbrasov.ro a fost lansat de Consiliul Judeţean Braşov
Agenția de Dezvoltare Durabilă a Județului Brașov și Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului din Județul Brașov au lansat portalul www.turculturalbrasov.ro realizat în cadrul proiectului “Experienţe culturale de neuitat în inima Transilvaniei”, cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Regional. Proiectul, în valoare totală de 1.022.801,65 lei, din care valoarea totală eligibilă de 832.023,78 lei, este implementat în perioada 15 martie 2011 – 14 iulie 2012. Obiectivul proiectului este promovarea, la nivel naţional, a produselor turistice specifice Ţării Bârsei, Ţării Făgăraşului şi Zonei Rupea. Portalul oferă informaţii cuprinzătoare pentru turişti. Au fost realizate broșuri cu mănăstiri din Ţara Făgăraşului, biserici fortificate din Ţara Bârsei şi zona Rupea, Castele şi Cetăţi din Zona Rupea, Ţara Bârsei, Ţara Făgăraşului, dar şi cu elemente de folclor şi artă populară din Ţara Bârsei, zona Rupea şi Ţara Făgăraşului. Broşurile sunt însoţite de un DVD multimedia şi o hartă turistică. Până acum au fost distribuite 10.000 de hărți turistice la 200 de unități de cazare din întreg județul. Portalulul www.turculturalbrasov.ro este un instrument de promovare a produselor turistice prin intermediul secțiunilor sale structurate, astfel încât să ofere informații cuprinzătoare pentru potențialii turiști care vor să descopere județul Brașov. „Turismul a fost o promisiune pe care, spun eu,  am onorat-o sută la sută, respectiv Brașovul să fie primul județ turistic al țării. Am reușit pentu că ne-am preocupat  să valorificăm patrimoniul din județ. Sunt 943 de monumente înregistrate în județ. Majoritatea sunt într-o stare civilizată, renovate. Este vorba despre biserici, care au fost ţinute într-o stare civilizată, cele româneşti şi cele ungureşti. Cu patrimoniul saşilor am avut probleme. Dacă monumentele de lângă municipiu sunt într-o stare bună, cele de la periferia judeţului nu arată la fel, mai ales cele din zona Rupea. Vor fi în continuare pentru noi o prioritate. De exemplu, la Roadeş, ministrul german al Culturii a promis un milion de euro, dar sunt necesare cel puţin cinci. Sper să reuşim să accesăm fonduri europene, iar până la alegeri vom începe lucrările la Feldioara, la cetatea construită de cavalerii teutoni în sec al XII-lea“, a precizat președintele Consiliului Județean Brașov, Aristotel Căncescu. Secțiunea tururi virtuale oferă posibilitatea de a descoperi prin imagini cetăți, castele și biserici fortificate din judeţul Braşov. Pentru cei ce vor să viziteze obiective turistice din județ sunt propuse câteva itinerarii care pot fi completate și diversificate prin intermediul sugestiilor oferite de cei care au călătorit deja în aceste zone. Gastronomia specifică județului este, de asemenea, un segment reprezentat în cadrul portalului. Imagini și descrieri ale obiectivelor ce merită a fi descoperite se găsesc în secțiunile galerie foto și atracții. Secțiunea evenimente prezintă câteva puncte de referință cu manifestări culturale ce se derulează în județul Brașov în anul 2012.  
http://www.brasovultau.ro/Portalul-www.turculturalbrasov.ro-a-fost-lansat-de-Consiliul-Judetean-Brasov-54501.html

De nevoie, şefa ANRMAP a cedat şi a avizat documentaţia pentru aeroportul de la Ghimbav
Președintele Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), Cristina Trăilă, a declarat, joi, că au existat presiuni din partea președintelui CJ Brașov, Aristotel Căncescu, inclusiv prin intermediul reprezentanților unui minister, pentru acceptarea unei documentații privind un proiect cu fonduri europene pentru Aeroportul Brașov. (Fals, pentru că nu este vorba de fonduri europene). Este evident că Trăilă s-a speriat după ce Căncescu i-a scris primului ministru în legătură cu abuzurile acesteia şi blocarea licitaţiei. Evident, Trăilă a refuzat să nominalizeze ministerul care făcut presiuni asupra angajaților ANRMAP. Mai mult, este cel puţin caraghios să acuzi o autoritate că face „presiuni“ ca să organizeze o licitaţie publică, prin Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP). „În prezent, (licitaţia - n.r.) este publicată în sistemul electronic al achizițiilor publice”, a precizat președintele ANRMAP. O altă minciună! De fapt, joi, s-a aprobat licitaţia, urmând ca în termen de trei zile anunţul să fie publicat pe SEAP.
Reamintim că preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu, i-a trimis premierului o scrisoare deschisă prin care îi cere să o demită pe Cristina Trăilă, președinta ANRMAP,  care blochează licitaţia pentru construcţia aeroportului de la Ghimbav. „Este o situație de blocaj întâlnită nu numai în cazul Brașovului, ci al tuturor adminis-trațiilor județene conduse de reprezentanți ai opoziției. Este evident că ANRMAP este o instituție politizată. Practic, toate docu-mentațiile de atribuire de lucrări pe care le transmitem spre avizare la ANRMAP sunt blocate circa patru luni, cu toate că potrivit legii, Autoritatea ar trebui să se pronunțe asupra lor în maximum două săptămâni“, spune Căncescu. (S.D.)
http://www.brasovultau.ro/De-nevoie-sefa-ANRMAP-a-cedat-si-a-avizat-documentatia-pentru-aeroportul-de-la-Ghimbav-54514.html

Braşovul cultural, vizitat online
Ovidiu VRÂNCEANU
Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov (ADDJB), în parteneriat cu Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului (APDT) , a lansat, ieri, portalul www.turculturalbrasov.ro. Site-ul a fost realizat în cadrul proiectului „Experienţe culturale de neuitat în inima Transilvaniei” – cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Regional. Valoarea proiectului este de 1,022 milioane de lei, din care valoarea totală eligibilă de 832.023,78 lei. Proiectul este implementat în perioada 15 martie 2011 – 14 iulie 2012, „obiectivele acestuia fiind promovarea, la nivel naţional, a produselor turistice specifice Ţării Bârsei, Ţării Făgăraşului şi Zonei Rupea”, a declarat Mihai Pascu, preşedintele Agenţiei de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov. Portalulul www.turculturalbrasov.ro este „un instrument de promovare a produselor turistice prin intermediul secţiunilor sale structurate astfel încât să ofere informaţii cuprinzătoare pentru potenţialii turişti care vor să descopere judeţul Braşov”. Secţiunea tururi virtuale oferă posibilitatea de a descoperi prin imagini cetăţi, castele şi biserici fortificate din judeţul Braşov. Pentru cei ce vor să viziteze obiective turistice din judeţ sunt propuse câteva itinerarii care pot fi completate şi diversificate prin intermediul sugestiilor oferite de cei care au călătorit deja în aceste zone. Gastronomia specifică judeţului este, de asemenea, un segment reprezentat în cadrul portalului. Imagini şi descrieri ale obiectivelor ce merită a fi descoperite se găsesc în secţiunile galerie foto şi atracţii. Secţiunea evenimente prezintă câteva puncte de referinţă cu manifestări culturale ce se derulează în judeţul Braşov în anul 2012.
Mănăstiri, biserici şi castele
În cadrul proiectului au fost realizate materiale de promovare constând într-un set ce cuprinde 7 tipuri de broşuri - Mănăstiri din Ţara Făgăraşului, Biserici fortificate din Ţara Bârsei, Biserici fortificate din Zona Rupea, Castele şi Cetăţi din Zona Rupea, Ţara Bârsei, Ţara Făgăraşului, Folclor şi artă populară în Ţara Bârsei, Folclor şi artă populară în Zona Rupea, Folclor şi artă populară în Ţara Făgăraşului, un DVD multimedia şi o hartă turistică. De asemenea, au fost realizate materiale tradiţionale personalizate - păpuşă din material textil reprezentând portul tradiţional specific celor trei zone din judeţ, cioplitură în lemn – lingură sculptată având diferite motive specifice, pictură pe lemn – lingură pictată, pictură pe sticlă reprezentând prin pictură naivă cetatea Făgăraşului, ansamblul bisericii evanghelice fortificate din Viscri şi Biserica Neagră, ouă încondeiate. Toate produsele au fost realizate manual de meşteri populari din judeţul Braşov. Tot în cadrul acestui proiect au fost distribuite 10.000 de hărţi turistice unui număr de 200 de unităţi de cazare din întreg judeţul.
„O promisiune pe care mi-am onorat-o”
Prezent la lansarea portalului, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu, a adăugat că „turismul a fost o promisiune pe care, spun eu, am onorat-o sută la sută, respectiv Braşovul să fie primul judeţ turistic al ţării”. Căncescu spune că a atins acest ţel pentru că administraţia judeţeană s-a preocupat să valorifice patrimoniul cultural şi istoric al judeţului. „Majoritatea sunt într-o stare civilizată, renovate. Este vorba despre biserici, care au fost ţinute într-o stare civilizată, cele româneşti şi cele ungureşti. Cu patrimoniul saşilor am avut probleme. Dacă monumentele de lângă municipiu sunt într-o stare bună, cele de la periferia judeţului nu arată la fel, mai ales cele din zona Rupea. Vor fi în continuare pentru noi o prioritate”, a spus acesta. Şeful executivului judeţean a dat exemplul Bisericii germane de la Roadeş, unde Ministerul german al Culturii va participa cu un milion de euro la refacerea obiectivului. Cu toate acestea, însă, banii puşi la dispoziţie de nemţi nu sunt de ajuns, fiind nevoie de cinci milioane de euro pentru refacerea bisericii. „Sper să reuşim să accesăm fonduri europene, iar până la alegeri vom începe lucrările la Feldioara, la cetatea construită de cavalerii teutoni în sec al XII-lea“, a mai spus sursa citată. 
Ovidiu VRÂNCEANU 
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=70764

Ameninţată cu demisia, şefa ANRMAP şi-a pus semnătura pe proiectul aeroportului 
Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu, a anunţat, ieri, că i-a cerut premierului Mihai Răzvan Ungureanu să o demită pe şefa Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), Cristina Trăilă, deoarece are dovezi că aceasta blochează documentaţia pentru organizarea licitaţiei privind construcţia Aeroportului Internaţional Braşov – Ghimbav. „De două luni am trimis documentaţia necesară pentru organizarea acestei licitaţii, numai că ANRMAP-ul ne cere mereu alte documente. Potrivit legii, într-o lună trebuia finalizată verificarea şi completarea documentaţiei necesare, precum şi lansarea anunţului în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice. În plus, am informaţii de la angajaţii ANRMAP că doamna Trăilă blochează acest proiect cu bună ştiinţă. Cei de la ANRMAP găsesc tot felul de motive – puncte şi virgule – pe care ni le semnalează spre a le corecta şi astfel suntem amânaţi şi blocaţi luni de zile. Din cauza atitudinii rău-intenţionate pe care conducerea ANRMAP o are în relaţia cu noi, nu putem să începem investiţii importante pentru judeţul Braşov”, a declarat Căncescu.
De asemenea, preşedintele CJ Braşov apreciază că „în momentul în care USL va ajunge la putere va avea grijă de aceşti oameni care nu respectă legea”.
Trăilă se simte vânată şi de angajaţii unui minister
Preşedintele ANRMAP, Cristina Trăilă, a declarat, ieri, că au existat presiuni din partea preşedintelui CJ Braşov, Aristotel Căncescu, inclusiv prin intermediul reprezentanţilor unui minister, pentru acceptarea unei documentaţii privind un proiect cu „fonduri europene” pentru Aeroportul Braşov. Trăilă a refuzat să nominalizeze ministerul care făcut presiuni asupra angajaţilor ANRMAP. „De trei săptămâni, angajaţii noştri au fost supuşi unor presiuni din partea preşedintelui Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu, care îşi trimite mesagerii în instituţie, prin reprezentanţii unor ministere. Nu ştim ce legătură instituţională există între un anumit minister şi un consiliu judeţean. Presiunea a fost pentru a trece o anumită documentaţie de atribuire mai repede şi cum vrea dumnealui. Nu se poate. Documentaţia se referă la proiectarea şi execuţia suprafeţelor de mişcare aeroportuare pentru aeroportul care va fi construit la Braşov”, a precizat Trăilă. Aceasta a precizat că CJ Braşov, autoritatea contractuală, a trimis documentaţia pe 16 ianuarie, dar ANRMAP a respins-o la finalul aceleiaşi luni. Pe 1 februarie a fost trimisă din nou documentaţia, iar pe 8 februarie a fost respinsă pentru a doua oară. „În cele din urmă au fost inserate observaţiile şi pe 9 februarie documentaţia de atribuire a fost retransmisă ANRMAP. În prezent, este publicată în sistemul electronic al achiziţiilor publice”, a explicat preşedintele ANRMAP. Trăilă a menţionat că nu va mai exista toleranţă la nivelul ANRMAP în ceea ce priveşte documentaţia de atribuire, apreciind că astfel de presiuni vor mai exista. „Le spun foarte clar, atât primarilor, cât şi preşedinţilor de consilii judeţene, şi tuturor şefilor de instituţii publice şi companii naţionale: nu vom accepta astfel de lucruri. Nu mai merge. Toleranţa la ANRMAP este zero. Nimeni nu este practic exclus de la curăţarea sistemului public, pentru că verificarea acestei documentaţii duce la eliminarea corupţiei. Nimeni nu va fi scutit de acest proces de curăţare, inclusiv angajaţii ANRMAP”, a conchis Trăilă, citată de NewsIn.
Anunţul – public în trei zile
Potrivit unor surse din cadrul CJ Braşov, ieri după-amiază administraţia judeţeană ar fi fost informată că avizul ANRMAP pentru documentaţia necesară pentru organizarea licitaţiei „Aeroportul” a fost dat, iar în termen de trei zile lucrătoare anunţul ar trebui publicat în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP). „Cel târziu miercuri dimineaţă anunţul va fi pe SEAP”, au precizat surse din CJ Braşov.
Trăilă: „Judeţul Braşov n-are contract de deszăpezire”
Cristina Trăilă a mai spus ieri că 13 judeţe, printre care şi Braşovul nu apar în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice cu contracte pentru serviciile de deszăpezire. „Faptul că aceste judeţe nu apar cu contracte poate să însemne fie că au atribuit lucrările de deszăpezire fără să ne transmită anunţurile de atribuire, fie că nu au contracte de deszăpezire, fie că alte entităţi judeţene au încheiat astfel de contracte”, a precizat şefa ANRMAP. Preşedintele CJ Braşov ne-a declarat că „noi avem un contract de deszăpezire pe patru ani şi nu trebuia să îl trecem prin SEAP”. În perioada imediat următoare, Autoritatea va demara controale în cele 13 judeţe, iar dacă se va dovedi că nu a fost respectată legea, consiliile judeţene riscă amenzi de maximum 100.000 lei, iar companiile care au executat deszăpeziri fără a încheia formalităţile necesare riscă anularea contractelor. 
Ovidiu VRÂNCEANU 
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=70752

CJ Braşov promovează „experienţe de neuitat în inima Transilvaniei”
Reprezentanţii Agenţiei de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov şi Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului au lansat ieri portalul www.tur, realizat în cadrul Proiectului „Experienţe culturale de neuitat în inima Transilvaniei”. Implementarea proiectului, în valoare de peste un milion de lei, a început anul trecut şi va continua până în vara acestui an. Obiectivul proiectului este promovarea, la nivel naţional, a produselor turistice specifice Ţării Bârsei, Ţării Făgăraşului şi Zonei Rupea. Pentru realizarea obiectivului au fost realizate materiale de promovare constând într-un set ce cuprinde şapte tipuri de broşuri (mănăstiri din Ţara Făgăraşului, biserici fortificate din Ţara Bârsei, zona Rupea, castele şi cetăţi, folclor şi artă populară în Ţara Bârsei, un DVD multimedia şi o hartă turistică). Setul include şi materiale tradiţionale personalizate, respectiv o păpuşă din material textil reprezentând portul tradiţional specific celor trei zone din judeţ, cioplituri în lemn şi pictură pe sticlă, ouă încondeiate etc.. Toate produsele au fost realizate manual de meşteri populari din judeţul Braşov. În timpul acţiunii de promovare vor fi distribuite 10.000 de hărţi turistice către 200 de unităţi de cazare din judeţ.Pe de altă parte, a fost realizat portalul „www.turculturalbrasov.ro”, un instrument de promovare care oferă informaţii pentru potenţialii turişti care vor să descopere judeţul Braşov. „Secţiunea «tururi virtuale» oferă posibilitatea de a descoperi prin imagini cetăţi, castele şi biserici fortificate din judeţul Braşov. Pentru cei ce vor să viziteze obiective turistice din judeţ sunt propuse câteva itinerarii care pot fi completate şi diversificate prin intermediul sugestiilor oferite de cei care au călătorit deja în aceste zone. Gastronomia specifică judeţului este, de asemenea, un segment reprezentat în cadrul portalului. Imagini şi descrieri ale obiectivelor ce merită a fi descoperite se găsesc în secţiunile galerie foto şi atracţii. Secţiunea «eve­nimente» prezintă câteva puncte de referinţă cu manifestări culturale ce se derulează în judeţul Braşov în anul 2012. Mai multe detalii despre proiect şi stadiul acestuia se găsesc în secţiunea despre proiect”, a afirmat preşedintele Agenţiei de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov, Mihai Lucian Pascu. În perioada martie-iulie sunt planificate o serie de activităţi de promovare denumite generic „Braşovul vine la tine acasă”, în cadrul căruia vor fi distribuite în oraşe mari din ţară materiale şi vor fi oferite informaţii cu privire la obiectivele şi produsele turistice din judeţ.
Noi investiţii
Prezent la lansarea portalului, preşedintele CJ, Aristotel Căncescu, a ţinut să precizeze faptul că „obiectivul administraţiei judeţene este de a aduce Braşovul pe un prim loc în privinţa ofertei turistice şi a atragerii a cât mai mulţi vizitatiori. Consider că prin demersurile noastre ne-am onorat în cotă de 100% ceea ce ne-am propus. Am inclus Braşovul în aşa-numitul «triunghi transilvănean», format din Braşov-Sighişoara şi Sibiu”. Căncescu a spus că anul acest vor fi iniţiate lucrări de restaurare şi punere în valoare a cetăţilor de la Feldioara, Făgăraş şi Ruoea.  
culturalbrasov.roDragoş CENŢU
http://www.mytex.ro/eveniment/cj-brasov-promoveaza-experiente-de-neuitat-in-inima-transilvaniei_308803.php

Preşedintele CJ Braşov reclamă blocarea proiectului Aeroportului
Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, liberalul Aristotel Căncescu, a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, că intenţionează să îi cheme în faţa instanţei pe factorii de decizie de la Bucureşti care blochează derularea proiectului Aeroportului. „Am sesizat şi pre­mierului Răzvan Ungureanu faptul că de la nivelul Autorităţii Naţionale de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice suntem blocaţi cu această investiţie. În ultimele trei luni am fost plimbaţi cu documentaţia pentru motive dintre cele mai puerile. Vom avea în mod cert câştig de cauză, iar cei vinovaţi de blocarea acestui proiect de investiţii important pentru Braşov vor plăti pentru abuzuri”, a mai spus Căncescu. (C.D.)
http://www.mytex.ro/eveniment/presedintele-cj-brasov-reclama-blocarea-proiectului-aeroportului_308798.php

Spitalul Judeţean începe să arate cu un spital privat 
Jumătate din Blocul Operator şi Reanimarea de la Spitalul Judeţean au intrat în Uniunea Europeană, din punct de vedere al standardelor. Cealaltă jumătate de Bloc Operator arată ca acum două-trei decenii. Vorbim despre renovarea şi modernizarea a şapte săli de operaţie, din 15 existente, şi a Secţiei de Terapie Intensivă din Spitalul Judeţean Clinic de Urgenţă Braşov, care acum au căpătat o „faţă mult mai primitoare” şi sunt mai bine dotate. Investiţiile în aceste lucrări au însumat circa 3,5 milioane de lei, din care 2 milioane lei au fost destinaţi reparaţiilor, iar 1,5 milioane lei au venit pentru achiziţia aparaturii. Banii, atât pentru reparaţii, cât şi pentru aparatură, au venit de la Ministerul Sănătăţii şi Consiliul Judeţean Braşov, potrivit lui Marius Neculoiu, manager Spitalul Judeţean. Lucrările au durat circa 4 luni, însă acum, rezultatele se văd însă cu ochiul liber. În trei săli de operaţie au fost schimbate şi mesele de operaţie, dar şi lămpile sciatice. În Reanimare, pacienţii sunt monitorizaţi prin monitoare performante – şase la număr – conectate la o staţie centrală ce uşurează munca personalului medical şi oferă date rapide şi concrete privind starea pacientului. În plus, potrivit dr. Marius Neculoiu, manager al Spitalului Judeţean, lucrările au permis separarea circuitelor şi a reţelei de gaze medicinale şi fluide medicale, până acum centralizată la nivelul întregului spital. „S-au refăcut circuitele de fluide medicale, circuitele electrice, s-au schimbat uşile conform standardelor europene, suprafaţa este una antistatică, împotriva incendiilor. Au fost achiziţionate şi lămpi de operaţie şi mese noi. Trebuie spus că reţeaua de gaz şi fluide medicale nu era separată la Blocul Operator faţă de restul spitalului şi erau foarte multe pierderi şi scăderi de tensiuni, ceea ce crea anumite disfuncţionalităţi la aparatele din anestezie. Acum este un circuit complet separat la Bloc Operator şi Reanimare, astfel încât activitatea medicală să fie desfăşurată în condiţii foarte bune”, a precizat dr. Marius Neculoiu.
În acest an, conducerea spitalului speră că şi celelalte săli de operaţie vor putea fi renovate şi modernizate. O altă prioritate este dotarea cu aparatură medicală performantă a tuturor sălilor, precum electrocautere. Se impune şi schimbarea condiţiilor hoteliere în aripa mare a spitalului. Managerul spitalului, dr. Marius Neculoiu, speră ca aceste lucrări şi partea de dotare să fie făcute în acest an, având în vedere că „avem promisiuni de finanţare pentru reparaţii capitale de la Ministerul Sănătăţii şi de la Consiliul Judeţean, de circa 2 milioane euro”. 
Adina CHIRVASĂ
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=70722

Bloc operator de la Judeţean, renovat
Jumătate din blocul operator de la Spitalul Judeţean este renovat 100%. Cele şapte săli destinate intervenţiilor chirurgicale au fost date în folosinţă de două săptămâni. Directorul celei mai importante instituţii medicale din Braşov, doctorul Marius Neculoiu, spune că acestea nu sunt singurele modernizări făcute în spital în ultimele patru luni. Dotarea şi aspectul sălilor unde medicii braşoveni îşi dovedesc profesionalismul se ridică acum la standardele pregătirii lor profesionale. ”Nu poţi să realizezi un act medical de calitate, decât dacă ai condiţii foarte bune tehnice, investigaţionale, tehnice, medici pregătiţi. Acestea însumate duc la un act medical de calitate de care beneficiază pacientul. Noi am avut de-a lungul timpului probleme cu circuitele electrice, cu circuitul de fluide, oxigen, protoxid de azot, aer sub presiune, care se defectau. Pe toate le-am izolat astfel că astăzi, blocul operator are circuitele separate” a declarat dr. Adrian Albotă, director medical Spitalul Judeţean de Urgenţe Braşov.”Reţeaua de gaz şi fluide medicale nu era separată de blocul operator faţă de restul spitalului şi erau foarte multe pierderi şi scăderi de presiune la nivelul blocului operator, ceea ce creau anumite disfuncţionalităţi la nivelul aparatelor de anestezie, la nivelul aparatelor de ventilaţie la reanimare şi lucrul ăsta s-a remediat prin crearea unui circuit separat." a declarat dr. Marius Neculoiu, director general Spitalul Judeţean de Urgenţă Braşov. Acum există o diferenţă ca de la cer la pământ între cele 15 săli din blocul operator! Şapte dintre spaţiile destinate intervenţiilor chirurgicale au faţă nouă, sunt dotate cu aparatură de ultimă generaţie, au suprafeţe antistatice ignifuge. În spaţiile vechi au rămas chiar şi vechile lămpi de acum 40 de ani. Nu doar partea din blocul operator a fost modernizat, ci şi secţia de reanimare care a fost dotată cu aparatură nouă. Şase monitoare performante au fost montate pentru evaluarea unor parametri medicali importanţi. Asistentele îi vor putea monitoriza pe pacienţi dintr-un centru de comandă. Toate aceste reparaţii şi modernizări au fost făcute cu suma totală de 3,5 milioane de lei, bani veniţi de la Ministerul Sănătăţii şi de la Consiliul Judeţean Braşov, instituţie care va încerca şi în acest an să mai investească în refacerea spaţiilor de cazare pentru bolnavi, dar şi pentru continuarea lucrărilor de la Blocul operator. A.L.
http://www.brasovultau.ro/Bloc-operator-de-la-Judetean-renovat-54476.html

Mai bine pentru pacienţi
Spitalul Judeţean are 7 săli de operaţii modernizate
Manuela NEGULESCU
• Valoarea investiţiilor, care a dus la renovarea din Blocul operator şi secţia de Terapie Intensivă, s-a ridicat la circa 3,5 milioane de lei, iar fondurile provin de la Ministerul Sănătăţii şi Consiliul Judeţean Braşov
Spitalul Clinic Judeţean Braşov au încheiat lucrările de renovare şi dotare la şapte din cele 15 săli de operaţii din Blocul operator. Totodată şi secţia de Terapie Intensivă a fost renovată în totalitate. Valoarea investiţiilor s-a ridicat la aproape 3,5 milioane de lei, iar lucrările au durat patru luni. Din aceşti bani, două milioane au fost cheltuiţi pentru reparaţii şi în jur de 1,5 milioane pentru aparatură nouă şi staţia de monitorizare. Fondurile provin din două surse: Ministerul sănătăţii şi Consiliul Judeţean Braşov. Restul sălilor din Blocul operator sînt prevăzute să între în renovare în acest an. „Sperăm să definitivăm lucrările şi în partea a doua a blocului operator pentru că sînt diferenţe mari de confort şi apoi să îmbunătăţim codiţiile pentru pacienţi. Ne dorim să achiziţionăm aparatură medicală performantă, electrocautere în toate sălile şi alte dotări. Avem promisiuni de la Consiliul Judeţean şi aşteptăm şi fila de buget de la Ministerul Sănătăţii”, a declarat dr. Marius Neculoiu, managerul Spitalului Clinic Judeţean Braşov.
Condiţii mai bune şi mai sigure
După această renovare, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov are şapte săli de operaţii care au trecut printr-un proces complet de reabilitate şi au fost dotate cu aparatură modernă şi performantă. Celelalte opt săli de operaţie, care se află aproape în starea în care erau şi acum 30 de ani, intră în planul de reabilitare pentru acest an. „După ce s-au finalizat lucrările la jumătate din Blocul operator şi la Secţia de Terapie Intensivă, ne putem desfăşura activitatea în condiţii foarte bune. La secţia de reanimare, au fost realizate lucrări de renovare, s-au refăcut circuitele de fluide medicale, circuitele electrice, a fost adusă aparatură de monitorizare, o staţie cu şase monitoare de ultimă generaţie pentru ca pacienţii să fie mai bine monitorizaţi. La Blocul operator, unde am avut fonduri pentru şapte săli de operaţie din cele 15, avem suprafeţe antistatice, detectoare de fum, s-au schimbat toate mesele şi lămpile chirurgicale şi chiar uşile de acces sînt acum la standarde europene”, a declarat dr. Marius Neculoiu. El a precizat că au fost făcute investiţii în aparatura medicală, ceea ce crează condiţii foarte bune de lucru pentru medici, dar a sporit şi confortul şi siguranţa pentru pacienţii din secţia de terapie intensivă.
Ce investiţii urmează?
Una dintre cele mai importante lucrări din secţia Bloc operator şi Reanimare a fost realizarea unui sistem pentru fluidele medicale. „Pînă acum sistemul era centralizat, adică tot spitalul era alimentat de la aceeaşi staţie. Erau multe pierderi. Trebuia separat blocul operator de restul spitalului, pentru că staţia nu asigura presiunea necesară de oxigen sau gaz pentru blocul operator”, a explicat managerul Judeţeanului. Marius Neculoiu a precizat că înainte de finalizarea acestei lucrări, în sistem apărea condens şi era un permanent focar de germeni în anumite instalaţii. „Acum Blocul operator şi Reanimarea sînt pe un sistem separat, cu instalaţii noi. Această lucrare era vitală”, a mai spus managerul Spitalului Clinic Judeţean, care a precizat că pe viitor sînt planificate finalizarea lucrărilor la blocul operator, modernizarea saloanelor pentru pacienţi şi investiţia în echipamente pentru personalul din blocul operator.
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=actualitate&s_id=110161

Terapia intensivă de la Judeţean este la standarde occidentale
Investiţia pentru reparaţii şi dotări a fost de 3,5 milioane de lei
Liliana JIGHIRA
Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Braşov are acum toată secţia de Anestezie şi Terapie Intensivă (ATI) renovată şi dotată la standarde occidentale, însă doar jumătate dintre sălile de operaţii arată şi ele la fel de modern. Potrivit managerului SCJU, dr. Marius Neculoiu, a fost doar prima etapă de reabilitare, în care au fost incluse secţia ATI (cinci săli reanimare şi holul aferent) şi jumătate din Blocul Operator (şapte din cele 15 săli de operaţie). Interioarele celor două spaţii au fost refăcute în totalitate: faianţa şi gresia de pe pereţi şi pardoseala au fost înlocuite cu suprafeţe antistatice speciale, pentru a preveni incendiile, sistemele de aer condiţionat, ca şi cele de gaze şi fluide medicale au fost schimbate, iar instalaţiile electrice şi de încălzire au fost refăcute. „Până acum, toate gazele şi fluidele medicale, de exemplu oxigenul, veneau dintr-o singură staţie în tot spitalul, ceea ce însemna pierderi pe reţea şi disconfort, chiar disfuncţionalităţi, fiindcă în sălile de operaţie trebuie altă presiune. Se făcea condens, se acumulau germeni, se defectau chiar aparatele de anestezie. Acum, este o staţie separată pentru blocul operator şi pentru ATI, circuitele sunt funcţionale, personalul poate lucra în condiţii mai bune, iar pacienţii au mai mult confort. Cele două spaţii au fost reamenajate, astfel încât să respecte standardele europene în domeniu", a precizat managerul Judeţeanului.
Secţie unicat pe judeţ
La ATI a fost montată o staţie de monitorizare a funcţiilor vitale ale pacienţilor, cu monitoare de ultimă generaţie, iar trei săli de operaţie au şi mese chirurgicale şi lămpi chirurgicale noi, cu leduri. Au mai fost achiziţionate truse completă de endurologie joasă, înaltă şi laparoscopie pentru oncologie urologică, ecograf şi aparat EKG portabil şi truse instrumentar de chirurgie şi trusă instrumentar urologie. Sălile au şi camere de luat vederi, pentru înregistrarea intervenţiilor, iar cum unitatea sanitară are şi rang de spital clinic, în care fac practică studenţii de la Medicină, dr. Neculoiu spune că se poate amenaja o sală, de unde să se poată viziona în direct operaţiile. Tot la ATI , a fost amenajată o sală de hemodializă, pentru ca pacienţii în stare gravă, care au nevoie şi de această procedură. „Nici un spital de stat sau privat din judeţul Braşov nu poate rezolva cazurile grave, indiferent de patologie, pe care le tratăm noi aici, la Terapie Intensivă", a afirmat dr. Neculoiu. Valoarea investiţiei pentru lucrări a fost de aproximativ două milioane de lei, la care s-au adăugat peste 1,5 milioane de lei pentru dotarea cu aparatură, fondurile fiind alocate de Ministerul Sănătăţii (97%) şi de Consiliul Judeţean Braşov (3%).
http://www.mytex.ro/prima-pagina/terapia-intensiva-de-la-judetean-este-la-standarde-occidentale_308681.php

Atracţiile turistice din judeţul Braşov sunt promovate on-line
Parteneriatul dintre Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului şi Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului din Braşov în vederea promovării proiectului „Experienţe culturale de neuitat în inima Transilvaniei” - care are cofinanţare europeană - se află în plin proces de derulare. Astfel, cei doi parteneri au elaborat un portal web cu adresa „www.turculturalbrasov.ro”. Obiectivul acestui portal vizează promovarea produselor turistice specifice Ţării Bârsei, Ţării Făgăraşului şi zonei Rupea, respectiv a cetăţilor, bisericilor fortificate, mănăstirilor, a tradiţiilor folclorice şi a artei populare. „În cadrul portalului pot fi accesate tururi virtuale, prin intermediul cărora celor care vor să viziteze obiective turistice din judeţ le sunt propuse itinerarii. În timp, acestea pot fi completate şi diversificate prin intermediul sugestiilor oferite de cei care au călătorit deja în zonele respective. Gastronomia specifică judeţului este de asemenea un segment reprezentat în cadrul portalului. Imagini şi descrieri ale obiectivelor ce merită a fi descoperite se găsesc în secţiunile galerie foto şi atracţii”, a afirmat directorul Agenţiei de Dezvoltare Durabilă a Judeţului, Mihai Pascu.
Dragoş CENŢU
http://www.mytex.ro/eveniment/atractiile-turistice-din-judetul-brasov-sunt-promovate-on-line_308667.php

Căncescu cere premierului demisia preşedintelui ANRMAP
Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu, îi trimite, din nou, o scrisoare premierului Mihai Răzvan Ungureanu, cerînd, de această dată, demiterea conducerii Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP). Cu această ocazie, şeful administraţiei judeţene cere şi o audienţă la primul-ministru. În scrisoarea transmisă şefului Guvernului, preşedintele CJ acuză subiectivitatea preşedintelui ANRMAP, Cristina Trăilă, despre care spune că „n-a făcut altceva decît jocuri politice, iar instituţia pe care o conduce şi-a dovedit inutilitatea, în condiţiile în care activitatea principală este aceea de a pune beţe-n roate oricăror proiecte venite din partea reprezentanţilor opoziţiei”. „Este o situaţie de blocaj întîlnită nu numai în cazul Braşovului, ci al tuturor administraţiilor judeţene conduse de reprezentanţi ai opoziţiei. (...) Practic, toate documentaţiile de atribuire de lucrări pe care le transmitem spre avizare la ANRMAP sînt blocate circa patru luni, cu toate că, potrivit legii, Autoritatea ar trebui să se pronunţe asupra lor în maximum două săptămîni. Cei de la ANRMAP găsesc tot felul de motive – puncte şi virgule – pe care ni le semnalează spre a le corecta şi astfel sîntem amînaţi şi blocaţi luni de zile. Din cauza atitudinii rău-intenţionate pe care conducerea ANRMAP o are în relaţia cu noi, nu putem să începem investiţii importante pentru judeţul Braşov”, se arată în scrisoarea transmisă de Aristotel Căncescu premierului Ungureanu. Preşedintele CJ susţine că aceste blocaje făcute „cu intenţie“ sînt motivul pentru care anunţul privind atribuirea lucrării de construcţie a pistei aeroportului de la Ghimbav nu a putut fi lansat încă în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), deşi documentaţia a fost finalizată încă din luna decembrie şi transmisă ANRMAP. Preşedintele Autorităţii „nici măcar nu răspunde la telefon pentru a ne da o explicaţie”, susţine Căncescu. Şeful administraţiei judeţene spune că va apela la instanţa penală pentru rezolva situaţia. Va face o plîngere împotriva preşedintelui ANRMAP, Cristina Trăilă şi va cere despăgubiri pentru toate licitaţiile întîrziate de ANRMAP peste limitele legale.  M.P.
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=eveniment&s_id=110114

Preşedintele CJ a cerut audienţă la premier
Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, liberalul Aristotel Căncescu, a transmis ieri o nouă scrisoare premierului Răzvan Ungureanu, de data aceasta în atenţia Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP). În cuprinsul scrisorii, preşedintele CJ Braşov cere sprijin pentru deblocarea unor investiţii, reclamând că „ANRMAP este o instituţie politizată şi, în prezent, toate documentaţiile de atribuire de lucrări pe care le transmitem spre avizare sunt blocate de circa patru luni, deşi potrivit legii Autoritatea ar trebui să se pronunţe asupra lor în maximum două săptămâni. Din cauza acestei atitudini nu putem să începem investiţii importante pentru judeţul Braşov. Cel mai recent exemplu este legat de documentaţia de atribuire a lucrării de construcţie a pistei Aeroportului internaţional Braşov-Ghimbav, pe care n-o putem publica în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, fiind blocată de peste două luni. Acest proiect este vital pentru dezvoltarea judeţului nostru şi a judeţelor limitrofe Covasna şi Harghita. Prin forţele noastre am reuşit să accesăm un credit pentru finanţarea lucrărilor la pistă, însă demersurile noastre sunt acum stopate de către ANRMAP. Doamna Cristina Trăilă, preşedinta ANRMAP, nici măcar nu răspunde la telefon pentru a ne da o explicaţie. Având în vedere această situaţie, ne rezervăm dreptul de a o acţiona în judecată”. În plus, Căncescu a solicitat acordarea unei audienţe, argumentând că deţine informaţii potrivit cărora „se fac presiuni asupra reprezentanţilor celorlalte partide din alianţa de guvernare, astfel încât să blocheze activitatea consiliilor judeţene conduse de reprezentanţi ai opoziţiei”.
Dragoş CENŢU
http://www.mytex.ro/eveniment/presedintele-cj-a-cerut-audienta-la-premier_308546.php

Bani puţini pentru drumurile judeţene
Consiliul Judeţean Braşov a primit de la bugetul de stat pentru finanţarea reabilitării, întreţinerii şi realizarea de noi investiţii la drumuri în anul 2012 suma de 6,5 milioane de lei. Aceste fonduri reprezintă, după cum s-au plâns factorii de decizie ai administraţiei judeţene, doar 20% din banii necesari. „Doar activitatea de deszăpezire ne costă peste 4 milioane de lei. Deci, ce am putea face cu banii care ne rămân?!”, a afirmat vicepreşedintele CJ Braşov, Ion Ochi.    (C.D.)
http://www.mytex.ro/eveniment/bani-putini-pentru-drumurile-judetene_308541.php

Preşedintele CJ cere demiterea celor care blochează licitaţia pentru construcţia aeroportului
Preşedintele CJ Braşov, Aristotel Căncescu, cere premierului Mihai Răzvan Ungureanu printr-o scrisoare deschisă s-o demită pe Cristina Trăilă, președinta Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizare a Achizițiilor Publice care blochează licitaţia pentru construcţia aeroportului de la Ghimbav, obiectiv vital pentru dezvoltarea judeţului nostru.  Iată mai jos textul integral al scrisorii:
Domnului Mihai-Răzvan Ungureanu, Primul-Ministru al Guvernului României
Mă adresez Dumneavoastră atât în calitatea mea de președinte al Consiliului Județean Brașov, cât și în cea de președinte al Ligii Aleșilor Locali ai Partidului Național Liberal, precum și ca foști colegi în conducerea națională a unui partid. Vă adresez pentru a doua oară o solicitare de sprijin, în speranța că veți găsi o soluție la problemele pe care vi le voi semnala. Este o modalitate la care apelez cu încredere, după ce în mandatele de premier ale lui Emil Boc nu am putut uza de calea dialogului, având în vedere că fostul prim-ministru a acționat în mod vădit discreționar și în interesul exclusiv al Partidului Democrat Liberal. De 12 ani sunt președinte al Consiliului Județean Brașov și niciodată nu am trăit o asemenea mizerie și bătaie de joc din partea guvernanților. Este drept că nici în perioada 2000-2004 n-am dispus de foarte mulți bani la nivelul Consiliului Județean Brașov, dar atunci cel puțin nu ne-am simțit umiliți. Este sfidător și inacceptabil ca județul Brașovul să aibă un buget anual pentru investiții (spitale, aeroport, drumuri etc.) mai mic de 3,5 milioane de euro, în timp ce Primăria Municipiului Brașov alocă o sumă echivalentă (aproximativ 14 milioane de lei) numai pentru plantări de panseluțe în oraș, chiar dacă însuși președintele României le-a cerut primarilor PDL să nu mai arunce banii pe asemenea investiții. În momentul în care nu există resurse financiare pentru renovări la spitale, pentru hrana bolnavilor sau pentru medicamente, o asemenea alocare de fonduri este în mod clar făcută în interes pur electoral.
Domnule Prim-Ministru,
Este revoltător că nici măcar banii puțini pe care-i avem nu-i putem utiliza, din cauza modului în care conducerea Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice înțelege să-și facă treaba. Este o situație de blocaj întâlnită nu numai în cazul Brașovului, ci al tuturor administrațiilor județene conduse de reprezentanți ai opoziției. Este evident că ANRMAP este o instituție politizată. Practic, toate documentațiile de atribuire de lucrări pe care le transmitem spre avizare la ANRMAP sunt blocate circa patru luni, cu toate că potrivit legii, Autoritatea ar trebui să se pronunțe asupra lor în maximum două săptămâni. Cei de la ANRMAP găsesc tot felul de motive – puncte și virgule – pe care ni le semnalează spre a le corecta și astfel suntem amânați și blocați luni de zile. Din cauza atitudinii rău-intenționate pe care conducerea ANRMAP o are în relația cu noi, nu putem să începem investiții importante pentru județul Brașov. Cel mai recent exemplu este documentația de atribuire a lucrării de construcție a pistei aeroportului internațional Brașov – Ghimbav pe care n-o putem publica în Sistemul Electronic de Achiziții Publice, fiind blocată de peste două luni. Acest proiect este vital pentru dezvoltarea județului nostru și a județelor limitrofe Covasna și Harghita. Deși fostul prim-ministru Emil Boc a promis finanțarea proiectului, nu am avut parte decât de piedici. Prin forțele noastre am reușit să accesăm un credit pentru finanțarea lucrărilor la pistă, însă demersurile noastre sunt acum stopate de către ANRMAP. Doamna Cristina Trăilă, președinta Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizare a Achizițiilor Publice, nici măcar nu răspunde la telefon pentru a ne da o explicație. Având în vedere această situație, ne rezervăm dreptul de a o acționa în judecată în instanțele de drept penal. Îi vom cere despăgubiri pentru toate prejudiciile pe care ni le-a cauzat. De la subordonații domniei sale am fost informați că documentația noastră este intenționat blocată. După ce am corectat tot ceea ce ni s-a semnalat, până la ultimul punct și ultima virgulă, lucrarea este ținută sub cheie de către doamna președintă, care le-a transmis subalternilor că nu-i va da drumul. Atenționăm conducerea ANRMAP că n-o să lăsăm lucrurile așa și că va plăti pentru aceste abuzuri.
Domnule Prim-Ministru,
Vă rugăm să dispuneți de urgență măsura schimbării din funcție a doamnei Cristina Trăilă, pentru ca astfel de lucruri să nu se mai întâmple. Această doamnă n-a făcut altceva decât jocuri politice, iar instituția pe care o conduce și-a dovedit inutilitatea, în condițiile în care activitatea principală este aceea de a pune bețe-n roate oricăror proiecte venite din partea reprezentanților opoziției. Este inadmisibil ca într-o țară săracă, într-un județ cu un buget foarte sărac, chiar și puținii bani pe care-i avem să ne fie blocați. Știm că la această stare de lucruri contribuie și primarul municipiului Brașov, George Scripcaru, care este vicepreședinte al PDL și își manifestă influența la ANRMAP și la alte instituții, în așa fel încât să ne zădărnicească toate proiectele de investiții.  
Așadar, Domnule Prim-Ministru,  în județul Brașov avem probleme grave. Acesta este motivul pentru care vă solicit respectuos acordarea unei audiențe. Dețin informații potrivit cărora se fac presiuni asupra reprezentanților celorlalte partide din alianța de guvernare, astfel încât să blocheze activitatea consiliilor județene conduse de reprezentanți ai opoziției.   În speranța că veți putea da curs solicitărilor noastre, vă mulțumim!      
Cu stimă,    
Aristotel CĂNCESCU Președintele Consiliului Județean Brașov 
http://www.brasovultau.ro/Presedintele-CJ-cere-demiterea-celor-care-blocheaza-licitatia-pentru-constructia-aeroportului-54404.html

Noi investiţii la Spitalul Judeţean
Anul acesta la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov ar putea începe noi lucrări de modernizare a clădirilor şi a spaţiilor medicale. Astfel, potrivit directorului Directiei de Sănătate şi Asistenţă Medicală din Consiliul Judeţean, dr. Gabriel Stanciu, „sunt preconizate reparaţii capitale la blocul operator al Secţiei de Ortopedie din cadrul SCJU, precum şi lucrări de reabilitare a unui corp de clădire din cadrul Pavilionului Central. De asemenea, se vor efectua reparaţii şi la pavilionul Tractorul”.  Stanciu a mai afirmat că finanţarea lucrărilor va fi asigurată fie din fondurile guvernamenta­le, fie prin valorificarea unor proprietăţi. „Clădirea pavilionului de Dermato-Venerice este scoasă la vânzare şi este posibil să se obţină peste două milioane de euro. Din bugetul CJ au fost alocate sumele pentru cofinanţarea mai multor lucrări, astfel că totul va depinde de banii primiţi de la bugetul de stat”, a explicat dr. Stanciu. Pe de altă parte, el a afirmat că, la Spitalul Judeţean, în scurt timp vor fi terminate lucrările de modernizare a mai multor secţii de operaţie.
Radu COLŢEA
http://www.mytex.ro/eveniment/noi-investitii-la-spitalul-judetean_308456.php

CJ caută consultant pentru Masterplanul de gestionare a deşeurilor
Consiliul Judeţean caută consultant pentru întocmirea documentaţiei în urma căreia va fi desemnat constructorul instalaţiei de valorificare termică a deşeurilor. Realizarea acestei instalaţii la Tărlungeni, şi a altor cîteva rampe de transfer sau depozitare temporară a deşeurilor este parte a Masterplanului Integrat de Gestionare a Deşeurilor din judeţul Braşov. CJ a depus la ANRMAP, pe 6 februarie, documentaţia necesară organizării licitaţiei în urma căreia va fi ales consultantul pentru acest masterplan, iar în maximum 14 zile, Autoritatea trebuie să facă toată verificările şi să îşi dea ok-ul pentru lansarea anunţului pe SEAP şi pentru organizarea licitaţiei. Vicepreşedintele CJ, Kovacs Attila, apreciază că în maximum şase luni licitaţia pentru alegerea consultantului va fi finalizată, cu toate etapele ei ulterioare, inclusiv cu eventualele contestaţii. Instalaţia de valorificare termică a deşeurilor (VTD) va produce căldura care va fi preluată în sistemul de distribuţie al municipiului Braşov. „Energia din gunoaie este o soluţie ieftină pentru cetăţenii din sistemul centralizat”, a mai spus Kovacs. În afara instalaţiei VTD, Masterplanul integrat de gestionare a deşeurilor din judeţul Braşov presupune şi realizarea unor staţii de transfer la Rupea şi Hoghiz şi a unor rampe pentru depozitarea temporară a deşeurilor la Moieciu şi la Predeal, dar şi închiderea definitivă a tuturor gropilor de gunoi neecologice din judeţ. M.P.
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=eveniment&s_id=110006

Solicitare la vîrf
Căncescu cere premierului sprijin de urgenţă pentru Braşov
• Printr-o scrisoare deschisă adresată premierului Mihai Răzvan Ungureanu, preşedintele CJ îi aminteşte cîteva dintre cererile pe care le-a trimis pînă acum Guvernului
Preşedintele Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu, solicită Guvernului sprijin de urgenţă pentru judeţul Braşov. Printr-o scrisoare deschisă adresată premierului Mihai Răzvan Ungureanu, Căncescu îi cere acestuia să privească „cu obiectivitate şi corectitudine nevoile tuturor judeţelor” şi-i aminteşte cîteva dintre cererile pe care CJ Braşov le-a trimis pînă acum Guvernului fără a primi vreun răspuns sau vreun sprijin.
În scrisoarea sa către premier, Căncescu aminteşte că Braşovul are prea puţini bani pentru drumuri, iar solicitările de sprijin au fost, pînă acum, sistematic refuzate. Mai mult decît atît, solicitarea către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, pentru includerea a şase drumuri în programul de investiţii al MDRT, nu a fost aprobată. Căncescu aminteşte, de asemenea, că în 2010, CJ nu a primit bani nici pentru lucrările de urgenţă după alunecările de teren de la Caţa, Sîmbăta de Sus, Şercaia, Buneşti sau Moieciu, deşi a făcut apel la Fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului. Două dintre cele mai importante solicitări se referă acum la aeroportul de la Ghimbav şi la construirea unui spital clinic de urgenţă în judeţ. „Pentru noi este evident faptul că numai comunitatea judeţeană, prin eforturile sale, poate să construiască acest aeroport. Consiliul Judeţean Braşov a alocat sume importante din bugetul propriu pentru lucrările de sistematizare a terenului şi pregătire a amplasamentului (2,6 milioane de euro), precum şi pentru realizarea exproprierilor necesare desfăşurării investiţiei (4,2 milioane de euro). Legislaţia prevede că, indiferent cine construieşte o suprafaţă de mişcare aeronautică şi indiferent de sursa finanţării, aceasta intră automat în domeniul public al statului, din raţiuni de securitate naţională. Acesta a fost motivul pentru care investitorii care iniţial şi-au manifestat intenţia de a se implica în proiectul aeroportului au dat înapoi. În aceste condiţii, am prevăzut suma de 22 de milioane de euro pentru construcţia pistei şi am declanşat procedurile de licitaţie în vederea desemnării constructorului. Pentru finalizarea proiectului avem nevoie de sprijinul Guvernului pe care îl conduceţi”, se arată în scrisoarea către premierul Ungureanu. În ceea ce priveşte construirea unui spital clinic judeţean de urgenţă la Braşov, preşedintele CJ îi transmite primului ministru că există deja o locaţie care s-ar preta acestui obiectiv, la Hărman, iar CJ are studiile şi proiectele necesare, realizate încă de-acum cîţiva ani. M.P.
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=eveniment&s_id=110002

Un anjagat al ISU a devenit erou al comunităţii
Simona Suciu
Adrian Negulici, angajat al Inspectoratului de Urgenţă Braşov, a fost premiat de Autoritatea Teritorială de Ordine Publică. Plutonierul Adrian Negulici lucrează la Inspectoratul de Urgenţă din 2006. Deşi are doar 30 de ani, a participat la peste o sută de misiuni extrem de dificile de asanare a muniţiilor descoperite, în mai multe zone din judeţul Braşov. "Pentru mine este o mare bucurie şi o mare onoare că am fost ales aproape dintr-o mie de colegi să fiu erou al comunităţii. De cinci ani de când lucrez la ISU Braşov este prima distincţie pe care o iau, în afară de ridicarea în grad la excepţional"a declarat plutonierul Adrian Negulici. "Această distincţie este o onoare pentru colegul meu. Însă este o onoare şi pentru ISU Braşov. Este o apreciere făcută de către ATOP a activităţii pe care o desfăşurăm zi de zi şi a pericolului pe care îl reprezintă intervenţiile nostre" a spus col. Claudiu Rechiţeanu, şef ISU Braşov.
http://www.adevarul.ro/locale/brasov/brasov-Un_anjagat_al_ISU_a_devenit_erou_al_comunitatii_0_649135189.html

Autorităţile caută soluţia pentru ca Braşovul să se încălzească cu... gunoaie
Ionuţ Dincă
Măreţul proiect de construire a unei instalații de transformare a deșeurilor menajere în energie termică pentru locuințe a ajuns la faza de alegere a firmei care va întocmi documentația tehnică. Investiția de peste 170 de milioane de euro va fi amplasată în Tărlungeni şi va avea o capacitate de peste 120.000 de tone de deşeuri pe an. Staţia va fi perfect ecologică şi va îndeplini normele de mediu stabilite de Uniunea Europeană până în 2030, însă autorităţile judeţene care administrează proiectul nu e ştiu exact care va fi soluţia tehnică aleasă pentru transformarea deşeurilor în energie termică. După ce va fi selectată firma care va întocmi documentaţia tehnică, urmează proiectarea și construcția, care ar putea începe cel mai probabil abia în primăvara anului viitor. Investiţia face parte din master-planul legat de managementul integrat al deşeurilor la Braşov. În judeţul Braşov, se strâng, anual, peste 276.000 de tone de gunoi, din care mult de jumătate doar din municipiul reşedinţă de judeţ. Instalaţia ar fi o soluţie atât pentru a ne scăpa de gunoi, cât şi pentru a plăti mai puţin pentru încălzire pe timp de iarnă.
http://www.adevarul.ro/locale/brasov/Autoritatile_cauta_solutia_pentru_ca_Brasovul_sa_se_incalzeasca_cu-_gunoaie_0_649135248.html

Preşedintele CJ cere ajutor noului prim-ministru
Ungureanu a fost informat de blocajele financiare de la Braşov: aeroport, drumuri judeţene, spital integrat
Preşedintele Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu, a trimis o scrisoare deschisă noului premier, Mihai Răzvan Ungureanu, prin care îi solicită sprijin financiar pentru judeţul Braşov. În primul rând, şeful CJ îi explică premierului faptul că cele 6,5 milioane de lei cât a primit judeţul Braşov pentru capitolul drumuri în 2012 au fost deja cheltuite pentru activitatea de deszăpezire, astfel că nu mai sunt bani pentru reparaţiile programate. „Vă aducem la cunoştinţă faptul că din cauza condiţiilor dificile cauzate de căderile abundente de zăpadă din această iarnă, fondurile alocate pentru drumuri au fost cheltuite în mare măsură pentru activităţile de deszăpezire şi nu mai dispunem de alte resurse bugetare pe care să le alocăm în acest an pentru reparaţiile necesare pe anumite tronsoane de drumuri judeţene”, se arată în scrisoarea trimisă de Aristotel Căncescu. Acesta mai cerut sprijin financiar şi pentru construirea Aeroportului Internaţional Braşov – Ghimbav, menţionând că până acum administraţia judeţeană a alocat fonduri pentru lucrările de sistematizare a terenului şi pregătire a amplasamentului (2,6 milioane de euro), precum şi pentru realizarea exproprierilor necesare desfăşurării investiţiei (4,2 milioane de euro). Iar pentru construcţia pistei au fost alocate 22 de milioane de euro, fiind declanşată şi procedura de licitaţie în vederea desemnării constructorului. O altă solicitare făcută de Aristotel Căncescu se referă la construcţia Spitalului Clinic Judeţean de la Hărman. 
Cristina BĂILĂ
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=70617

„EROU AL COMUNITĂŢII” Adrian Negulici ne-a curăţat Braşovul de bombe
Din 2008 încoace, el a participat la 100 de misiuni de asanare a teritoriului de muniţii rămase neexplodate
Autoritatea Teritorială de Ordine Publică (ATOP) Braşov a acordat un nou titlu de „Erou al comunităţii” plutonierului Adrian Negulici (foto centru). Acesta este subofiţer operativ principal – grupa pirotehnică, din cadrul Detaşamentului nr. 1 de Pompieri Braşov, al ISU „Ţara Bârsei”. În perioada 2008 – 2011, Adrian Negulici a participat la 100 de misiuni de asanare a teritoriului de muniţii rămase neexplodate, la 15 distrugeri şi 12 exerciţii complexe pentru situaţii de urgenţă. Printre cele mai importante activităţi la care a luat parte, riscându-şi viaţa, se numără: trei misiuni de distrugere la faţa locului a muniţiei rămase neexplodate pe raza localităţii Codlea, prin care s-au distrus 12 bombe de aviaţie exploziv-brizante cu greutăţi cuprinse între 50 şi 250 kg şi două misiuni de asanare a teritoriului de muniţia rămasă neexplodată găsită în munţi, la mare altitudine, în zona cabanei Mălăieşti şi în zona montană Dejani, cu o complexitate şi o periculozitate crescute din cauza reliefului accidentat şi modalităţilor în care s-a făcut transportul muniţiilor. În urma activităţilor specifice desfăşurate, în anul 2010 a fost avansat la excepţional la gradul de plutonier. 
Cristina BĂILĂ
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=70616

CET-ul „bio” din Tărlungeni va fi pus în funcţiune în 2015  
CJ Braşov a anunţat că a demarat implementarea master-planului de management al deşeurilor. Prima investiţie este reprezentată de realizarea unei unităţi de valorificare a deşeurilor biodegradabile. Gunoaiele vor fi arse într-o uzină la Tărlungeni, iar agentul termic rezultat va alimenta Braşovul
Primele investiţii în cadrul master-planului de gestionare a deşeurilor din judeţul Braşov încep să fie aplicate. Conducerea Consiliului Judeţean a demarat deja procedura de selecţie a consultantului pentru realizarea unităţii de valorificare a deşeurilor biodegradabile, unitate care va fi realizată în zona comunei Tărlungeni şi care va produce agent termic care va fi distribuit în sistemul centralizat al municipiului Braşov. Vicepreşedintele CJ, Attila Kovacs, spune că a fost depusă la Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice documentaţia pentru această licitaţie. După selectarea consultantului va trebui organizată licitaţie pentru selectarea firmei care va face proiectul şi documentaţia tehnică aferentă acestei unităţi. „Dacă aceste proceduri se vor derula conform graficului, sperăm că anul viitor va începe construcţia unităţii de valorificare a deşeurilor biodegradabile. Cel mai probabil, în 2015 aceasta va fi pusă în funcţiune”, ne-a declarat Attila Kovacs. În cadrul master-planului de gestionare a deşeurilor, pentru care judeţul Braşov a primit o finanţare nerambursabilă în valoare de 176 milioane de euro se numără şi alte investiţii, printre care o staţie de sortare şi una de transfer în zona Făgăraş (satul Calbor), cu o capacitate totală 24.700 t / an, o staţie de transfer la Hoghiz, cu o capacitate totală 6.600 t/an, precum şi două zone de depozitare temporară în Predeal şi Măieruş, echipate cu două press-containere şi un camion de remorcare. 
Cristina BĂILĂ
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=70615

CJ a iniţiat demersurile pentru realizarea unităţii de valorificare a deşeurilor
Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Attila Kovacs (care a iniţiat şi promovat proiectul), a anunţat recent că a fost depus la Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice documentaţia pentru licitaţia de alegere a consultantului de specialitate pentru realizarea, la Tărlungeni, a unei unităţi de valorificare a deşeurilor biodegradabile. Următoarea etapă, a afirmat Kovacs, va fi desemnarea, tot prin licitaţie publică, a firmei care va elabora documentaţia tehnică aferentă acestui obiectiv: „Demersurile fac parte din graficul de implementare a strategiei privind gestionarea deşeurilor în judeţul Braşov. Noi sperăm ca aceste etape să fie finalizate în anul în curs, iar din 2013 să poată începe efectiv construirea obiectivului. Cel mai probabil, în anul 2015 acesta va fi pus în funcţiune”.   (R.C.)
http://www.mytex.ro/eveniment/cj-a-initiat-demersurile-pentru-realizarea-unitatii-de-valorificare-a-deseurilor_308316.php

Plutonierul Adrian Negulici, un nou erou al comunităţii
Adrian Negulici,  angajat al Inspectoratului de Urgenţă Braşov, a fost premiat de Autoritatea Teritorială de Ordine Publică.  Plutonierul Adrian Negulici lucrează la Inspectoratul de Urgenţă din 2006. Deşi are doar 30 de ani, a participat la peste o sută de misiuni extrem de dificile de asanare a muniţiilor descoperite, în mai multe zone din judeţul Braşov."Pentru mine este o mare bucurie şi o mare onoare că am fost ales aproape dintr-o mie de colegi să fiu erou al comunităţii. De cinci ani de când lucrez la ISU Braşov este prima distincţie pe care o iau, în afară de ridicarea în grad la excepţional"a declarat plutonierul  Adrian Negulici. "Această distincţie este o onoare pentru colegul meu. Însă este o onoare şi pentru ISU Braşov. Este o apreciere făcută de către ATOP a activităţii pe care o desfăşurăm zi de zi şi a pericolului pe care îl reprezintă intervenţiile nostre" a adăugat col. Claudiu Rechiţeanu, şef ISU Braşov. "Ar fi trebui să dăm mai multe distincţii. Dar până la urmă a trebuit să facem o selecţie. Aceşti oameni îşi pun tot timpul viaţa în pericol, lucrul ăsta e destul de puţin cunoscut. Şi mă bucur că am reuşit să scoatem în faţă acest lucru"a precizat Claudiu Coman, preşedintele ANATOP. (L.A.)
http://www.brasovultau.ro/Plutonierul-Adrian-Negulici-un-nou-erou-al-comunitatii-54276.html

Scrisoare deschisă din partea preşedintelui CJ Braşov către premierul României
Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov Aristotel Căncescu a trimis în această după amiază o scrisoare deschisă premierului României Mihai Răzvan Ungureanu. Documentul trage un semnal de alarmă în privinţa subfinanţării cronice la care a fost supus judeţul nostru în mandatul fostului premier Emil Boc. Iată mai jos textul integral:  

Domnule Prim-Ministru,
Cu respect și considerație vă înaintăm această scrisoare prin intermediul căreia dorim să vă aducem la cunoștință situația dificilă în care se află județul Brașov, care în ultimii patru ani s-a confruntat cu o acută lipsă de finanțare.
În timpul guvernării Emil Boc, bugetele au fost alcătuite exclusiv pe criterii politice. Ca exemplu, dacă în anul 2011 Consiliul Județean Brașov a primit 9,3 milioane de lei (echivalentul a puțin peste 2 milioane de euro) pentru reparația și întreținerea drumurilor județene, în acest an suma a scăzut la 6,5 milioane de lei, adică aproximativ 1,4 milioane de euro, în timp ce județe conduse de reprezentanți ai PDL, precum Suceava, cu un număr echivalent de kilometri de drumuri județene, au primit peste 80 de milioane de euro. Credem că județul Brașov nu merită să fie pedepsit pentru faptul că are un președinte de consiliu județean de la PNL, mai ales că la ultimele alegeri parlamentare și prezidențiale brașovenii și-au dat votul în majoritate pentru actualul partid de guvernământ. 
În speranța că veți privi cu obiectivitate și corectitudine nevoile tuturor județelor, vă solicităm un sprijin de urgență pentru județul Brașov. Vă aducem la cunoștință faptul că din cauza condițiilor dificile cauzate de căderile abundente de zăpadă din această iarnă, fondurile alocate pentru drumuri au fost cheltuite în mare măsură pentru activitățile de deszăpezire și nu mai dispunem de alte resurse bugetare pe care să le alocăm în acest an pentru reparațiile necesare pe anumite tronsoane de drumuri județene. În ultimii ani, la nivelul județului Brașov ne-am confruntat cu situații de urgență determinate de alunecări de teren și inundații care au condus la deteriorarea infrastructurii rutiere. Nu am primit niciun sprijin din partea Guvernului, deși l-am cerut în mai multe rânduri.
În 9 august 2010 am solicitat Ministerului Administrației și Internelor inițierea unui proiect de Hotărâre de Guvern privind alocarea unor sume din Fondul de intervenție la dispoziția Guvernului pentru executarea unor lucrări de refacere a obiectivelor afectate de inundațiile din iunie – iulie 2010. Am fi avut nevoie de suma de 12.041.000 lei pentru refacerea unor drumuri și poduri rupte de alunecările de teren, pentru înlăturarea efectelor inundațiilor, amenajarea și consolidarea unor maluri și versanți, în comunele Cața, Sâmbăta de Sus, Șercaia, Bunești și Moieciu.
În data de 31 ianuarie 2011, am depus la Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului documentația pentru includerea unui număr de șase drumuri județene în Programul Național de Dezvoltare a Infrastructurii aprobat prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 105/2010. Este vorba despre următoarele drumuri: DJ 104 Șercaia – Hoghiz (23,8 km), DJ 112 G Peștera – Măgura – Zărnești (10,7 km), DJ 101 Râșnov – U.M. 01454 (9,1 km), DJ 131 C Racoș – DN 13 (12,05 km), DJ 102 G Victoria – Viștișoara – Stațiunea Sâmbăta (9,9 km) și DJ 103 A Tărlungeni – Vama Buzăului (7,3 km). Din nefericire, solicitările noastre au rămas fără răspuns.
Domnule Prim-Ministru,
în anul 2009 fostul premier Emil Boc a venit la Brașov și a promis că va susține proiectul nostru privind construirea unui aeroport internațional la Ghimbav, de altfel cel mai important obiectiv de investiții pe care îl avem în derulare. Din păcate, a fost doar o promisiune, nimic mai mult. Din cauza situației economice dificile existente la nivel mondial, instituțiile bancare și-au retras ofertele de finanțare pe care ni le prezentaseră înainte de declanșarea crizei.
Pentru noi este evident faptul că numai comunitatea județeană, prin eforturile sale, poate să construiască acest aeroport. Consiliul Județean Brașov a alocat sume importante din bugetul propriu pentru lucrările de sistematizare a terenului și pregătire a amplasamentului (2,6 milioane de euro), precum și pentru realizarea exproprierilor necesare desfășurării investiției (4,2 milioane de euro). Legislația prevede că indiferent cine construiește o suprafață de mișcare aeronautică și indiferent de sursa finanțării, aceasta intră automat în domeniul public al statului, din rațiuni de securitate națională. Acesta a fost motivul pentru care investitorii care inițial și-au manifestat intenția de a se implica în proiectul aeroportului, au dat înapoi. În aceste condiții, am prevăzut suma de 22 de milioane de euro pentru construcția pistei și am declanșat procedurile de licitație în vederea desemnării constructorului.
Pentru finalizarea proiectului avem nevoie de sprijinul Guvernului pe care îl conduceți. Ca o comparație, vă aducem la cunoștință faptul că Primăria Municipiului Brașov a primit din fonduri guvernamentale aproape 40 de milioane de euro pentru extinderea și modernizarea domeniului schiabil din Poiana Brașov, 14 milioane de euro pentru construirea patinoarului olimpic și alte sume de ordinul milioanelor de euro pentru modernizarea Sălii Sporturilor și a bazinului de înot. Toate acestea sunt investiții lăudabile, dar nu se compară cu realizarea unui aeroport care înseamnă un obiectiv cu impact major pentru dezvoltarea întregii regiuni. Să nu uităm că Guvernul Boc a finanțat în Transilvania investiții mult mai costisitoare, dar fără o importanță atât de mare, cum a fost cazul stadionului din Cluj-Napoca ale cărui costuri au ajuns la 50 de milioane de euro. Cu o astfel de sumă alocată județului Brașov, am fi terminat construcția aeroportului și am fi reușit să modernizăm în totalitate Spitalul Clinic Județean de Urgență.
Nu în ultimul rând, Domnule Prim-Ministru,
județul Brașov are nevoie de un spital clinic județean care să corespundă standardelor europene în domeniu. În anul 2007, Ministerul Sănătății Publice a demarat un amplu proiect de modernizare a infrastructurii unităților medicale, având ca principal obiectiv creșterea accesului populației la servicii medicale performante. Având în vedere că spitalele din județul Brașov sunt pavilionare și funcționează în spații improprii desfășurării unui act medical de calitate, am fost incluși în planurile Ministerului Sănătății cu un spital nou care ar fi urmat să fie construit în zona metropolitană Brașov, pe un teren pus la dispoziție de comuna Hărman. La nivelul Consiliului Județean Brașov am pregătit studiile și proiectele necesare, Ministerul Sănătății a lansat licitația pentru construirea unei unități spitalicești în valoare de 36 de milioane de euro, dar demersurile au fost blocate odată cu contestarea acesteia. Din nefericire, după învestirea Guvernului Boc, proiectul a fost stopat și construcția acestui spital a fost anulată.
Ținând cont de starea dezastrouasă a sistemului de sănătate din România, vă rog, Domnule Prim-Ministru, să reanalizați oportunitatea construirii unui spital de urgență în județul Brașov, dar și a unei rețele de spitale în întreaga țară. Sistemul public de sănătate românesc are nevoie urgentă de ajutor.
În speranța că veți putea da curs solicitărilor noastre, vă mulțumim!
Cu stimă,
Aristotel CĂNCESCU 
Președintele Consiliului Județean Brașov
http://www.brasovultau.ro/Scrisoare-deschisa-din-partea-presedintelui-CJ-Brasov-catre-premierul-Romaniei-54273.html

Presedintele CJ a sesizat Poliţia în legătură cu fluturaşii anonimi
Cine sunt autorii campaniei de denigrare la adresa preşedintelui Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu? La această întrebare trebuie să răspundă poliţiştii Inspectoratului Judeţean, peste exact 19 de zile! Aristotel Căncescu spune că au fost lansate mesaje defăimătoare şi informaţii mincinoase legate de persoana şi activitatea sa, „de natură să-i lezeze imaginea şi să dezinformeze opinia publică“.
Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov a solicitat Poliţiei efectuarea cercetărilor care se impun în vederea aflării celor vinocaţi, în contextul în care „fluturaşii“ sunt anonimi şi nu conţin date de identificare a locului în care au fost tipăriţi, precum şi a sursei de finanţare a materialelor distribuite, astfel încât să-şi poată exercita dreptul legal de a-i acţiona în judecată pe autorii campaniei. „Mi se pare firesc ca făptuitorii să fie descoperiţi, pentru că eu consider că nu este nici moral, nici legal ca asemenea acţiuni să fie trecute cu vederea de către organele de cercetare penală, având în vedere că îmi cre-ează un grav prejudiciu de imagine şi aduc atingere onoarei şi reputaţiei mele”, a susţinut preşedintele Consiliului Judeţean Braşov.  Sesizarea a fost înregistrată la Poliţie în urmă cu o săptămână şi jumătate. Purtătorul de cuvânt al IPJ Braşov, cms. şef Liviu Naghi, a declarat pentru MIX TV, că preşedintele Consiliului Judeţean va primi un răspuns în termenul legal de 30 de zile, de la momentul înregistrării.  A.V.
http://www.brasovultau.ro/Presedintele-CJ-a-sesizat-Politia-In-legatura-cu-fluturasii-anonimi-54212.html

Supărat pe fluturașii anonimi
Preşedintele Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu, a anunţat ieri că a depus o sesizare la Poliţia Braşov în legătură cu o campanie de denigrare prin intermediul unor fluturaşi anonimi. El susţine că  fluturaşii respectivi nu conţin date de identificare a locului în care au fost tipăriţi, astfel încât să-şi poată exercita dreptul legal de a-i acţiona în judecată pe autorii campaniei. „Mi se pare firesc ca făptuitorii să fie descoperiţi. Nu consider că este nici moral, nici legal ca asemenea acţiuni să fie trecute cu vederea de către organele de cercetare penală, având în vedere că îmi creează un grav prejudiciu de imagine şi aduc atingere onoarei şi reputaţiei mele”, a susţinut preşedintele CJ Braşov.     (R.C.)
http://www.mytex.ro/eveniment/suparat-pe-fluturaiis-anonimi_308164.php

Proteste în oraşul Victoria
Potrivit consilierului judeţean Aurelian Danu, în oraş există o stare de nemulţumire faţă de tergiversarea deschiderii unei unităţi sanitare
Consilierul judeţean braşovean, Aurelian Danu (PD-L) a anunţat ieri că în oraşul Victoria, începând de astăzi, locuitorii vor ieşi în stradă, pentru a cere deschiderea punctului de lucru UPU - SMURD (ca secţie exterioară a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov) din localitate. Această structură medicală a fost aprobată de Ministerul Sănătăţii încă din 15 decembrie 2011 şi pentru a funcţiona, era nevoie de avizul Consiliului Judeţean Braşov, care deţine SCJU. „A fost invocată lipsa banilor, dar, potrivit legii, această unitate este finanţată direct de Ministerul Sănătăţii. În timpul ultimei şedinţe a Consiliului Judeţean a fost o aprobată hotărârea de consiliu, prin care se aprobă deschiderea unităţii de la Victoria, dar preşedintele CJ, Aristotel Căncescu nu semnat documentul. Practic, el nu vrea să pună în aplicare o hotărâre a CJ”, a declarat Danu. El a precizat că, începând de astăzi, „democrat-liberalii din Victoria vor ieşi în stradă, alături de locuitori, pentru a cere preşedintelui Consiliului Judeţean să deschidă spitalul. Dacă va fi nevoie, va fi pichetat chiar sediul CJ Braşov”, a declarat Danu. De cealaltă parte, preşedintele Comisiei de Sănătate din Consiliul Judeţean Braşov, liberalul Sebastian Grapă a declarat că „preşedintele CJ a semnat hotărârea privind aprobarea înfiinţării punctului de lucru de la Victoria, cu amendamentul ca finanţarea să fie acordată de Guvern, iar banii să fie special alocaţi pentru această structură”.  El a precizat că, de mai multe ori, Ministerul Sănătăţii a comunicat faptul că e de acord cu deschiderea unităţii de la Vic­toria, dar că nu are bani pentru a finanţa această UPU-SMURD Victoria.
Radu COLŢEA
http://www.mytex.ro/eveniment/proteste-in-orasul-victoria_308174.php

Bugetul sportului judeţean rămîne ca în 2011
Preşedintele Comisiei pentru sport, turism, tineret şi protecţia mediului şi probleme ecologice din cadrul Consiliului Judeţean, Dragoş Crăciun, a declarat, ieri, că este foarte mulţumit de faptul că în ciuda unui buget al judeţului mai mic cu 20% faţă de cel de anul trecut, bugetul acordat sportului judeţean este acelaşi ca în 2011. „Acest lucru demonstrează că membrii Consiliului Judeţean au înţeles că sportul este foarte important pentru acest judeţ. Ţin să mulţumesc conducerii Consiliului Judeţean şi tuturor consilierilor pentru faptul că bugetul alocat sportului braşovean a rămas acelaşi ca anul trecut“, a declarat Dragoş Crăciun. El a precizat că plenul CJ a aprobat ca bugetul sportului să fie de 170.000 lei, urmînd a fi satisfăcute toate cele 17 cereri primite pentru acest an. „Chiar dacă au fost aprobate toate cererile de finanţare adresate Consiliului Judeţean, fondurile alocate vor fi de circa 50% din cele solicitate. Vom sprijini cluburi şi competiţii de tenis, baschet, rugby, fotbal (echipa feminină divizionară A şi Asociaţia Judeţeană de Fotbal), karate, schi, handbal, judo“, a precizat consilierul judeţean. Printre altele, vor fi sprijinite organizarea Turneului de Tenis Futures care se va organiza la baza sportivă Dinamo, Cupa Consiliului Judeţean la tenis pentru copii şi juniori, echipa de handbal masculin CSM Făgăraş care îşi propune promovarea în Liga Naţională, dar şi divizonara B de rugby CSU-CFR Braşov. H.O.
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=eveniment&s_id=109771

Programul „Cornul şi laptele” are asigurată finanţarea în acest an şcolar
Susţine vicepreşedintele CJ Braşov, Ioan Ochi, arătând că au fost alocate localităţilor fonduri în valoare totală de 10,6 milioane de lei
Consilierii judeţeni PD-L au reclamat recent că, la Braşov, conducerea Consiliului Judeţean nu ar fi asigurat fondurile necesare derulării în bune condiţii a Programului „Cornul şi laptele”, astfel că se va ajunge la un nou blocaj în privinţa furnizării acestor produse către unităţile şcolare. Faţă de această chestiune, vicepreşedintele CJ Braşov, Ioan Ochi - care este coordonatorul Direcţiei Economice a instituţiei, ne-a declarat ieri că „atât contractele, cât şi sumele necesare derulării în bune condiţii a acestui program guvernamental în ultimele semestre ale anului şcolar 2011-2012 - respectiv până în iunie 2012 - sunt asigurate. Avem în vedere atât unităţile de învăţământ cu clase I-VIII şi grădiniţele cu program de 4 ore”. Ochi a precizat că suma alocată pe localităţi pentru asigurarea produselor lactate şi de panificaţie, în valoare de 10,6 milioane de lei, a fost repartizată în funcţie de necesităţile localităţilor. „Pentru primul semestru al anului şcolar viitor vom proceda la finele lunii iunie la demersurile necesare pentru încheierea unui nou contract. În concluzie, nu este nici un fel de problemă şi nici nu va fi!!”, a mai afirmat Ochi.
Dragoş CENŢU
http://www.mytex.ro/eveniment/programul-cornul-si-laptele-are-asigurata-finantarea-in-acest-an-scolar_307852.php

Turismul are nevoie de facilităţi fiscale, mai mult decât de bani
Preşedintele Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu, a declarat că situarea judeţului Braşov ca prim judeţ turistic al ţării, surclasând judeţul Constanţa reprezintă o mare realizare. Însă, şeful CJ spune că acest lucru nu este meritul fostului ministru al Turismului, Elena Udrea, ci al administraţiei judeţene şi al administraţiilor locale. „Mai mult decât bani, turismul are nevoie de facilităţi fiscale. Să ne uităm la Antalya, una dintre cele mai frumoase staţiuni din lume. Acum 20 de ani nici nu exista, iar acum este la un nivel foarte ridicat. Şi totul s-a făcut prin acordarea unor facilităţi fiscale”, a spus Aristotel Căncescu. Ca obiective turistice vizitate de turişti în judeţul Braşov, pe primul loc se numără Castelul Bran, urmat de Cetatea Râşnov şi apoi de Braşov. 
Cristina BĂILĂ
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=70345

Neînţelegeri
Scheienii i s-au plîns lui Căncescu de Piaţa Unirii
Mihaela PARGHEL
• Municipalitatea le transmite şcheienilor că lucrările pentru Piaţa Unirii nu sînt încă finalizate şi că urmează o sistematizare a străzilor adiacente, cu amenajarea tuturor acceselor
Locuitorii din Şchei sînt nemulţumiţi de noul aspect al Pieţei Unirii, după reamenajările făcute în toamna trecută, şi se plîng că în zonă se circulă greu, iar pe unele străzi accesul şi parcarea sînt imposibile. La invitaţia directorului Primei Şcoli Româneşti, Vasile Oltean, cîţiva şcheieni au venit ieri la muzeu pentru a-şi spune păsurile şi în faţa preşedintelui Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu, şi el supărat de accesul greoi din zonă, care nu permite parcarea autobuzului turistic al CJ în Prund. Reprezentanţii Primăriei le cer însă şcheienilor puţină răbdare, pentru că lucrările din cartier nu s-au finalizat încă. Urmează, în această primăvară, o sistematizarea şi modernizare a străzilor adiacente Pieţii Unirii.
„Prima Şcoală Românească este anulată”
Directorul Primei Şcoli Româneşti, Vasile Oltean - care este şi consilier judeţean din partea PNL, spune că noua amenajarea a Pieţei Unirii nu ajută deloc turismului, ba chiar „anulează muzeul Primei Şcoli Româneşti”, pentru că autocarele ajung foarte greu în zonă. Cei care vor să viziteze complexul muzeal trebuie să-şi lase maşinile în centru şi să vină apoi pe jos pînă în Şchei, căci nu au garanţia că găsesc şi o parcare. „Este totuşi greu de crezut că oamenii mai fac încă doi kilometri pe jos pentru a veni aici”, spune profesorul Vasile Oltean, adăugînd că, din noiembrie încoace, nu a avut mai mult de 20 de vizitatori la Prima Şcoală Românească şi la Biserica Sfîntul Nicoale. Pentru că Piaţa Prundului este pietonală „şi cortegiile mortuare se opresc în faţa intrării în piaţă, iar oamenii nu au cum s-aducă mortul în bioserică decît pe braţe”, mai spune Vasile Oltean.
Localnicii reclamă lipsa parcărilor
Şi localnicii din Şchei sînt nemulţumiţi de noul aspect al pieţei, cu atît mai mult cu cît Prundul a devenit acum pietonal, iar posesorii de autovehicule care locuiesc pe străzile adiacente nu mai au cum să ajungă. „Strada de aici este proiectată să fie carosabil, însă accesul este blocat acum de două jardiniere. Acestea puteau fi puse totuşi în aşa fel încît să nu blocheze accesul maşinilor. Dacă va fi nevoie, de exemplu, de o intervenţie într-o situaţie de urgenţă, va fi foarte greu ca echipajele să ajungă”, spune arhitecul Adriana Stinghe, o şcheiancă ce locuieste chiar în casa de lîngă Biserica Sfîntul Nicolae. Dacă unii localnici se plîng că nu mai au unde parca şi nici nu-şi mai pot băga maşinile în curte, alte doamne din cartier sînt deranjate de noul pavaj, care le împiedică să meargă pe tocuri.
Parcări pe strada Băilor
Municipalitatea le transmite şcheienilor că lucrările pentru Piaţa Unirii nu sînt încă finalizate şi că urmează o sistematizare a străzilor adiacente, cu amenajarea tuturor acceselor. „Pe lîngă reabilitarea Pieţei Unirii, se vor efectua şi lucrări de sistematizare şi modernizare a străzilor adiacente. Vor fi străzi cu sens unic, vor exista accese, astfel încît să se circule şi către Piaţa Unirii. Deja s-au efectuat lucrări pe strada Băilor şi pe strada Fîntîna Roşie”, a declarat purtătorul de cuvînt al Primăriei, Sorin Toarcea. El a precizat, de asemenea, că localnicii care nu au parcare în curte, vor primi, în curînd, locuri de parcare în apropierea Pieţii Unirii, pe strada Băilor. Pentru turiştii care vor să ajungă în Şchei cu autocarul, există posibilitatea de a coborî la o parcare situată pe o stradă din apropierea pieţei, în zona parcării pentru taxiuri. Proiectul de amenajare al pieţei a început în toamna anului trecut şi presupune crearea unei zone preponderent pietonale, cu o suprafaţă de 6.300 de metri pătraţi. Investiţia Primăriei se ridică la 800.000 de euro.
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=actualitate&s_id=109642

Liberalul Căncescu se plânge că este hărţuit
Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu, a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, faptul că în ultima perioadă este „victima unor reclamaţii, făcute pe la mai toate instituţiile de control de două persoane apropiate PD-L (evitând, însă, să facă publice numele celor în cauză - n.r.)”. Căncescu a spus că se aştepta la asemenea acţiuni de hărţuire, „deoarece se apropie alegerile locale şi unii doresc să îmi trimită pe cap tot felul de controale. Se repetă scenariul de acum patru ani. Nu este nimic în neregulă la Consiliul Judeţean, astfel că îmi rezerv dreptul de a le face plângeri penale pentru denunţ calomnios celor care mă tot reclamă. Le voi cere daune şi, în mod sigur, vor plăti”. Reprezentanţii PD-L Braşov au susţinut că nu cunosc nimic despre demersurile la care a făcut referire Aristotel Căncescu, precum şi că „nimeni din această filială nu se ocupă de reclamaţii, ci solicită în mod direct preşedintelui CJ informaţii, informaţii  care de cele multe ori nu ne sunt furnizate”.   (C.D.)
http://www.mytex.ro/eveniment/liberalul-cancescu-se-plange-ca-este-hartuit_307584.php

Judeţul Braşov este a doua destinaţie turistică a României
Conducerea administraţiei judeţene a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, faptul că potrivit unui studiu realizat la nivel naţional, Braşovul ocupă locul al doilea în ţară ca destinaţie turistică. „Legat de punctele de atracţie turistică, pe primul loc se situează Castelul Bran, urmat de  Cetatea Râşnov şi Cetatea Braşovului. S-a văzut astfel că demersurile noastre de a investi în reabilitarea monumentelor istorice s-au concretizat şi încep să aibă efectul scontat, respectiv atragerea de vizitatori în judeţ”, a menţionat preşedintele Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu. El a spus că în cursul acestui an vor continua demersurile privind reabilitările cetăţilor din Feldioara, Făgăraş şi Rupea, pentru care a spus că vor fi alocate fonduri în valoare de 3,5 milioane de euro.  (C.D.)
http://www.mytex.ro/prima-pagina/judetul-brasov-este-a-doua-destinatie-turistica-a-romaniei_307593.php

Consiliul Judeţean a câştigat baza Olimpia, în instanţă
Consiliul judeţean a recâştigat Olimpia! Vestea vine din partea şefului forului judeţean, Aristotel Căncescu, după ce instanţa din Piteşti a dat câştig de cauză instituţiei şi nu firmei private care pusese mâna pe complexul istoric. „Am o veste bună! După cum ştiţi, eram în proces cu o firmă privată care pusese mâna pe complexul de la Olimpia, care este un monument istoric şi unde, dacă nu ne-am fi implicat să facem investiţii, ar fi fost în pericol de prăbuşire. Vă anunţ  că am câştigat procesul la Piteşti, unde am cerut strămutarea procesului. PDL, prin oamenii de afaceri apropiaţi partidului, voiau să pună mâna pe el. Cât timp voi fi în această funcţie, nici Olimpia şi niciun monument istoric nu vor fi înstrăinate. Avem şi am demonstrat că avem capacitatea să le exploatăm, aşa cum am făcut şi la Agrement“, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Braşov ieri, într-o conferinţă de presă.  S.B.  
http://www.brasovultau.ro/Consiliul-Judetean-a-ccastigat-baza-Olimpia-In-instanta-53948.html

Consiliul Judeţean alocă 3,5 milioane de euro pentru reabilitarea vechilor cetăţi
Braşovul este primul judeţ din România ca număr de turişti atraşi. Acest lucru nu se datorează fostului ministru al Turismului, Elena Udrea,   deşi aceasta se bate cu pumnul în piept, spune Aristotel Căncescu, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov. „Elena Udrea nu are niciun merit. A făcut mai mult rău turismului. Decât să cheltuim banii pe frunze şi panglici, mai bine se creau facilităţi pentru turişti. De exemplu, vedeţi Antalya, unde s-au construit staţiuni foarte frumoase şi s-a creat acest paradis. Acolo firmele au beneficat de credite cu donânzi subvenţionate şi s-au creat mai multe  facilităţi firmelor care operează în zonă“, a precizat Căncescu. În judeţul Braşov, cei mai multi turişti vin, în ordine, la Castelul Bran, Cetatea Râşnov şi  Cetatea Braşov.
Investiţii majore pentru cetăţi. Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov a mai anunţat că a fost organizată licitaţia pentru refacerea Cetăţii Făgăraş, că este în curs cea pentru Cetatea Feldioara. De asemenea, în acest an, Consiliul Judeţean va cofinanţa şi lucrările pentru Cetatea Rupea, unde s-a obţinut o finanţare europeană, prin Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov. „Pentru Făgăraş avem prevăzute două milioane de euro, din creditul luat de Consiliul Judeţean pentru restaurarea cetăţilor. De asemenea, avem un milion de euro pentru Cetatea de la Feldioara şi o jumătate de milion de euro pentru Rupea, dar cifrele se pot modifica, în funcţie de cum de curg lucrarile la fiecare monument în parte. La Rupea sunt probleme, pentru că nu mai au bani. Le mai trebuie circa cinci-şase milioane de euro. S-a lucrat frumos acolo“, a declarat Căncescu.
La Făgăraş, lucrările de acum sunt primele  renovări din ultimii 35 de ani. Se vor reabilita corpurile de gardă şi zidurile de apărarea dintre ele. Consiliul Local Făgăraş va încerca să obţină şi avizele de la Ministerul Culturii pentru ca în incinta Cetăţii să fie amenajate spaţii pentru vânzare suveniruri, pentru produse şi obiecte tradiţionale. Tot aici ar putea exista şi o Casă a Căsătoriilor.  Municipalitatea a reuşit să reintre total în posesia cetăţii după o luptă de 11 ani în justiţie. Mărul Discordiei a fost crama din cetate.
Cetatea Râşnov este deja în şantier, începând lucrările de restaurare în regim de urgenţă. Aici este nevoie de foarte mulţi bani, autorităţile locale făcând demersuri pentru a obţine fonduri necesare refacerii cetăţii.  S.D.
http://www.brasovultau.ro/Consiliul-Judetean-aloca-35-milioane-de-euro-pentru-reabilitarea-vechilor-cetati-53933.html

Renovarea cetăţilor Braşovului va începe în primăvară
Ionuţ Dincă
Consiliul Judeţean Braşov a alocat 3,5 milioane de euro pentru refacerea monumetelor istorice din Făgăraş, Feldioara şi Rupea, însă banii vor ajunge doar pentru mici reparaţii. Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu, a precizat că a fost organizată licitaţia pentru refacerea Cetăţii Făgăraş, iar cea pentru reabilitarea Cetăţii Feldioara este în curs de organizare. Din aceasta au mai rămas doar porţiuni din ziduri, iar refacerea ei ar costa 6 milioane de euro, însă Consiliul Judeţean, nu a putut decât să dea un „imbold” de un milion de euro, măcar pentru începerea reabilitării şi stoparea degradării.Căncescu a susţinut că lucrările vor începe în această primăvară la toate aceste obiective de interes turistic pentru Braşov.
Cetăţile Braşovului vor fi readuse la lumină
„Pentru Făgăraş avem prevăzute două milioane de euro, din creditul luat de Consiliul Judeţean pentru restaurarea cetăţilor. Vom repara zidurile şi acoperişul şi apoi, sistemul de iluminat“, a precizat preşedintele CJ Braşov. De asemenea, în acest an, Consiliul Judeţean va cofinanţa, cu 500.000 de euro, şi lucrările pentru Cetatea Rupea, unde s-a obţinut o finanţare europeană, prin Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov. „La Rupea sunt probleme, pentru că nu au mai primit banii din fondurile europene. Le mai trebuie circa cinci-şase milioane de euro“, a mai spus Căncescu.
http://www.adevarul.ro/locale/brasov/Renovarea_cetatilor_Brasovului_va_incepe_in_primavara_0_643135929.html

Şcheienilor nu le place Piaţa Unirii 
Ei reclamă faptul că nu mai au unde să îşi parcheze maşinile şi că turiştii nu mai pot ajunge în zonă din cauză că nu mai au unde parca autocarele
Câţiva şcheieni au protestat ieri, în frunte cu preotul Vasile Oltean, directorul Muzeului Primei Şcoli Româneşti, faţă de lucrarea de modernizare a Pieţei Unirii şi mai ales faţă de faptul că nu mai unde să îşi parcheze maşinile. Încă de la începutul protestului care a avut loc într-o chilie a Bisericii Sf. Nicolae, preotul Vasile Olteanu a declarat că protestul nu se vrea a fi unul politic. Acţiunea a fost susţinută şi de preşedintele CJ, Aristotel Căncescu. În această chilie, preotul Vasile Olteanu a declarat că din cauza lucrărilor de modernizare a Pieţei Unirii, pe care şcheienii încă o recunosc drept Piaţa Prund, autocarele nu mai au voie să parcheze, astfel că din luna noiembrie şi până acum, doar 20 de turişti au mai vizitat Muzeul Primei Şcoli Româneşti. „Oare cui foloseşte ceea ce s-a făcut? Şi problema este şi că în caz de vreo urgenţă, maşinile pompierilor şi ale Salvării nu pot intra în piaţă. Ieri am discutat cu primarul şi sper să se poată face ceva. Ceea ce facem noi acum este un strigăt de alarmă a şcheienilor”, a spus Vasile Olteanu. Şi preşedintele CJ, Aristotel Căncescu, a criticat lucrările făcute, spunând că numai după proteste a reuşit să obţină aprobarea ca autocarul descoperit să poată circula până în zona Pieţei Unirii. „Sunt alături de părintele Olteanu şi de şcheieni. Demersul acestora nu este unul politic, dar noi nu putem sta deoparte”, a spus Aristotel Căncescu. Alte câteva şcheience au susţinut faptul că modernizarea Pieţei Unirii s-ar fi putut face respectând caracterul istoric al zonei, dar pentru asta ar fi trebuit întrebaţi şi cei care stau în zonă.
Primărie: Autocarele pot intra în piaţă
În schimb, Sorin Toarcea, purtătorul de cuvânt al Primăriei Braşov ne-a declarat că în caz de urgenţe, maşinile Pompierilor şi ale Salvării pot intra în piaţă, deoarece sunt stâlpi acţionaţi hidraulic care pot permite accesul. „Lucrarea de modernizare nu este finalizată în Piaţa Unirii. Urmează ca în primăvara acestui an să se facă sistematizarea străzilor adiacente Pieţei Unirii, iar cei care au curţi pot intra cu maşinile. Problema principală este de a nu se mai parca aici. Iar autocarele pot intra în piaţă, dar nu pot parca. Pot opri până coboară turiştii, după care trebuie să plece. Se pot întoarce apoi să preia turiştii”, ne-a declarat Sorin Toarcea. 
Cristina BĂILĂ
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=70356

CJ Braşov a câştigat procesul pentru Baza de la Olimpia
Preşedintele Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu, a declarat ieri că a fost câştigat procesul privind Baza Olimpia. Sentinţa a fost dată de o instanţă din Piteşti. „Am o veste bună! Eram în proces cu o firmă privată care pusese mâna pe complexul de la Olimpia, care este un monument istoric şi unde, dacă nu ne-am fi implicat să facem investiţii, ar fi fost în pericol de prăbuşire. Vă anunţ că am câştigat procesul la Piteşti, unde am cerut strămutarea procesului. Cât timp voi în această funcţie, nici Olimpia şi nici un monument istoric nu vor fi înstrăinate. Avem şi am demonstrat că avem capacitatea să le exploatăm, aşa cum am făcut şi la Agrement”, ne-a declarat Aristotel Căncescu. 
Cristina BĂILĂ
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=70361

3,5 milioane de euro pentru refacerea cetăţilor Făgăraş, Feldioara şi Rupea
În acest an, Consiliul Judeţean va aloca suma de 3,5 milioane de euro pentru refacerea a trei cetăţi din judeţul Braşov. Este vorba de cetăţile Făgăraş, Feldioara şi Rupea. Aceste sume vin în completarea altora atrase de administraţiile locale. Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu, a anunţat ieri că a fost organizată deja licitaţia pentru refacerea Cetăţii Făgăraş, iar cea pentru reabilitarea Cetăţii Feldioara este în curs de organizare. „Pentru Făgăraş avem prevăzute două milioane de euro, din creditul luat de Consiliul Judeţean pentru restaurarea cetăţilor. Vom repara zidurile şi acoperişul şi apoi, sistemul de iluminat”, a precizat preşedintele CJ Braşov. Un milion de euro este destinat Cetăţii Feldioara, iar restul de 500.000 de euro va fi direcţionat către Cetatea Rupea, unde lucrările au început de anul trecut. „Cifrele se pot modifica, în funcţie de cum decurg lucrările la fiecare monument în parte. La Rupea sunt probleme, pentru că nu mai au bani. Le mai trebuie circa cinci-şase milioane de euro. S-a lucrat frumos acolo”, a mai spus Aristotel Căncescu. 
Cristina BĂILĂ
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=70362

Turiştii au „interzis“ în Centrul Vechi al Braşovului
Ionuţ Dincă
Locuitorii din Şchei, dar şi directorul Primei Şcoli Româneşti, vor să protesteze, astăzi, faţă de modernizarea Pieţei Unirii, care practic a desfiinţat locurile de parcare din zonă şi a restricţionat accesul în cartier. Modernizarea Pieţei Unirii, din Şcheii Braşovului, nu a fost privită cu ochi buni de localnici, dar nici de directorul Primei Şcoli Româneşti, preotul prof. Vasile Oltean. Dacă până anul trecut, când a început procesul de modernizare a acestei zone istorice, autocarele parcau chiar în Piaţa Unirii, pentru ca turiştii să ajungă la acest muzeu de valoarea al Braşovului, dar şi la Biserica Sfântul Nicolae, un important centru spiritual și cultural pentru românii din toată Ţara Bârsei, datând din anul 1495, acum, singura parcare de autocare din oraş este pe aleea de sub Tâmpa, la o distanţă de doi kilometri de acest loc. „Este puţin probabil, ca oamenii să mai meargă încă doi kilometri pe jos pentru a veni să vadă Prima Şcoală Românească“, a spus nemulţumit directorul muzeului.
Acces auto îngreunat
Acum, Piaţa este doar pietonală, fiind „străjuită“ de ghivece cu arbuşti şi piloni de fier, în dreptul vechilor intrări, care blochează accesul autoturismelor în zonă. Cei care locuiesc pe străzile adiacente s-au plâns, la rândul lor, că au de ocolit destul de mult pentru a ajunge cu maşina acasă, iar străduţele au rămas înzăpezite. Localnicii care nu au însă, curte, acum, practic nu mai au locuri de parcare şi trebuie să îşi lase maşinile la câţiva kilometri, desigur, dacă au noroc şi acolo. Pentru a-şi exprima nemulţumirile, scheienii vor organiza astăzi, de la ora 13.00, un protest în Piaţa Unirii, pentru ca autorităţile să ia măsuri în ceea ce priveşte deschiderea accesului pentru riverani, dar şi crearea unor locuri de parcare în special pentru autocare. Nu toţi braşovenii sunt de acord cu protestul şcheienilor şi, dimpotrivă, apreciază investiţia şi restricţionarea traficului. „Autocarele pot opri foarte uşor în staţia de autobuz pentru a lăsa turiştii, se duc în parcarea de sub Tâmpa şi se întorc şi-i iau când termină turul. Nu cred că asta e o problemă, fiindcă s-a făcut ceva frumos, dar aşa s-au învăţat unii să intr cu maşina şi-n biserică“, a explicat Dragoş Irimia, care locuieşte în zona Prund. 
Proiect de 800.000 de euro
Scopul principal al proiectului, care a costat aproape 800.000 de euro, a fost crearea unei pieţe preponderent pietonale, care să-şi recapete aerul medieval, cu o suprafaţă totală amenajată de 6.350 de metri pătraţi. Astfel, întreaga Piaţă a fost pavată cu piatră cubică, au fost montate lampadare, iar monumetul eroilor şi troiţa din zonă au fost luminate arhitectural. Totodată, au fost montate şi băncuţe, pe modelul Pieţei Sfatului. Nu în ultimul rând, au fost plataţi şi câţiva pomişori, în primăvară urmânnd a se face ultimele retuşuri.
http://www.adevarul.ro/locale/brasov/Turistii_au_-interzis-_in_Centrul_Vechi_al_Brasovului_0_642536106.html

Prefectul Gonţea şi preşedintele CJ schimbă replici pe sănătate
Prefectul Ion Gonţea se arată deranjat de modul în care reprezentanţii administraţiei judeţene aleg să protesteze faţă de actuala putere, în loc să caute soluţii pentru susţinerea sistemului de sănătate din judeţ. Într-un comunicat transmis presei şi postat şi pe site-ul oficial al Instituţiei Prefectului, la www.prefectura, prefectul arată că funcţionarea eficientă a sistemului spitalicesc este în responsabilitatea administraţiei judeţene, care totuşi nu face suficiente eforturi pentru a rezolva problemele care apar în acest domeniu. „Pentru rezolvarea acestor probleme se pare că a fost găsită soluţia optimă şi probabil că şi unica soluţie, din moment ce e aplicată cu atîta consecvenţă, zi de zi: amplasarea de afişe ilegale pe o clădire publică şi difuzarea de informaţii false, transmise trecătorilor prin megafoane amplasate în birourile administraţiei judeţene“. Prefectul acuză, în acelaşi comunicat, şi „indiferenţa şi tergiversarea“ în abordarea unor investiţii de interes pentru judeţ, cum sînt aeroportul de la Ghimbav şi spitalul clinic universitar de la Hărman, „ceea ce denotă neputinţa de a finaliza un proiect început, incapacitatea de asumare a propriilor eşecuri şi o permanenta focalizare a atenţiei pe «capra vecinului», cu intenţia de a distruge şi lucrurile bune care se petrec în Braşov“. Preşedintele Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu, spune însă că prefectul interpretează greşit protestul CJ. „Îl întreb pe domnul prefect dacă ştie cîte spitale s-au construit în Braşov de cînd este în funcţie. Îi răspund eu: niciunul. Iar dacă nu ştie cîte spitale s-au închis, îi spun că numai în judeţul Braşov s-au închis trei, iar în ţară, nu mai puţin de 67“, îi răspunde Căncescu prefectului, cerîndu-i în schimb sprijin pentru vînzarea Spitalului Dermato. „Asistăm la o luptă acerbă pentru privatizarea sănătăţii“, mai spune preşedintele CJ, care atrage atenţia că, din sondajele pe care le are la dispoziţie, „locuitorii Braşovului îşi doresc în primul rînd un sistem sanitar pus la punct“. În ceea ce priveşte aeroportul, Căncescu îl asigură pe prefectul Gonţea: „am lucrat şi lucrăm în continuare la aeroport“. „Lucrăm încet, din cauza lipsei de bani, dar mergem înainte, iar licitaţia pentru construcţia pistei a cărei finanţare o avem asigurată din fonduri proprii este în desfăşurare“, se arată într-un comunicat-replică al preşedintelui CJ. M.Ex.
brasov.rohttp://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=actualitate&s_id=109577

Mesajul lui Căncescu adresat Prefectului Gonțea
Președintele Consiliului Județean Brașov, Aristotel Căncescu îi dă replica prefectului Ion Gonțea cu privire la atacurile lansate ieri într-un comunicat de presa din partea Prefecturii Brașov legate de sistemul de sănătate brașovean. "Prefectul judeţului Braşov interpretează greşit acţiunea noastră, care este născută din disperarea că în sănătate nu putem face nimic. Îl atenţionez că situaţia de criză din sistemul sanitar persistă la nivelul întregii ţări. Dacă ea ar fi existat numai în judeţul Braşov, mi-aş fi pus un mare semn de întrebare. Suntem martorii unui dezastru în sănătate, care s-a generalizat în toată ţara. Pentru acest lucru se fac vinovaţi atât PDL, cât şi UDMR care deține portofoliul ministerial în domeniu. Din păcate, UDMR se complace în această politică alături de PDL şi nu i-am auzit niciodată pe membrii UDMR să protesteze pentru faptul că ministerul Elenei Udrea a luat toţi banii şi ei n-au primit fondurile necesare pentru sănătate. Probabil pentru alte avantaje s-au complăcut în acest joc. Îl întreb pe domnul prefect dacă ştie câte spitale s-au construit în România de când este în funcție. Îi răspund eu: niciunul. Iar dacă nu ştie câte spitale s-au închis, îi spun că numai în judeţul Braşov s-au închis trei, iar în ţară, nu mai puţin de 67. Îi reamintesc domnului prefect că în timpul guvernării PNL, în judeţul Braşov s-au reabilitat toate şcolile şi s-au renovat toate spitalele pe care cei de la PDL ulterior le-au închis. M-am aşteptat la un sprijin din partea domnului Gonţea şi nu la astfel de poziţii. Chiar îl întreb: cu ce m-a sprijinit de când ocupă funcţia de prefect al judeţului Braşov? Ce a făcut el şi guvernul pe care-l reprezintă pentru spitalele braşovene, în afară de faptul că le-au închis pentru a se lăuda apoi că le-au redeschis? Asistăm la o luptă acerbă pentru privatizarea sănătăţii – şi chiar îl rog pe domnul prefect să urmărească acest fenomen şi să sesizeze guvernul. Sănătatea a devenit o afacere internă a pedeliștilor. Dacă domnul prefect ar fi văzut rezultatele sondajelor de opinie, ar fi constatat că locuitorii judeţului Braşov doresc să avem în primul rând un sistem sanitar pus la punct, să investim cât mai mult în acest domeniu. Îl rog pe domnul prefect să nu se mai lege de aeroport, deoarece guvernul domniei sale nu ne-a ajutat cu niciun ban pentru acest proiect. Investiţiile mari din Braşov făcute de Primărie nu s-au realizat din fonduri proprii, ci cu bani alocați de guvern. Atât patinoarul, cât şi domeniul schiabil au fost investiții finanțate direct din vistieria guvernului, în vreme ce noi nu am primit niciun leu pentru proiectul aeroportului. Îl asigur pe domnul prefect că am lucrat şi lucrăm în continuare la aeroport, chiar în aceste condiţii dificile. Lucrăm încet din cauza lipsei de bani, dar mergem înainte, iar licitația pentru construcția pistei a cărei finanțare o avem asigurată din fonduri proprii este în desfășurare. Domnule prefect, vă solicit sprijinul pentru a reuși să derulăm procedurile de vânzare a clădirii Spitalului Dermato, având în vedere că toate fondurile astfel obținute le vom investi în îmbunătățirea condițiilor de la Spitalul Județean de Urgență Brașov."
Aristotel Căncescu, Președintele Consiliului Județean Brașov 
http://www.brasovultau.ro/Mesajul-lui-Cancescu-adresat-Prefectului-Gonțea-53862.html

Căncescu dă o replică în forţă!
Acuzat de ex-ministrul de Finanţe, Gheorghe Ialomiţianu, că nu s-ar fi implicat în rezolvarea problemelor din administraţie, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov,  Aristotel Căncescu, i-a trimis o scrisoare publică. „Am urmărit evoluţia ta politică şi sunt unul dintre cei care au avut mari rezerve în momentul în care ai fost numit în postul de ministru, atât pentru că ai fost un traseist politic şi din arivism ai trecut prin mai multe partide (PNŢCD, PSD, PDL), cât şi pe motiv că îţi cunoşteam foarte bine capacităţile profesionale şi intelectuale. Dacă ai fi rămas simplu deputat şi te-ai fi pierdut în marea masă a parlamentarilor, incultura şi incompetenţa ta nu ar fi ieşit în evidenţă. Te-ai dus într-un loc unde nu aveai ce căuta, trimis de grupurile politico-mafiote pe care le aveai în spate, pentru a le acoperi lui George Scripcaru şi celor de la PDL toate ilegalităţile pe care le săvârşesc. Ai făcut rău nu numai Braşovului, ci, prin poziţia pe care ai ocupat-o, ai făcut rău Ministerului de Finanţe, Guvernului României şi întregii ţări. România a ajuns într-un asemenea hal, încât, din ca-uza lipsei tale de competenţă, este reprezentată la întâlnirile cu Jeffrey Franks sau cu alte oficialităţi din Uniunea Europeană de indivizi precum şeful ANAF şi nu de tine, care până la vârsta asta n-ai apucat să înveţi o limbă străină.Văzând că partidul pe care îl reprezint este în ascensiune, pentru că noi, cei de la PNL, stăm cu fruntea sus pentru lucrurile făcute în perioada 2004-2008 când România a avut cea mai mare creştere economică, cele mai mari investiţii străine din istorie şi creşteri importante la salarii şi pensii, şi simţind că partidul tău se duce puternic la vale, având procente care rivalizează cu cele ale unor partide apărute peste noapte, ai început o campanie de denigrări şi minciuni la adresa mea, susţinându-i în acelaşi timp cu bani pe toţi cei care mă ponegresc. Lucrurile pe care le proferezi în ultimul timp sunt minciuni şi calomnii ordinare care te reprezintă pe tine şi caracterul tău murdar. De-a lungul evoluţiei tale politice ţi-ai trădat toate partidele şi toţi prietenii. Din fericire, acum nu mai este nevoie să fii remaniat, deoarece pleci cu întregul guvern Boc care a făcut atâta rău României şi românilor.
Referitor la chestiunile susţinute de tine în conferinţa de presă din data de 5 februarie, doresc să fac următoarele precizări:
Consiliul Judeţean Braşov nu este codaş, ci este fruntaş, este pe primul loc, după Bucureşti, la accesarea de fonduri europene. Am reuşit acest lucru prin eforturi serioase, fără sprijinul tău şi al guvernului portocaliu pe care l-ai reprezentat. În loc să plângi de mila celor de la Prodlacta, puteai să îi sprijini, lucru pe care l-aş fi făcut şi eu, dacă guvernul odios din care ai făcut parte mi-ar fi alocat fondurile pentru programul „Cornul şi laptele”. La nivelul la care erai, în fruntea unui minister îndestulat, 30 de miliarde de lei vechi alocate într-un oraş în care se cheltuiesc milioane de euro pe investiţii inutile ar fi fost un fleac. În calitatea pe care ai avut-o, ar fi trebuit să verifici toate furturile pe care le comit colegii tăi de partid, care sunt arestaţi, chemaţi pe la DNA (vezi cazurile  Spătaru, Scripcaru şi Gonţea), şi care îşi bat joc de banul public. Este sfidător că într-un oraş în care pentru spitale nu avem bani de investiţii, Primăria alocă 140 de miliarde de lei vechi pentru panseluţe, din impozitele pe care le plătesc cetăţenii, în ciuda faptului că până şi Traian Băsescu i-a cerut lui Scripcaru să nu mai facă acest lucru. În privinţa privatizărilor care s-au făcut în judeţul Braşov, sunt unul dintre puţinii politicieni care niciodată nu s-au implicat în acele proceduri mizerabile şi în privatizările dubioase care i-au îmbogăţit inclusiv pe unii clienţi ai PDL. Multe dintre aceste privatizări au fost făcute chiar sub ochii matale, în calitatea pe care ai avut-o de şef la Finanţele Publice. Cu toată sila, te rog pe viitor să-ţi vezi de problemele tale şi să nu te mai legi de activitatea mea, care oricum se desfăşoară în condiţii grele, cauzate de lipsa banilor şi de subfinanţarea în care ai aruncat judeţul Braşov pe motive politice.
Aristotel Căncescu,
Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov
http://www.brasovultau.ro/Cancescu-da-o-replica-In-forta-53774.html

Avem buget. Şi la judeţ, şi la municipiu
Şi Consiliul Judeţean, şi Primăria au trecut în 2012 cu excente bugetare: 19 milioane de lei transferate din 2011 la CJ, 30 de milioane de lei la municipiu
Vineri a avut loc şedinţa de plen pentru aprobarea bugetului judeţului Braşov pe anul 2012. Discuţiile au fost legate, ca de obicei, de banii puţini primiţi de la bugetul de stat pentru judeţul Braşov, dar şi de procedura necesară adoptării acestui proiect de hotărâre. Conducerea Consiliului Judeţean, prin vocile preşedintelui Aristotel Căncescu şi a vicepreşedintelui Ioan Ochi, au vizat sumele mici primite de Braşov de la bugetul de stat. „Sumele primite sunt mai mici cu 20% faţă de cele de anul trecut. Din păcate, nu am putut onora toate solicitările venite de judeţ şi nici nu putem avea multe investiţii, deoarece nu avem cu ce le realiza”, a spus preşedintele CJ, Aristotel Căncescu. Bugetul judeţului pe anul 2012 este de 158,18 milioane de lei, la care se adaugă excedentul bugetar din anul 2011, în valoare de 10 milioane de lei, plus nouă milioane de lei rămaşi din fondul de rezervă al preşedintelui Consiliului Judeţean. Pe de altă parte, consilierii judeţeni PDL au ridicat din nou problema respectării procedurilor pentru adoptarea acestui proiect de hotărâre. Mihail Veştea a criticat faptul că documentaţia a fost primită doar în ultimul moment, chiar înainte de şedinţă, astfel că nu au putut fi analizate toate documentele.
Bugetul municipiului este îndreptat mai mult spre investiţii
La finalul săptămânii trecute a fost aprobat şi bugetului municipiului Braşov pe acest an. Consiliul Local s-a reunit sâmbătă dimineaţă pentru a aproba venituri în valoare de 536 milioane de lei şi cheltuieli de 586 milioane de lei. În ciuda acestor cifre, bugetul municipiului nu este în deficit, deoarece diferenţa este asigurată în excedentul bugetar înregistrat la finalul anului trecut, de 30 de milioane de lei. Din totalul capitolului de cheltuieli, 210 milioane de lei vor fi direcţionaţi către investiţii, restul fiind direcţionaţi către susţinerea instituţiilor aflate în subordine şi a aparatului propriu al Primăriei. „Proiectul bugetului municipiului pe anul 2012 este unul echilibrat, care răspunde necesităţilor şi obligaţiilor legale ale municipalităţii în ce priveşte asigurarea serviciilor către populaţie, a cofinanţărilor, subvenţiilor etc. Am dovedit că am gospodărit aşa cum trebuie acest oraş, într-o perioadă dificilă la nivel mondial. Cred că vom reuşi acest lucru şi în 2012”, a spus primarul George Scripcaru. Bugetul municipiului a fost votat de către toţi consilierii locali, cu excepţia singurului consilier liberal, Adrian Atomei, care s-a abţinut. Acesta a şi motivat votul său, spunând că în opinia sa bugetul din acest an a fost construit pe taxe şi impozite mari. „Sunt de acord cu unele lucruri din acest buget, dar am votat în abţinere pentru că este construit pe taxe şi impozite mari, nu oferă gratuitate la transport pentru pensionari şi nu respectă priorităţile stabilite în strategia de dezvoltare durabilă”, a spus Adrian Atomei. 
Cristina BĂILĂ
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=70199

Bugetul sărăciei este şi mai mic în 2012 pentru Braşov!
Judeţul Braşov a primit cu 20% mai puţini bani decât anul trecut şi cu 40% mai puţini decât în 2010. Un buget în bătaie de joc, aşa l-au numit consilierii judeţeni care au avut dificila misiune să împartă banii instituţiilor aflate în subordine. La Braşov situaţia este ca la Bacău! Aşa este tratat judeţul nostru de către guvernanţi, care au alocat cel mai mic buget la nivel naţional. Suntem la coada clasamentului înaintea Bacăului la sumele alocate! Cuvântul sărăcie nu a fost pe placul consilierilor judeţeni PDL. Faptul că bugetul este atât de mic nu le-a dat prea multă bătaie de cap, în schimb au fost interesaţi de fondul de rezervă. După ce toate nelămuririle şi problemele au fost lămurite, s-a trecut la votarea punctelor de pe ordinea de zi. Toate au primit votul consilierilor judeţeni.  (A.C.)
http://www.brasovultau.ro/Bugetul-saraciei-este-si-mai-mic-In-2012-pentru-Brasov-53693.html

CJ şi-a prevăzut cheltuieli de peste 207 milioane de lei în 2012
Consiliul Judeţean Braşov şi instituţiile din subordine vor avea, în acest an, 207,965 milioane lei pentru cheltuielile de personal, cheltuielile materiale, cheltuielile de capital şi dobînzi. Plenul Consiliului Judeţean a aprobat, la sfîrşitul săptămînii trecute, bugetul propriu pe 2012, după o dezbatere publică ce nu a durat mai mult de trei minute, în lipsa unor persoane dispuse să ia cuvîntul pe proiectul propus. Astfel, mai mult de o treime din bugetul pe 2012, respectiv 74,489 milioane lei, vor acoperi, şi în acest an, cheltuielile materiale, de personal şi de capital pentru asistenţa socială din judeţ. Numai Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului are nevoie, pentru susţinerea sistemului, de 68,943 de milioane de lei. Pentru învăţămînt, Consiliul Judeţean alocă 21,034 milioane lei. 60% din aceşti bani sînt însă destinaţi salariilor personalului angajat în unităţile de învăţămînt din subordinea CJ, respectiv Centrul şcolar pentru educaţie incluzivă, Centrul şcolar de recuperare hipoacuzici, Centrul bugetar nr. 1 „Aurel Vijoli“ Făgăraş, Centrul pentru educaţie incluzivă Victoria, Şcoala de Arte şi Meserii Codlea, Centrul şcolar pentru educaţie incluzivă Brădet şi Centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională Braşov. La capitolul Cultură, Recreere şi Religie s-au alocat 19,174 milioane de lei, în cea mai mare parte pentru acoperirea cheltuielilor de personal de la muzee şi din Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu“, dar şi pentru salariile personalului neclerical din biserici (3,638 milioane de lei) şi reparaţii la lăcaşele de cult (1,4 milioane lei). Dacă pentru acţiunile culturale proprii, Consiliul Judeţean şi-a alocat în 2012 nu mai puţin de 2,070 lei, Comisia nr. 4-pentru Ştiinţă, Învăţămînt Cultură şi Culte, din CJ a primit doar 150.000 de lei. La capitolul Transporturi, din cele 33,484 milioane de lei pentru cheltuielile materiale şi de capital la drumurile judeţene se vor cheltui, în 2012, 22,366 milioane lei. Şi aeroportul de la Ghimbav este prins în buget, tot la capitolul Transporturi, cu 1,884 milioane lei. Pentru că, în acest an, Consiliul Judeţean rambursează rate pentru creditele accesate anii trecuţi, administraţia judeţeană a prevăzut în bugetul propriu, pentru 2012, suma de 11,138 milioane de lei pentru tranzacţii privind datoria publică şi împrumuturile. 10,734 de milioane de lei vor fi utilizate, în patru tranşe, pe cele patru trimestre ale anului, la acoperirea unor dobînzi, iar 404.000 lei, pentru comisioane. M.P.
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=eveniment&s_id=109420

REACŢII. Din cauza sumelor mici alocate instituţiilor subordonate, la proiectul bugetului judeţean au existat 27 de contestaţii
Proiectul bugetului propriu al Consiliului Judeţean Braşov pe anul 2012 a fost aprobat ieri de plen, după nelipsitele critici ale conducerii instituţiei privind alocarea de fonduri insuficiente de către Guvern, pe de o parte, iar pe de alta ale reprezentanţilor  PD-L care s-au plâns că nu ar fi primit materialele de şedinţă în timp util sau chiar deloc. Fondurile bugetare se cifrează la 158,18 milioane de lei, la care se adaugă un excedent de 10 milioane de lei din 2011 şi 9 milioane de lei, sumă aflată în fondul de rezervă la dispoziţia preşedintelui CJ. Vicepreşedintele instituţiei, Ioan Ochi, a anunţat că faţă de anul trecut bugetul a fost diminuat de reducerea de către Ministerul Finanţelor a cotei de 12% din veniturile colectate la 11,25% şi a celei de 21% privind repartiţiile CJ şi ale Direcţiei Finanţelor la 18,5%. „Am înregistrat un număr de 27 de contestaţii, provenind de la mai toate instituţiile subordonate administraţiei judeţene. Necesarul solicitat de acestea este de peste 100% faţă de disponibil! Dar, alţi bani nu avem! Este greu să împarţi sărăcia!”, a mai spus Ochi.
http://www.mytex.ro/eveniment/reactii-din-cauza-sumelor-mici-alocate-institutiilor-subordonate-la-proiectul-bugetului-judetean-au-existat-27-de-contestatii_307126.php

Pista Aeroportului depinde de amenajări hidrotehnice
Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Attila Kovacs, a anunţat recent faptul că proiectul privind construirea Aeroportului va avea sprijin guvernamental pentru efectuarea unor lucrări de amenajări hidrotehnice. Pe amplasamentul Aeroportului se află un pârâu al cărui traseu va fi deviat şi îndiguit. Valoarea lucrărilor se cifrează la 17,3 milioane de lei. Solicitarea pentru avizarea lucrărilor a fost transmisă de anul trecut instituţiilor abilitate, dar din cauza procedurilor, aprobarea a venit doar zilele trecute. „În prezent, lucrăm la documentaţia necesară organizării licitaţiei pentru încredinţarea execuţiei proiectului. Ulterior, se poate trece la construirea pistei Aeroportului”, a mai spus Kovacs.     (C.D.)
http://www.mytex.ro/eveniment/pista-aeroportului-depinde-de-amenajari-hidrotehnice_307124.php

Ministerul Mediului ajută la realizarea Aeoportului Braşov – Ghimbav
Ministerul Mediului va aloca în acest an patru milioane de euro pentru îndigurea pârâului Besălcin care trece prin apropierea viitorului Aeroport Internaţional Braşov – Ghimbav. Pe lângă îndiguire vor fi construite şi canale de deviere a apei care curge pe acest teren. Vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Attila Kovacs spune că procedurile au fost parcurse, au fost obţinute toate avizele şi acum se aşteaptă doar anunţarea licitaţiei. „Procedurile pentru pregătirea licitaţiei de atribuire a contractului pentru lucrările hidrotehnice din zonă sunt pe ultima sută de metri. În foarte scurt timp va fi făcut anunţul de licitaţie. Este vorba despre îndiguirea Besălcinului şi realizarea unor canale de deviere”, ne-a declarat Attila Kovacs. 
Cristina BĂILĂ 
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=70180

Un israelian a oferit 2 milioane de euro pentru Spitalul de Dermato-Venerice 
Procedura de vânzare a Spitalului de Dermato-Venerice ar putea fi încheiată în curând. După cum susţine preşedintele Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu, un investitor israelian s-a arătat interesat să achite preţul de două milioane de euro pentru acest spaţiu. Iniţial, imobilul a fost scos la licitaţie cu 4,5 milioane de euro, însă nu a fost depusă nici o ofertă. Ulterior preţul a fost stabilit la 3,5 milioane de euro, dar nici aşa nu s-a arătat nimeni interesat. „Acum am primit o ofertă de două milioane pentru clădirea în care a funcţionat Spitalul de Dermato-Venerice. Încă mai avem de finalizat câteva demersuri după care se va lua o decizie”, ne-a declarat Aristotel Căncescu. Banii obţinuţi din vânzarea acestei clădiri vor fi investiţi, cel mai probabil, în modernizarea Secţiei de Ortopedie a Spiatlului Judeţean. Aristotel Căncescu spune că această secţie are nevoie urgentă de investiţii şi modernizări. „Secţia de Ortopedie arată ca la Auschwitz şi din lipsă de bani, nu putem face reaparaţii chiar acum. Însă banii obţinuţi din vînzarea Spitalului de Dermato-Venerice îi vom investi şi aici. Iar alţi bani vor fi investiţi tot în sistemul medical braşovean”, a adăugat Aristotel Căncescu. 
Cristina BĂILĂ 
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=70182

Aeroportul de la Ghimbav, sprijinit indirect de Ministerul Mediului
Ministerul Mediului alocă patru milioane de euro pentru îndiguirea pîrîului Besălcin şi pentru construirea unor canale de deviere a apei care curge pe terenul viitorului Aeroport Internaţional Braşov - Ghimbav. „Sînt în desfăşurare procedurile pentru pregătirea licitaţiei de atribuire a contractului pentru lucrările hidrotehnice din zonă. Este vorba despre îndiguirea Besălcinului şi realizarea unor canale de deviere”, a declarat ieri vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Attila Kovacs. Procedurile pentru pregătirea licitaţiei au demarat încă de la începutul anului 2011, însă abia acum s-au obţinut toate avizele şi s-a întocmit întreaga documentaţie necesară. Kovacs apreciază că „în maxim două săptămîni, anunţul de licitaţie va fi lansat în SEAP (Sistemul Electronic de Achiziţii Publice - n.r)”. Besălcinul curge chiar în zona viitoarei piste a aeroportului, aşa că lucrările de amenajare a terenului de aterizare nu ar putea începe pînă la devierea pîrîului. Amenajările hidrotehnice din zonă, finanţate de Ministerul Mediului prin Administraţia Naţională „Apele Române” (ANAR), costă 17,364 milioane lei. M.P.
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=eveniment&s_id=109338

Spitalul din Săcele poate fi deschis în zilele următoare
Susţine vicepreşedintele CJ, Attila Kovacs
Deschiderea Spitalului Municipal din Săcele este o chestiune de zile, a anunţat ieri vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Attila Kovacs. Unitatea medicală a primit, în data de 31 ianuarie, avizul de funcţionare din partea Ministerului Sănătăţii. „Urmează ca în foarte scurt timp să fie dată şi clasificarea, iar apoi spitalul se va putea deschide. Acum se caută să fie angajat personalul medical necesar. Spitalul va avea 50 de paturi şi alte cinci paturi de spitalizare de zi. Vor exista secţii de medicină internă cu 10 paturi, o cameră de gardă tot cu zece paturi, şi ambulatoriu integrat cu cabinete pe specialităţile medicină internă, cardiologie, pediatrie, ORL, oftalmologie, obstetrică - ginecologie, chirurgie generală şi laboratoare”, ne-a explicat Attila Kovacs. Deja conducerea Primăriei Săcele a lansat anunţul pentru angajarea personalului necesar. Este vorba de 13 posturi de medici, 29 de asistenţi medicali, şase infirmiere, opt îngrijitoare şi o spălătoreasă. 
Cristina BĂILĂ
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=70148

Spitalul din Săcele a primit avizul pentru noua structură
Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Attila Kovacs, susţine că „este o chestiune de zile până la acordarea clasificării şi redeschiderea efectivă”
Liderul UDMR Braşov, Attila Kovacs (care deţine şi funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean), a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, faptul că o delegaţie a Uniunii, condusă de ministrul Mediului, Laszlo Borbely, a avut o întrevedere cu oficialii FMI, discutând, în principal, pe tema reformei în Sănătate. Legat de acest aspect, Kovacs a afirmat că reprezentanţii UDMR au explicat că doresc o legislaţie coerentă şi echilibrată pentru Sănătate, precum şi dezbateri politice şi publice, în care să fie consultaţi toţi factorii implicaţi. „Demersul a venit ca o reacţie la acuzaţiile că UDMR s-ar opune reformei. Lucrurile nu au stat aşa, fiind cunoscut că nici măcar ministrul Ladislau Ritli nu a fost consultat!”.
Se caută soluţii pentru Victoria
Legat de situaţia spitalelor din Braşov, închise anul trecut, pentru care acum se fac demersuri pentru a fi repuse în circuitul furnizorilor de servicii medicale, sursa citată a afirmat că este rezolvată problema Spitalului de la Săcele, recent primind o adresă de la Ministerul Sănătăţii privind aprobarea structurii unităţii medicale: „Vor exista 50 de paturi, fiind acoperite secţiile de Interne, Boli Cronice, Pediatrie, tratament paleativ şi spitalizarea de zi. Vor funcţiona 13 medici şi 29 de asistenţi medicali, precum şi un număr de 15 angajaţi ca personal auxiliar. Este o chestiune de zile până la data acordării clasificării şi a redeschiderii efective”. Vicepreşedintele CJ a mai spus că sunt căutate soluţii şi pentru redeschiderea Spitalului de la Victoria, „conducerea Consiliului Judeţean trebuind să transmită o documentaţie privind structura dorită şi să anunţe că este dispus să îl preia ca secţie în cadrul Spitalului Clinic Braşov, dar condiţionat de asigurarea finanţării”. 
Dragoş CENŢU
http://www.mytex.ro/expres/spitalul-din-sacele-a-primit-avizul-pentru-noua-structura_307009.php

Birocraţie sau blocaj politic în cazul licitaţiei pentru aeroport?
Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), ca aproape orice instituţie a statului, este un model de birocraţie. Dar, când în fruntea unei astfel de instituţii numeşti un politruc, care să asculte ordinele politice, instituţia se transformă într-o armă politică. „De două luni, ANRMAP face nişte lucruri urâte, nu numai pentru noi, ci pentru toate judeţele care sunt conduse de persoane, care nu fac parte din actuala putere. Prima dată, ne-au dat actele înapoi, fiindcă era un punct greşit, apoi, după ce am făcut aşa-zisa rectificare, ni le-au returnat din nou, pentru că nu era o virgulă pusă bine, de parcă nu ar fi putut spune de prima dată toate obiecţiile. Sper ca de data aceasta, să nu mai găsească altă chichiţă, şi să putem lansa licitaţia pe Sistemul Electronic de Achiziţii Publice“, a declarat nemulţumit Aristotel Căncescu, preşedintele Consiliului Judeţean, citat de Adevărul. Căncescu a mai precizat că nu mai există, deocamdată, alte impedimente în calea demarării lucrărilor la pista de la Ghimbav, care va avea peste 2.800 de metri lungime, fondurile necesare fiind deja prevăzute în bugetul Consiliului Judeţean. (S.B.)
http://www.brasovultau.ro/Birocratie-sau-blocaj-politic-In-cazul-licitatiei-pentru-aeroport-53589.html

Avizul CJ pentru UPU Victoria va fi discutat vineri, în şedinţa de plen
Pentru a-şi începe activitatea, Unitatea de Primiri Urgenţe (UPU) de la Victoria mai are nevoie doar de avizul Consiliului Judeţean. În rest, toate avizele de la Ministerul Sănătăţii au fost obţinute încă din data de 15 decembrie 2011. Acest aviz va fi discutat în şedinţa de vineri a plenului CJ, iar dacă va fi acordat, atunci unitatea de la Victoria va putea începe să funcţioneze imediat. „Dacă fondurile vor fi asigurate de Ministerul Sănătăţii cu destinaţie clară pentru UPU Victoria, noi îi vom accepta”, a anunţat ieri preşedintele CJ, Aristotel Căncescu. La Victoria ar urma să funcţioneze Unitatea de Primiri Urgenţe, laboratorul de analize medicale şi secţia de radiologie-imagistică, însă nu au fost şi fondurile necesare alocate. Directorul Direcţiei de Sănătate şi Asistenţă Medicală din subordinea CJ, Gabriel Stanciu, susţine că mai importantă este Unitatea de Primiri Urgenţe de la Spitalul de Pediatrie şi de la Spitalul Municipal Făgăraş. „La Victoria funcţionează în acest moment un centru de permanenţă şi un punct SMURD care au două - trei prezenţe pe zi. În schimb, UPU-urile de la Spitalul de Copii şi de la Spitalul Făgăraş au mai multe intervenţii, deci trebuie mai mulţi bani. La UPU de la Spitalul de Copii se înregistrează până la 3.000 de cazuri pe lună, iar în 2011 au avut 33.000 de cazuri. A primit aviz de funcţionare în 2004, dar în lipsa unei surse de finanţare, are datorii acumulate de 22 de miliarde de lei vechi”, a adăugat dr. Gabriel Stanciu. 
Cristina BĂILĂ 
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=70115

Aeroportul Braşov, încă blocat în birocraţie
Potrivit şefului CJ, ANRMAP încearcă să amâne cât mai mult începerea lucrărilor la acest obiectiv
Nici până acum nu a fost lansată licitaţia pentru realizarea pistei Aeroportului Internaţional Braşov - Ghimbav. Ieri, preşedintele Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu, a declarat că Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) încearcă să amâne cât mai mult începerea lucrărilor la acest obiectiv, prin refuzarea unor documente şi respingerea lor pe criterii neimportante. „De două luni, ANRMAP face nişte lucruri urâte, nu numai pentru noi, ci pentru toate judeţele care sunt conduse de reprezentanţi ai opoziţiei. Prima dată ne-au dat actele înapoi fiindcă era un punct greşit, apoi, după ce am făcut aşa-zisa rectificare, ni le-au returnat din nou, pentru că nu era o virgulă pusă bine, de parcă nu ar fi putut spune de prima dată toate obiecţiile. Sper ca de data aceasta să nu mai găsească altă chichiţă, vreun semn de exclamare, şi să putem lansa licitaţia pe Sistemul Electronic de Achiziţii Publice în câteva zile”, ne-a declarat Aristotel Căncescu. Pista aeroportului, care va avea o lungime de 2.850 de metri, va costa 22 de milioane de euro, fonduri pe care Consiliul Judeţean le va pune la dispoziţie din credite contractate de administraţia judeţeană. 
Cristina BĂILĂ
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=70103

GAL „Asociaţia Transilvană Braşov Nord” a obţinut primul contract de finanţare
Grupul de Acţiune Locală (GAL) „Asociaţia Transilvană Braşov Nord” a obţinut prima finanţare nerambursabilă, pe un proiectul „Funcţionarea Grupului de Acţiune Locală, dobândirea de competenţe şi animarea teritoriului”. Finanţarea a fost obţinută pe submăsura 431.2, Axa LEADER a Planului Naţional de Dezvoltare Rurală şi este în valoare de 2,35 milioane de lei (572.000 de euro). „Aceste fonduri vor fi folosite pentru punerea în aplicare a proiectelor de dezvoltare rurală din zona Apaţa, Augustin, Buneşti, Caţa, Hoghiz, Homorod, Jibert, Măieruş, Ormeniş, Racoş, Rupea, Ticuş şi Ungra”, ne-a declarat Mihai Pascu (foto), preşedintele Agenţiei de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov (ADDJB). Proiectul se va derula pe o perioadă de patru ani, iar fiecare proiect finanţat din aceste fonduri va putea avea o valoare de maxim 200.000 de euro. Aceste proiecte vor trebui să vizeze creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier, îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural şi calitatea vieţii şi diversificarea economiei rurale. 
Cristina BĂILĂ
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=70107

Aeroportul Braşov, blocat de un punct şi o virgulă
Ionuţ Dincă
Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu, susţine că Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) a tot băgat beţe în roate în ceea ce priveşte lansarea licitaţiei pentru desemnarea constructorului care va executa pista. „De două luni, ANRMAP face nişte lucruri urâte, nu numai pentru noi, ci pentru toate judeţele care sunt conduse de persoane, care nu fac parte din actuala putere. Prima dată, ne-au dat actele înapoi, fiindcă era un punct greşit, apoi, după ce am făcut aşa-zisa rectificare, ni le-au returnat din nou, pentru că nu era o virgulă pusă bine, de parcă nu ar fi putut spune de prima dată toate obiecţiile. Sper ca de data aceasta, să nu mai găsească altă chichiţă, şi să putem lansa licitaţia pe Sistemul Electronic de Achiziţii Publice“, a explicat nemulţumit Căncescu. Acesta a precizat că alte impedimente în calea demarării lucrărilor la pista de la Ghimbav, care va avea peste 2.800 de metri lungime, nu ar fi, fondurile necesare fiind deja prevăzute în bugetul Consiliului Judeţean.
Pista costă 22 de milioane de euro
Pentru această investiţie plenul CJ a aprobat 22 de milioane de euro. Din aceşti bani, 4,3 milioane de euro provin dintr-un credit făcut deja de Consiliul Judeţean la BCR, în anul 2009. „Restul sumei, până la echivalentul în lei a 22.000.000 de euro, se va plăti etapizat în următorii patru ani, din bugetul propriu al Consiliului Judeţean Braşov“, se arată în hotărârea, care a fost aprobată în sedinţa de plen. Pe parcursul anilor, începerea lucrărilor la Aeroportul Ghimbav a fost blocată de mai multe ori, în general, din cauza birocraţiei, dar şi din cauza avizelor date cu mare întârziere de unele autorităţi. Terenul de 200 de hectare pe care ar urma să fie construit aeroprotul a fost nivelat şi împrejmuit încă de anul trecut.
http://www.adevarul.ro/locale/brasov/Aeroportul_Brasov-blocat_de_un_punct_si_o_virgula_0_638336409.html

Trataţi-vă în România!
„Politicienii să se trateze în spitalele din România!“ Acesta este apelul preşedintelui Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu, îndreptat către politicienii care îşi caută sănătatea prin străinătate! Liberalul braşovean speră că numai aşa aleşii îşi vor da seama de gravitatea situaţiei din unităţile medicale şi vor încerca să aloce fonduri suficiente pentru remedierea problemelor. Căncescu a apelat recent la medicii ortopezi braşoveni pentru o operaţie la genunchi. Cu o situaţie extrem de dificilă se confruntă medicii din Spitalul Judeţean Braşov. Secţiile sunt suprapopulate cu bolnavi, iar condiţiile de cazare sunt sub orice standard în unele saloane. Aşa se prezintă şi secţia de ortopedie unde preşedintele Consiliului judeţean, Aristotel Căncescu, a fost internat. Deşi apropiaţii acestuia au încercat să-l convingă să se opereze la Viena sau la Bucureşti, liberalul a avut încredere în experienţa şi profesionalismul medicilor braşoveni, motiv pentru care a apelat la serviciile lor. "Apelul pe care îl fac politicenilor este să facă ce am făcut eu. Când a fost să mă operez, m-am dus la spitalul judeţean, nu am fost la Viena sau Bucureşti, aşa cum mi s-a recomandat. Am avut încredere în doctorii noştri şi toţi politicienii ar trebui să facă acest lucru. Să se trateze sau să se opereze la aceste spitale pentru că atunci sigur vor avea mai multă grijă de sistemul sanitar braşovean" a declarat Aristotel Căncescu, preşedintele CJ Braşov.
Boc a falimentat sănătatea. Câţi dintre oamenii obişnuiţi au acces la servicii de sănătate în străinătate? Teoretic toţi, practic, foarte puţini. Doar cei care au bani. Vorbim în special despre politicieni, în special despre cei de la putere, adică cei ce au făcut aşa-zisa reforma din sănătate. Braşovenii sunt supăraţi că în locul unui sistem de sănătate demn de o ţară civilizată primesc de la Guvernul Boc patinoare sau pârtii de schi. În timp ce aceste investiţii portocalii se înmulţesc precum ciupercile după ploaie, spitalele devin din ce în ce mai sărace şi mai puţine, iar medicii sunt puţini în situaţii extrem de dificile. Mai mult decât atât, prin reforma statului, puterea a închis spitale şi în Braşov, unităţi medicale pe care ar fi trebuit să le redeschidă până acum.  Preşedintele Consiliului Judeţean a cerut zadarnic de la Guvern, în nenumărate rânduri, fonduri pentru reabilitarea spitalului judeţean, însă blonda de la turism a preferat doar să facă faţada unităţii medicale. După celebrul principiu pe-afară-i vopsit gardul, în interiorul spitalului este dezastru.
Prioritar, Spitalul de Copii. În plus, Consiliul Judeţean Braşov consideră prioritar proiectul de dezvoltare a unităţii de primiri urgenţe de la Spitalul de Copii. Acesta este cel mai important motiv pentru care UPU de la Victoria va mai avea de aşteptat. Mai mult decât atât, şeful executivului judeţean apreciază drept gratuite şi fără de succes presiunile pe care PDL-ul le face pentru ca unitatea de la Victoria să fie dată pe mâna unei societăţi private. Sunt discuţii legate de deschiderea unei secţii de urgenţe la Victoria, în condiţiile în care Spitalul de copii are neapărată nevoie de acest tip de serviciu. Mai mult decât atât, banii necesari pentru UPU Victoria nu au venit de la Guvern, iar Raed Arafat le-a spus celor de la Braşov să blocheze deocamdată acest proiect. "Noi nu ne permitem din aceiaşi bani alocaţi pentru UPU la Spitalul judeţean să dăm şi pentru UPU din Victoria, pentru o firmă privată. Acolo, clar, este vorba de un interes privat. Noi ne cunoaştem mai bine urgenţele, iar acestea sunt Spitalul judeţean, urmează Spitalul de copii şi Spitalul din Făgăraş. Bineînţeles, e important să facem şi UPU la Victoria. Însă chiar  dl Arafat ne-a spus să nu ne grăbim şi să aşteptăm, pentru că nici lui nu i se părea normal acest lucru!" a precizat Căncescu. „Este o problemă, cum spunea dl. preşedinte Căncescu,  pentru că la Spitalul de copii, unde există o structură de primiri urgenţe din 2004, aprobată de Ministerul Sănătăţii, numărul de prezentări sunt de 3000 de cazuri pe lună. În total, anul trecut au fost 33.000 de cazuri.  Iar datoriile acumulate de acest spital pentru serviciile de urgenţă furnizate, în condiţiile lipsei de finanţare, au fost de 22 de miliarde de lei vechi la sfârşitul anului 2011" a aprecizat Gabriel Stanciu, director Direcţia Sănătate din cadrul  Consiliul Judeţean Braşov. Preşedintele Consiliului Judetean Braşov, Aristotel Căncescu, precizează că lucrurile s-ar schimba în cazul în care de la Ministerul Sănătăţii vor veni fonduri speciale pentru punctul de lucru pentru primiri urgenţe de la Victoria. Pentru reglementarea situaţiei, este aşteptat la Braşov şi subsecretarul de stat Raed Arafat.   A.L.
http://www.brasovultau.ro/Tratati-va-In-Romania-53598.html

UPU Victoria nu este o prioritate
Mihaela PARGHEL
Unitatea de Primiri Urgenţe de la Victoria va trebui să aştepte pînă va primi acordul Consiliului Judeţean să funcţioneze ca punct de lucru al UPU de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov. Cele trei structuri de la Victoria, respectiv UPU, laboratorul de analize medicale şi secţia de radiologie-imagistică, au primit avizul Ministerul Sănătăţii încă de la sfîrşitul anului trecut, însă nu există şi banii necesari funcţionării. Chiar dacă ar exista bani, prioritare la finanţare ar fi UPU de la Spitalul de Copii şi de la Făgăraş, susţin reprezentanţii CJ, care au analizat numărul de cazuri preluate în 2011 de structurile de urgenţă din judeţ.
UPU de la Copii este de interes regional
Deşi susţin deschiderea celor trei structuri medicale la fostul Spital de Boli Cronice de la Victoria - respectiv Unitatea de Primiri Urgenţe, laboratorul de analize medicale şi secţia de radiologie-imagistică, toate ca puncte de lucru ale Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov (SCJUB) - reprezentanţii administraţiei judeţene spun că priorităţile în acest moment sînt alte structuri de urgenţă. „La Victoria funcţionează în acest moment un centru de permanenţă şi un punct SMURD care au două - trei prezenţe pe zi“, explică dr. Gabriel Stanciu de la Direcţia de Sănătate şi Asistenţă Medicală din subordinea CJ. Pe de altă parte însă, UPU-urile de la Spitalul de Copii şi de la Făgăraş au mult mai multe intervenţii, iar problemele lor financiare sînt mult mai acute. „La UPU de la Spitalul de Copii se înregistrează pînă la 3.000 de cazuri pe lună, iar în 2011 au avut 33.000 de cazuri. A primit aviz de funcţionare în 2004, dar în lipsa unei surse de finanţare, are datorii acumulate de 22 de miliarde de lei vechi“, a explicat Gabriel Stanciu. Şeful Direcţiei de Sănătate a CJ susţine, în plus, că UPU de la Spitalul de Copii „este de interes regional“, întrucît preia şi cazurile grave din zonele limitrofe.
UPU Victoria, dezbătut în plenul CJ
Soarta UPU de la Victoria va fi dezbătură în următoarea şedinţă de plen a Consiliului Judeţean. „Dacă banii vor veni de la Ministerul Sănătăţii cu destinaţie clară pentru UPU Victoria, noi îi vom accepta“, a declarat preşedintele CJ, Aristotel Căncescu. Reamintim că solicitarea pentru deschiderea punctelor de lucru de la Victoria a fost depusă chiar de Consiliul Judeţean în luna noiembrie a anului trecut. Ministerul Sănătăţii a acordat aviz de funcţionare de la data de 15 decembrie 2011, însă acum nu sînt bani pentru deschiderea efectivă a celor trei structuri de la fostul Spital de Boli Crionice de la Victoria. „Din banii primiţi pentru Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Judeţean nu ne permitem să finanţăm şi punctul de la Victoria“, susţine preşedintele CJ, Aristotel Căncescu, adăugînd că Ministerul Sănătăţii nu a alocat şi resursele financiare necesare.
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=eveniment&s_id=109299

REACŢIE. Reclamat că ar tergiversa amenajarea unei secţii de urgenţe, Preşedintele CJ spune că banii pentru Spitalul din Victoria n-au fost alocaţi de Ministerul Sănătăţii
Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, liberalul Aristotel Căncescu, a ţinut ieri, într-o conferinţă de presă, să clarifice controversele iscate pe tema amenajării unui punct de primire urgenţe la Spitalul din oraşul Victoria. Reamintim faptul că, în ultimele zile, reprezentanţii Prefecturii şi ai Casei de Asigurări de Sănătate au afirmat că decizia aparţine administraţiei judeţene, care trebuie să elibereze un aviz în acest sens. „Nu este nici un fel de problemă să deschidem această structură medicală la Victoria, dar nu putem să ne dăm avizul fără a avea fondurile necesare. Sumele trebuie virate de Ministerul Sănătăţii, care până acum nu a dat nici un leu. Spitalul de Copii Braşov are, de asemenea, nevoie de o unitate de primiri urgenţe. Banii pentru sănătate disponibili la bugetul CJ vor merge prioritar către această instituţie medicală, iar ulterior vom discuta şi despre situaţia de la Victoria. În plus, ştiu că în acest caz este interesată de preluarea spitalului o firmă PD-L”, a susţinut Căncescu. El a precizat că intenţionează ca anul acesta să finanţeze reabilitarea blocului operator şi a saloanelor Secţiei de Ortopedie a Spitalului Judeţean Clinic de Urgenţe, despre care a afirmat că arată jalnic: „Vom finanţa lucrările de investiţii cu banii pe care îi vom lua din vânzarea clădirii Spitalului de Dermato-Venerice. Avem o ofertă din Israel şi sperăm să obţinem 2 milioane de euro”.  (C.D.)
http://www.mytex.ro/eveniment/reactie-reclamat-ca-ar-tergiversa-amenajarea-unei-sectii-de-urgente-presedintele-cj-spune-ca-banii-pentru-spitalul-din-victoria-n-au-fost-alocati-de-ministerul-sanatatii_306919.php

Grup de acţiune pentru nordul judeţului
Preşedintele Agenţiei de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov, Mihai Pascu, a prezentat ieri grupul de acţiune locală denumit „Asociaţia Transilvană Braşov Nord”, care are ca scop declarat atragerea de fonduri structurale prin Programul de dezvoltare rurală LEADER. Agenţia a avut rolul de iniţiator al parteneriatului şi de coordonator al elaborării strategiei de dezvoltare. În structura GAL-ului pentru zona de nord a judeţului sunt localităţile Apaţa, Augustin, Buneşti, Caţa, Hoghiz, Homorod, Jibert, Măieruş, Ormeniş, Racoş, Rupea, Ticuş şi Ungra. Mihai Pascu - care a preluat funcţia de director executiv al structurii - a anunţat că săptămâna trecută GAL „Asociaţia Transilvană Braşov Nord” a semnat un contract de finanţare în valoare de circa 570.000 de euro cu Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală: „Este o reală reuşită, mai ales că suntem şi cel mai puternic grup de acţiune locală. Vrem să atragem pe viitor şi alte finanţări, fondurile nerambursabile disponibile pe Axa LEADER fiind de peste 2,28 milioane de euro. Grupul de acţiune va avea activităţi de mobilizare şi informare despre proiecte şi de consiliere a potenţialilor beneficiari. Scopul este de a creşte competitivitatea sectoarelor agricol şi forestier, îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural şi a calităţii vieţii, precum şi diversificarea economiei rurale”. Proiectul se va derula pe o perioadă de 4 ani.
Dragoş CENŢU
http://www.mytex.ro/eveniment/grup-de-actiune-pentru-nordul-judetului_306917.php

DEMERS. Într-o scrisoare adresată aleşilor PD-L din judeţ, Liberalul Căncescu explică din ce motive repartiţia bugetară pe localităţi este foarte mică
Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, liberalul Aristotel Căncescu, a transmis ieri primarilor şi consilierilor democrat-liberali din judeţ o scrisoare, în cuprinsul căreia a explicat raţiunile care au stat la baza repartizării sumelor pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul în curs. Căncescu şi-a motivat demersul şi prin faptul că, în ultima perioadă, a fost ţinta unor acuzaţii potrivit cărora „localităţile conduse de primari PD-L n-au primit nici un ban” şi că, „la Consiliul Judeţean, bugetul se împarte discreţionar, pe criterii politice”. În cuprinsul scrisorii, Aristotel Căncescu arată că „la nivelul PD-L Braşov s-a indus ideea că reprezentanţii PNL din Consiliul Judeţean nu vor să aloce bani pentru primăriile conduse de democrat-liberali. Este o chestiune falsă! Am toată stima pentru primarii şi aleşii locali ai PD-L. Pe mulţi dintre ei îi consider oameni de ispravă şi buni gospodari. Cunoaşteţi faptul că perioada 2004-2008 şi chiar în anul 2009 am ajutat toţi primarii, alocând fonduri localităţilor judeţului fără excepţie, deoarece am dispus de bani suficienţi. La vremea respectivă şi eu aş fi putut să aloc fonduri discreţionar, însă nu-mi stă în caracter aşa ceva. Din păcate, după anul 2009, la nivelul CJ Braşov am dispus de bugete tot mai sărace. Spre exemplu, în 2011 pentru drumuri am primit echivalentul a 2 milioane de euro, adică de 40 de ori mai puţin decât alte judeţe, iar bugetul nostru din sume defalcate din TVA a fost mai mic de 10 milioane de euro. În acest an, la Capitolul «Drumuri» ne-au fost repartizate mai puţin de 1,5 milioane de euro, bani cu care nu putem acoperi nici măcar costurile deszăpezirii, iar pentru toate localităţile judeţului am avut un disponibil de circa 8 milioane de euro. După ce vom împărţi banii cu destinaţii speciale (respectiv pentru susţinerea sistemului de protecţie a copilului, a centrelor de asistenţă socială a persoanelor cu handicap, Programul «Cornul şi laptele», învăţământul special, plata asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap, cultură etc.), rămânem pentru întreg anul 2012 cu doar 3,5 milioane de euro. Din aceşti bani trebuie să facem investiţii în tot judeţul. Este o sumă total insuficientă, având în vedere că solicitările pe care le avem de la nivelul localităţilor sunt de o sută de ori mai mari decât disponibilul nostru!”.   (C.D.)
http://www.mytex.ro/eveniment/demers-intr-o-scrisoare-adresata-alesilor-pd-l-din-judet-liberalul-cancescu-explica-din-ce-motive-repartitia-bugetara-pe-localitati-este-foarte-mica_306835.php

Căncescu le scrie primarilor PDL
Preşedintele Consiliul Judeţean, Aristotel Căncescu, explică, într-o scrisoare transmisă primarilor şi aleşilor locali ai PDL din judeţ, care au fost raţiunile care au stat la baza repartizării sumelor pentru echilibrarea bugetelor locale, pentru anul în curs. Asta după ce consilierii democrat-liberali din CJ au acuzat împărţirea discreţionară a bugetului, pe criterii politice. Ei i-au reproşat şefului CJ că 19 localităţi braşovene nu au primit niciun leu în acest an pentru infrastructură şi finanţarea proiectelor de dezvoltare locală. Dintre acestea, 16 au primari PDL, motiv pentru care consilierii judeţeni democrat-liberali au acuzat împărţirea, pe criterii politice, a fondurilor gestionate de Consiliul Judeţean. Prin scrisoarea transmisă primarilor şi aleşilor locali ai PDL, preşedintele CJ explică faptul că alocările de zero lei pentru cele 16 primării democrat-liberale şi cele trei cu primari PSD şi PNG sînt rezultatul unui buget prea mic acordat judeţului Braşov. „Am toată stima pentru primarii şi aleşii locali ai PDL. Pe mulţi dintre ei îi consider oameni de ispravă şi buni gospodari. Cunoaşteţi faptul că în perioada 2004 - 2008 şi chiar în 2009 am ajutat toţi primarii, alocînd fonduri localităţilor judeţului, fără excepţie, deoarece am dispus de bani suficienţi (...). Din păcate, după anul 2009, la nivelul Consiliului Judeţean am dispus de bugete tot mai sărace“, le transmite Căncescu aleşilor PDL din judeţ. El mai arată că dintr-un total de opt milioane de euro, cît a primit judeţul în 2012, administraţia judeţeană are la dispoziţie, de fapt, doar 3,5 milioane de euro pe care să-i împartă localităţilor din judeţ. Aceasta este suma care rămîne după ce sînt împărţite fondurile cu destinaţie specială, respectiv cele pentru susţinerea sistemului de protecţie a copilului, pentru susţinerea centrelor de asistenţă socială a persoanelor cu handicap, pentru programul „Cornul şi laptele“, învăţămîntul special, plata asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap şi cultură. „Am fost nevoiţi să îndreptăm bruma de bani care ni s-a alocat către primăriile PSD şi PNL, acelea care în trei ani de zile n-au primit niciun leu de la Guvern“. M.P.
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=eveniment&s_id=109254

Primarii PDL au fost anunţaţi de ce nu primesc fonduri de la CJ
Preşedintele Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu, a trimis tuturor primarilor PDL o scrisoare prin care explică faptul că nu este adevărat că reprezentanţii PNL din CJ nu vor să aloce bani localităţilor pe care le administrează. „La nivelul PDL Braşov s-a indus ideea că reprezentanţii PNL din Consiliul Judeţean nu vor să aloce bani pentru primăriile conduse de democrat-liberali. Este o chestiune falsă! Am toată stima pentru primarii şi aleşii locali ai PDL. Pe mulţi dintre ei îi consider oameni de ispravă şi buni gospodari. Cunoaşteţi faptul că perioada 2004 – 2008 şi chiar în anul 2009 am ajutat toţi primarii, alocând fonduri localităţilor judeţului fără excepţie, deoarece am dispus de bani suficienţi”, susţine Aristotel Căncescu. Din păcate, se mai arată în scrisoare, după anul 2009, la nivelul Consiliului Judeţean am dispus de bugete tot mai sărace. Spre exemplu, în 2011 pentru drumuri judeţul Braşov a primit echivalentul a 2 milioane de euro, adică de 40 de ori mai puţin decât alte judeţe, iar bugetul din sume defalcate din TVA a fost mai mic de 10 milioane de euro. Iar în acest an, la capitolul drumuri au fost repartizate mai puţin de 1,5 milioane de euro, bani cu care, se spune că „nu putem acoperi nici măcar costurile deszăpezirii, iar pentru toate localităţile judeţului am avut un disponibil de circa 8 milioane de euro”. „Ţinând cont de fondurile mari pe care PDL le-a primit per ansamblu, la nivelul judeţului Braşov, în acest an am fost nevoiţi să îndreptăm bruma de bani care ni s-a alocat, către primăriile PSD şi PNL, acelea care în trei ani de zile n-au primit niciun leu de la guvern. Vă garantez că după ce acest guvern abuziv va pleca de la conducerea ţării, vom îndrepta lucrurile. Noi nu ne vom răzbuna şi nu vom pedepsi pe nimeni. Vom face un buget echitabil şi vom ţine cont de nevoile tuturor localităţilor, indiferent de culoarea politică a primarilor care le conduc”, se mai arată în scrisoarea trimisă de Aristotel Căncescu primarilor PDL. 
Cristina BĂILĂ
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=70052

PDL a început campania electorală murdară!
Campanie murdară de denigrare realizată prin intermediul unor fluturaşi împotriva liberalilor! În ultimele zile mai mulţi braşoveni s-au trezit în cutiile poştale cu o serie de materiale electorale jignitoare la adresa activităţii PNL şi a preşedintelui Consiliul Judeţean Braşov. „E vorba de laşitate şi de o încercare disperată de a ne discredita”, spune în replică Aristotel Căncescu. „Dacă adversarii noştri politici ar avea într-adevăr dovezi cu privire la ilegalităţi săvârşite de reprezentanţi ai PNL, ar putea să le facă publice în mass-media şi n-ar mai fi nevoiţi să se ascundă în spatele unor fluturaşi anonimi”, a subliniat într-un comunicat de presă, preşedintele Cosiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu. „De câteva zile asistăm la o campanie murdară de denigrare, realizată prin intermediul unor fluturași care proliferează minciuni și acuze la adresa mea şi a PNL. Mă așteptam la așa ceva, având în vedere calitatea morală a celor care fac parte din Partidul Democrat Liberal. Dacă adversarii noştri politici ar avea într-adevăr dovezi cu privire la ilegalități săvârşite de reprezentanţi ai PNL, ar putea să le facă publice în mass-media şi n-ar mai fi nevoiţi să se ascundă în spatele unor fluturaşi anonimi. Evident, n-au curajul să facă acest lucru, pentru că mint cu neruşinare! M-am judecat cu toţi cei care au minţit în presă cu privire la activitatea mea şi am câştigat toate procesele de calomnie. Cei de la PDL împart fluturaşi anonimi din laşitate, nedorind să poarte vreo responsabilitate şi nici să-şi asume calomniile pe care ni le adresează".
PDL, partid în derivă. "Mă aşteptam la această campanie venită din partea unui partid în derivă, ai cărui membri au intrat în panică, având în vedere că rezultatele ultimelor sondaje făcute la nivelul judeţului arată că PDL va obţine la viitoarele alegeri 8-10% din voturi, adică exact atât cât partidul lui Dan Diaconescu. În curând, PDL va ajunge la categoria „Şi alţii”. Din acest motiv, cei de la PDL recurg la asemenea tactici murdare în încercarea lor disperată de a ne discredita. Îi asigur că nu vor reuşi. Cei care scot fluturaşi pe piaţă mai bine s-ar ocupa de ilegalităţile pe care le face acest partid abuziv, PDL, care la Braşov a fost implicat în scandaluri cu persoane arestate, cu audieri ale prefectului Ion Gonţea şi primarului George Scripcaru la DNA. Aceste chestiuni au fost repede muşamalizate, pe când reprezentanţii Opoziţiei sunt şicanaţi în mod constant de către instituțiile statului".
Pedeliştii nu vor mai putea păcăli electoratul. "De când sunt la putere, cei de la PDL au toate instituţiile în mână. Dacă puteau să dovedească cea mai mică ilegalitate în ceea ce mă priveşte, trebuiau s-o facă, însă nu au cum. De la bun început am ştiut că nu voi greşi nici măcar cu un milimetru, în toată activitatea mea. Nu am făcut nimic ilegal, deoarece educaţia, caracterul şi conştiinţa mea nu-mi permit acest lucru. La vârsta mea de 60 de ani, am în spate o activitate impecabilă şi o conştiinţă curată. Totodată, am ştiut că Traian Băsescu a dispus ca eu şi oameni din anturajul meu să fim urmăriţi pe motivaţii clar politice. Le transmit celor de la PDL Braşov că nu vor reuşi să păcălească încă o dată opinia publică. Cetăţenii au aflat prin intermediul mijloacelor mass-media despre toate afacerile dubioase făcute de ei. Nu mai este un secret pentru nimeni faptul că PDL Braşov este puşculiţa cu bani mulţi a lui George Scripcaru, a Elenei Udrea şi a lui Traian Băsescu. Îi îndemn pe braşoveni să nu ia în seamă fluturaşii anonimi şi să nu creadă minciunile proferate de pedelişti. Dacă cineva are ceva de spus la adresa mea, îi cer să iasă în faţă şi să susţină cu dovezi fiecare acuză”, a declarat preşedintele CJ Braşov, Aristotel Căncescu.
http://www.brasovultau.ro/PDL-a-Inceput-campania-electorala-murdara-53502.html

Renovat şi modernizat
Căminul medical din Sînpetru, singura casă pentru bolnavii sărmani
Manuela NEGULESCU
• 70 de „cazuri sociale“ sînt internate la Unitatea de Asistenţă Medico-Socială de Pneumoftiziologie Sînpetru • Singurul cămin medical din judeţ a fost renovat cu finanţare de la CJ şi cu ajutorul Ambasadei Belgiei
Singurul spital din judeţul Braşov care acordă asistenţă medicală gratuită pentru pacienţii cu probleme sociale care au boli de plămîni a trecut printr-un important proces de modernizare. Este vorba despre Unitatea de Asistenţă Medico-Socială de Pneumoftiziologie Sînpetru. Pentru moment, doar parterul spitalului a fost modernizat şi utilat, urmînd ca, în acest an, în funcţie de finanţare, să fie renovat şi etajul. În prezent, în Unitatea de Asistenţă Medico-Socială de Pneumoftiziologie Sînpetru sînt internaţi 70 de pacienţi braşoveni, unii dintre ei găsindu-şi aici adăpost, dar şi îngrijire medicală de ani de zile.
Donaţie de la Ambasada Belgiei
Parterul unităţii a fost renovat şi utilat, după ce anul trecut a trecut printr-o transformare radicală. „Pînă acum, am funcţionat la etajul unităţii, parterul nefiind funcţional. Acum parterul unităţii se va da în folosinţă după ce în cursul anului trecut a fost renovat. Am primit, prin donaţie, 100 de paturi de la Ambasada Belgiei astfel încît acum să ne extindem şi la parter. Au fost amenajate camere pentru bolnavi cu cîte trei şi patru paturi. Renovarea parterului a fost posibilă cu finanţare de la Consiliul Judeţean în valoare de 100.000 de lei“, a explicat Laura Bratosin, directorul unităţii precizînd că bolnavii vor fi mutaţi de la etajul I la parter, urmînd ca pe viitor să fie renovat şi etajul, dar asta numai în funcţie de finanţarea pe care o vor primi de la CJ. Din păcate, din cele o sută de paturi vor putea fi folosite doar 75 pentru că acesta este numărul aprobat de Ministerul Sănătăţii. În unitatea de la Sînpetru ajung pacienţii care reprezintă deopotrivă cazuri medicale, cu afecţiuni pulmonare cronice, dar şi cazuri sociale. „Noi nu facem internări directe. Cînd la un pacient internat fie la Spitalul de Pneumoftiziologie, fie la Spitalul Judeţean există, pe lîngă problema medicală, şi o problemă socială, adică omul nu are casă, nu are unde să se ducă, este internat la noi. Unii dintre pacienţi nu au avut nici buletine. În general, aceşti oameni sînt internaţi pe perioadă nedeterminată, dar mai sînt şi dintre cei care pleacă“, a explicat managerul căminului medical. În prezent, la unitatea din Sînpetru sînt internaţi 70 de pacienţi, dintre care şase sînt femei.
Unicat în judeţ
Fiind singura unitate de acest tip din judeţ, căminul medical este foarte solicitat. „Avem foarte multe cereri, avem şi o listă de aşteptare. Mai ales în această perioadă, este important să avem mai multe locuri în spital, pentru că ar reprezenta o degrevare a spitalelor de cazurile care nu reprezintă urgenţe“, a spus dr. Laura Cardos. Medicii de la Sînpetru îşi doresc să poată mări capacitatea spitalului, nu numai ca număr de paturi, dar şi ca număr de personal, în prezent fiind angajate 37 de persoane. „În strategia de sănătate a Consiliului Judeţean, considerăm această unitate de o importanţă deosebită pentru că reprezintă o prelungire a unităţilor cu paturi. Spitalele nu pot să spitalizeze pentru un anumit număr de zile, dar avem posibilitatea de a-i aduce aici pe acei pacienţi cu probleme sociale. S-a cerut o modificare a structurii, la 150 de paturi fiind singura unitate de profil din judeţ, dar Ministerul Sănătăţii nu a aprobat această modificare de structură. Sperăm să găsim o soluţie să mărim numărul de paturi“, a spus dr. Gabriel Stanciu, directorul Direcţiei de Sănătate din cadrul Consiliului Judeţean. Unitatea de Asistenţă Medico-Socială de Pneumoftiziologie Sînpetru funcţionează cu dublă finanţare: de la Consiliul Judeţean pentru reparaţii, modernizări, hrană, cheltuieli de întreţinere şi finanţare directă de la Ministerul Sănătăţii pentru medicamente şi salarii.
Singura casă pe care-o mai au
• Unii pacienţi sînt internaţi în Unitatea de la Sînpetru din anul 2003, iar căminul medical este singura casă care le-a rămas. „Sîntem trataţi foarte bine aici. Sînt din 2003 internat aici cu sechele post TBC şi BPOC (bronhopenumonie obstructivă cronică - n.r.). A devenit casa noastră. Nu am unde să mă duc. Personalul este înţelegător şi atîta timp cît ne respectăm şi respectăm regulile, este bine“, a spus Ion Zidar, un braşovean de 47 de ani internat la Unitatea de Asistenţă Medico-Socială de Pneumoftiziologie Sînpetru.
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=eveniment&s_id=109146

Medicii belgieni şi olandezi le fac viaţa mai uşoară bolnavilor de TBC 
Ambasada Belgiei s-a implicat în sprijinirea unităţii de asistenţă medico socială din Sânpetru prin intermediul unui medic care lucrează aici. Câţiva doctori dintr-un spital din Belgia sunt prieteni cu medicul din Sânpetru. Aşa au aflat că unitatea medicală are nevoie de ajutor şi s-au oferit să doneze 120 de paturi, acţiune derulată prin ambasadorul Belgiei în România. Au fost aduse 60 de paturi, iar curând urmează alte 60. Paturile nu sunt singura noutate din unitatea medicală. Parterul clădirii, până acum nefuncţional, a fost reamenajat pentru a caza bolnavi, al căror număr în camere s-a redus de la 5 la 3. „Am făcut amenajări la parterul spitalului: am vopsit, zugrăvit, reamenajare paturi. Le-am dotat cu lenjerie, perne şi pilote. În continuare mi-aş dori să modernizez acoperişul clădirii, căci după cum se vede din exterior, clădirea nu e într-o stare bună. Ca să începi să o modernizezi trebuie să începi cu acoperişul”, a declarat Laura Bratosin, manager unitate. O parte din finanţare a fost realizată de Consiliul Judeţean Braşov. „În ciuda restriştilor financiare prin care trece Consiliul Judeţean, anul trecut a fost alocată suma de 1 miliard de lei vechi”, a declarat Gabriel Stanciu, directorul Direcţiei de Sănătate din cadrul CJ. Belgienii nu sunt singurii care sponsorizează unitatea medicală. Un medic olandez, care a cunoscut medici români în schimburi de experienţă, s-a implicat şi el. „Am văzut ce nevoi sunt aici şi am început să colaborez cu ei, să fac tot ce pot pentru a găsi sponsori care să-i ajute cu echipament şi cu medicamente. Vin aici din când în când să văd cum merg lucrurile, iar în ultima vreme am văzut multe schimbări benefice”, ne spune dr. Frans van Breukelen, medic pneumolog în Olanda.
8,3 lei raţia de mâncare în spital, 32 de lei la puşcărie
Chiar dacă primesc 120 de paturi, capacitatea maximă de pacienţi pentru care unitatea are aprobare este de doar 75. Deocamdată aici sunt internaţi 70 de bolnavi, cazuri sociale şi care suferă de boli pulmonare cronice. Multe persoane rămân în unitatea medico socială chiar şi după ce se tratează, pentru că nu au unde pleca. Unii dintre cei internaţi se află la Sânpetru încă din 2003. Situaţia este departe de a fi roz, în ciuda ajutoarelor din străinătate. „Avem probleme în special pe partea medicală, unde suntem finanţaţi de la Consiliul Judeţean şi Ministerul Sănătăţii. Acesta din urmă ne asigură o subfinanţare mai mică decât cota de avarie”, a declarat Bratosin. În timp ce media de hrană a deţinuţilor din penitenciare este de 32 de lei, la Centrul social din Sânpetru este de 8,3 lei. 
Liviu CIOINEAG
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=69981

Străinii sprijină spitalele braşovene
120 de paturi, dotări speciale și medicamente! Sunt doar câteva dintre sponsorizările pe care unitatea de asistență medico-socială de pneumoftiziologie din Sânpetru le-a primit din partea unor parteneri străini. Sprijinul a venit de la guvernul belgian și de la câțiva medici olandezi.  Acești colaboratori apreciază tot ceea ce fac specialiștii de la Sânpetru pentru oamenii care nu sunt doar simpli pacienți, ci poartă și povara unor povești dramatice de viață. Dacă guvernul Boc nu da atenție sănătății populației, lăsând domeniul subfinantat, interesați sunt străinii, mai ales pentru că îi cunosc foarte bine pe medicii români. Unitatea de asistență medico-socială de pneumoftiziologie din Sânpetru a fost reabilitată și a fost utilată cu obiecte trimise de belgieni, iar olandezii aduc medicamente. 
Criză economică pur românească afectează extrem de mult acest domeniu al sănătății și asistenței sociale. Cei de la Sânpetru fac eforturi fantastice pentru ca pacienții să nu simtă acest lucru. Pentru unii dintre pacienți, Sânpetru a devenit acasă. Ioan Zidar are 47 de ani și, din cauza bolii nu mai poate munci, nici măcar pentru a se întreține pe el. Despre a face avere, nici nu poate fi vorba. Este la Sânpetru din 2003. Cum sunt românii așa sunt și spitalele: sărace. Guvernul BOC-Băsescu a uitat să aloce bani pentru funcționarea acestora și când miniștrii sănătății și cel al finanțelor își revin din amnezie aloca bani în bătaie de joc pentru sănătate. Străinii ne compătimesc, motiv pentru care sprijină spitalele brașovene cu medicamente, paturi și dotări. Toate aceste gesturi omenești sunt extrem de importante pentru pacienți. Ajutoarele sunt aduse, de cele mai multe ori pe banii doctorilor din Europa. Aceștia au devenit foarte buni prieteni cu medicii brașoveni pentru că, pe lângă natura umană excepțională de care dau dovadă sunt și foarte buni specialiști. Sunt calități apreciate de străini, însă nu și de Puterea portocalie care a tăiat nu doar din salariile doctorilor, ci și din fondurile spitalelor, necesare pentru medicamente, materiale sanitate sau aparatură și tehnologie medicală. A.L.
http://www.brasovultau.ro/Strainii-sprijina-spitalele-brasovene-53448.html

Unitatea medico-socială din Sânpetru a fost „cosmetizată“ şi are paturi noi
Ionuţ Dincă
Camerele şi băile, până nu demult pline de igrasie şi cu pereţi dărâmaţi, au fost reparate capital şi îndeplinesc normele de igienă şi de funcţionare impuse de Ministerul Sănătăţii. De afară, ai impresia că a rămas aceeaşi clădire dărăpănată şi desuetă. Pe măsură ce păşeşti însă, în interior, observi că situaţia s-a schimbat radical, primul lucru care atrage atenţia fiind termopanele şi tâmplăria PVC. Odată intrat în incinta Unităţii de Asistenţă Medico- Socială de Pneumoftiziologie simţi mirosul de proaspăt. Practic, pe parcursul anului trecut, a fost continuat procesul de modernizare început în 2007, şi a fost reabilitată şi ultima aripă a unităţii care fusese lăsată în paragină, din cauza lipsei fondurilor.
Dotat cu ajutorul prietenilor
Anul trecut, Consiliul Judeţen Braşov a alocat 100.000 de lei, bani cu care s-au făcut toate lucrările de reabilitare. La Sânpetru sunt internate, în acest moment, 70 de persoane, care sunt cazuri sociale, pentru unii dintre ei spitalul fiind practic casa lor. Unitatea ar avea nevoie, acum, de alţi bani pentru a reface acoperişul şi faţada, care sunt destul de degradate, însă, bugetul CJ Braşov este, în acest an, la limita de avarie. Totuşi, dacă Guvernul nu prea acordă sprijin acestor unităţi, doctoriţa Antonia Mogoş a reuşit, ca prin intermediul prietenilor pe care îi are în sistemul sanitar din Belgia şi în Ambasada Belgiei din România să obţină o donaţie de 120 de paturi şi să reînoiască vechiul mobilier din toate saloanele. O altă problemă a unităţii sanitare este stocul de medicamente, care este la cota de avarie, în ultima vreme doctorii de la Sânpetru descurcându-se graţie unor sponsorizări.
Ministerul nu aprobă suplimentarea
Ţinând cont că unitatea degrevează restul spitalelor de cazuri sociale, directorul Laura Bratosin a cerut Ministerului Sănătăţii suplimentarea numărului de paturi la 150, de la 75 cât sunt aprobate în prezent, ţinând  cont că şi numărul cererilor este foarte mare. „Mi s-a spus că pot face acest lucru, dar fără a ni se da vreun ban în plus la buget, ceea ce ar fi imposibil. Sperăm totuşi, că ni se va aproba o suplimentare, mai ales că săptămâna viitoare ne va veni şi ultimul transport de paturi, din Belgia“, a explicat directorul.
http://www.adevarul.ro/locale/brasov/Unitatea_medico-sociala_din_Sanpetru_a_fost_-cosmetizata-_si_are_paturi_noi_0_635336844.html

Braşovul a ajuns primul judeţ turistic al ţării 
Datele Direcţiei Judeţene de Statistică Braşov arată că cei mai mulţi turişti, atât români, cât şi străini au venit la Braşov. În acest fel, Braşovul a devenit primul judeţ turistic al ţării. Consilierul judeţean PNL Dragoş Crăciun, preşedintele comisiei pentru sport, turism, tineret şi protecţia mediului şi probleme ecologice din cadrul Consiliului Judeţean, spune că la această performanţă s-a ajuns şi datorită investiţiilor realizate de CJ. Conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a zidurilor, turnurilor şi bastioanelor care compun cetatea medievală a Braşovului (Turnul Alb, Turnul Negru, Bastionul Graft, Poarta Ecaterinei, Bastionul Ţesătorilor, turnurile Pulberăriei, Bastionul Postăvarilor, vechea promenadă de pe Warthe, fortificaţiile de pe aleea de sub Tâmpa şi de După Ziduri, strada Sforii), precum şi lucrările de infrastructură de la Cetatea Râşnov, îşi arată acum roadele concretizate în numărul foarte mare de turişti care vizitează aceste obiective. Şi crearea unor evenimente sau reînvierea tradiţiilor evului mediu, cum sunt garda militară din vremea judelui-primar Michael Weiss (începutul secolului al XVII-lea), care patrulează în sezonul cald pe străzile din centrul vechi al Braşovului, salvele de tun trase duminica de la Turnul Alb, imnurile interpretate de trompeţii medievali, la oră fixă, din turnul Casei Sfatului, toate au adus un plus de farmec şi autenticitate Braşovului, au fost apreciate de turiştii români şi străini. „Şi în acest an vor fi continuate investiţiile pe componenta turistică. Cele mai importante investiţii în acest domeniu vor fi lucrările de restaurare a cetăţilor Făgăraş, Feldioara Rupea şi Râşnov, pe care Consiliul Judeţean le va derula pe parcursul acestui an”, a mai spus Dragoş Crăciun. Cristina BĂILĂ
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=69931

Consilierul PD-L Aurelian Danu are recomandări privind elaborarea bugetului propriu al CJ
Vicepreşedintele instituţiei, Ioan Ochi, susţine, însă, că aceste propuneri au fost incluse în structura bugetară şi vor fi dezbătute curând
Consilierul PD-L Aurelian Danu, a reclamat ieri, într-o conferinţă de presă, faptul că la nivelul conducerii Consiliului Judeţean Braşov este tergiversată dezbaterea bugetului propriu al instituţiei pe anul 2012. Danu a ţinut să facă şi o serie de recomandări privind ce ar trebui să cuprindă structura bugetară. „Sper că anul acesta vom avea parte de transparenţă în privinţa dezbaterii execuţiei bugetare pe anul 2011 şi a proiectului de buget propriu al Consiliului Judeţean pentru acest an. Pe de o parte, vrem să ştim cum s-au cheltuit banii anul trecut, iar pe de alta aşteptăm ca documentaţiile pe 2012 să fie puse la dispoziţia comisiilor de specialitate. Dacă se întârzie aprobarea bugetului CJ, am ajunge ca şi în acest an Programul «Cornul şi laptele» să fie blocat, asemenea ultimilor doi ani”, a susţinut Danu. El a apreciat că o mare parte a fondurilor bugetare ar trebui direcţionate către realizarea de investiţii în infrastructură: „Numeroase primării nu mai pot asigura cofinanţarea unor proiecte europene, iar din bugetul judeţean ar trebui alocaţi banii pe care ar trebui să-i vireze autorităţile locale. De altfel, în loc să fie direcţionat primăriilor USL, fondul de rezervă la dispoziţia preşedintelui CJ ar trebui folosit pentru investiţii”.
„Să se liniştească!”
Faţă de aspectele sesizate de consilierul democrat-liberal, vicepreşedintele CJ Braşov, Ioan Ochi (PSD), a susţinut că structura bugetului propriu al instituţiei este în lucru şi că va fi curând dată publicităţii, iar apoi dezbătută, punctual, în plenul forului deliberativ judeţean. Vicepreşedintele CJ i-a recomandat lui Aurelian Danu „să se liniştească”, afirmând că investiţiile sunt o prioritate în acest an, asemenea asigurării cofinanţării unor proiecte europene: „Vom face tot ceea ce este posibil, în limita unui buget cu mult diminuat faţă de cel din 2011. Guvernul ne-a tăiat resursele, lăsându-ne cu fondurile la limită!”. Sursa citată a precizat că, în cazul Programului „Cornul şi laptele” sunt asigurate livrările către unităţile şcolare şi a menţionat că în acest an există un  disponibil de aproape 10,7 milioane de lei.   
Radu COLŢEA & Dragoş CENŢU
http://www.mytex.ro/eveniment/consilierul-pd-l-aurelian-danu-are-recomandari-privind-elaborarea-bugetului-propriu-al-cj_306465.php

Braşovul a fost în 2011 principala destinaţie turistică a României
Preşedintele Comisiei de turism din Consiliul Judeţean Braşov, Dragoş Crăciun, a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, faptul că, potrivit unei situaţii a Direcţiei Judeţene de Statistică, judeţul nostru a ocupat anul trecut primul loc în topul destinaţiilor turistice din România. Crăciun a precizat că au fost înregistraţi peste 700.000 de turişti, cei mai mulţi dintre ei fiind români. Crăciun a susţinut că această performanţă a fost posibilă şi ca urmare a unor investiţii realizate de administraţia judeţeană şi a acţiunilor de promovare: „Lucrările de conservare, restaurare şi punere în valoare a unor monumente istorice din municipiu şi din judeţ îşi arată acum roadele. Apoi, atracţiile Braşovului au fost promovate la târgurile de profil de la Londra, Berlin şi Bucureşti. Am fost prezenţi cu un stand la Parlamentul European de la Strasbourg, cu ocazia Zilei Europei şi avem un parteneriat cu Primăria Nürnberg, astfel că atragem numeroşi turiştii germani”.
Radu COLŢEA
http://www.mytex.ro/eveniment/brasovul-a-fost-in-2011-principala-destinatie-turistica-a-romaniei_306464.php

Braşovul, primul judeţ turistic al României
573.255 de turişti au vizitat oficial judeţul Braşov în 2011, în perioada ianuarie - noiembrie. După aceste date, în momentul de faţă Braşovul este primul judeţul turistic al ţării, într-un clasament care nu include însă şi Bucureştiul. Majoritatea turiştilor care ajung la Braşov sînt români, statisticile arătînd că doar puţin sub 100.000 au venit din afara ţării, 473.929 fiind din România. Deşi nu au fost luaţi în calcul şi turiştii care au ajuns în judeţul nostru în luna decembrie, reprezentanţii Direcţiei Judeţene de Statistică Braşov (DJS) spun că numărul vizitatorilor a crescut cu nu mai puţin de 25% faţă de 2010. Din păcate însă, gradul de atractivitate al judeţului a crescut mai mult în rîndul românilor şi mai puţin în rîndul turiştilor străini. În aceste condiţii, Consiliul Judeţean, în colaborare cu Asociaţia pentru Dezvoltarea Turismului şi Clubul Economic German pregătesc pachete speciale pentru a-i atrage pe turiştii din vestul Europei. Pe lîngă „Turnirul cetăţilor”, „Oktoberfest” sau evenimentele de la Cetatea Rîşnov - devenite deja tradiţie, în acest an CJ şi APDT vor promova „Triunghiul medieval transilvănean“. „Este vorba de crearea unui pachet turistic destinat în special turiştilor germani, care include un traseu de şapte zile la cetăţile medievale şi bisericile fortificate din Transilvania. În acest sens s-a semnat şi un protocol de colaborare cu Sibiul şi Sighişoara”, a declarat Dragoş Crăciun, preşedintele Comisiei de Sport, Turism şi Protecţia Mediului din Consiliul Judeţean. În căutate de turişti, judeţul Braşov îşi va prezenta în acest an atracţiile la celebrele tîrguri de turism de la Londra şi Berlin.  M.P.
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=eveniment&s_id=109040

Brașovul, primul județ turistic al țării
Potrivit ultimelor statistici oraşul de sub Tâmpa a atras în 2011 cu 25.,7% mai mulţi turişti decât în 2010. În primele 11 luni ale anului trecut, Braşovul a fost vizitat de 573.255 de turişti. Dacă adunăm şi turiştii care au vizitat Castelul Bran, cifra ajunge la peste un milion de turişti. Consiliul Județean Brașov şi-a realizat în 2011 obiectivul propus, potrivit căruia Brașovul este primul județ turistic al țării. Acest lucru este confirmat de datele recente furnizate de Direcția Județeană de Statistică. Acest lucru a fost posibil și datorită eforturilor financiare și de promovare depuse de-a lungul timpului de către administrația județeană. E vorba de investițiile realizate de Consiliul Județean Brașov în conservarea, restaurarea și punerea în valoare a zidurilor, turnurilor și bastioanelor care compun cetatea medievală a Brașovului (Turnul Alb, Turnul Negru, Bastionul Graft, Poarta Ecaterinei, Bastionul Țesătorilor, turnurile Pulberăriei, Bastionul Postăvarilor, vechea promenadă de pe Warthe, fortificațiile de pe aleea de sub Tâmpa și de După Ziduri, strada Sforii), precum și lucrările de infrastructură de la Cetatea Râșnov. O atracție este și autocarul turistic achiziționat de Consiliul Județean Brașov, care în ultimii trei ani a transportat mii de persoane pe un traseu ce include cele mai importante obiective cultural-istorice și turistice din municipiul Brașov. Tot în ideea creșterii frumuseții și atractivității turistice a orașului nostru, Consiliul Județean s-a preocupat de restaurarea unora dintre cele mai reprezentative clădiri vechi: „Reduta”, Casa Medievală din Piața Sfatului. Investițiile în infrastructura sportivă și de agrement – „Olimpia”, Complexul Agrement, Arena „Ion Țiriac”, au permis organizarea unor evenimente cultural-artistice și sportive de nivel național și internațional care au contribuit și ele la atragerea unui mare număr de turiști. Alte manifestări organizate an de an de Consiliul Judeţean sunt Turnirul Cetăţilor, Oktoberfest, Întâlnirea Sașilor de Pretutindeni, Târgul de Crăciun sau sărbătorirea celor 800 de ani de la venirea cavalerilor teutoni în Țara Bârsei.  (A.M.)
http://www.brasovultau.ro/Brașovul-primul-județ-turistic-al-țarii-53345.html

Doi poliţişti braşoveni au devenit eroi ai comunităţii
Ionuţ Dincă 
Laurențiu Ababei și Florin Giorgian Mironcic au fost recompensaţi de către membrii Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică, fiindcă au reuşit să bage după gratii membrii unor grupări infracţionale care acţionau în Braşov. Cei doi agenți își desfășoară activitatea la Secția nr. 2 de Poliție, respectiv la Secția nr. 3, ambii fiind încadrați la Compartimentul Siguranță Publică și Patrulare. De-a lungul anilor, ei s-au remarcat prin rezultate profesionale foarte bune şi au dat dovadă de curaj şi devotament. În octombrie 2011, în urma unei sesizări telefonice, Laurențiu Ababei a reușit să identifice și să prindă în flagrant un grup de șase infractori care aveau la activ mai multe furturi din locuințe și din sediile unor societăți comerciale.
Campion şi la canoe şi la infractori
La rândul său, în data de 20 octombrie 2011, Florin Giorgian Mironcic a depistat trei persoane urmărite la nivelul municipiului Brașov deoarece săvârșiseră un furt. În urma cercetărilor s-a constatat că acest grup infracțional avea la activ mai multe fapte penale. De menționat este faptul că înainte de a fi polițist, Florin Giorgian Mironcic s-a făcut cunoscut pe plan sportiv. El a fost canotor, obținând multe titluri de campion mondial și european. La Jocurile Olimpice de la Beijing, din 2008, a ocupat un onorant loc patru. Pentru determinarea și spiritul civic de care au dat dovadă, cei doi polițiști au primit din partea conducerii ATOP câte o diplomă de merit și un premiu în valoare de 1.400 de lei.
http://www.adevarul.ro/locale/brasov/Doi_politisti_brasoveni_au_devenit_eroi_ai_comunitatii_0_632936975.html

Doi poliţişti din Braşov au devenit eroi ai comunităţii
Membrii Autorității Teritoriale de Ordine Publică (ATOP) Brașov s-au reunit la sediul Secției de Poliție din Poiana Brașov, într-o ședință în cadrul căreia titlul „Erou al comunității”, pe anul 2011, a fost decernat agenților principali de poliție Laurențiu Ababei și Florin Giorgian Mironcic, pentru acte de curaj și devotament în slujba comunității. Cei doi agenți își desfășoară activitatea la Secția nr. 2 de Poliție, respectiv la Secția nr. 3 de Poliție din Brașov, ambii fiind încadrați la Compartimentul Siguranță Publică și Patrulare. De-a lungul anilor, ei s-au remarcat prin rezultate profesionale foarte bune. Bunăoară, în noaptea de 21/22 octombrie 2011, în urma unei sesizări telefonice, Laurențiu Ababei a reușit să identifice și să prindă în flagrant un grup de șase infractori care aveau la activ mai multe furturi din locuințe și din sediile unor societăți comerciale. La rândul său, în data de 20 octombrie 2011, Florin Giorgian Mironcic a depistat trei persoane urmărite la nivelul municipiului Brașov deoarece săvârșiseră un furt. În urma cercetărilor s-a constatat că acest grup infracțional avea la activ mai multe fapte penale. De menționat este faptul că înainte de a fi polițist, Florin Giorgian Mironcic s-a făcut cunoscut pe plan sportiv. El a fost canoist, obținând multe titluri de campion mondial și european. La Jocurile Olimpice de la Beijing, din 2008, a ocupat un onorant loc patru.  Pentru determinarea și spiritul civic de care au dat dovadă, cei doi polițiști au primit din partea conducerii ATOP câte o diplomă de merit și un premiu în valoare de 1.400 de lei.  (A.M.) 
http://www.brasovultau.ro/Doi-politisti-din-Brasov-au-devenit-eroi-ai-comunitatii-53207.html

Doi poliţişti sînt eroi ai comunităţii
Doi poliţişti braşoveni, Laurenţiu Ababei şi Florin Giorgian Mironcic, au primit, ieri, titlul de eroi ai comunităţii din partea Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică (ATOP) Braşov pentru acte de curaj şi devotament în slujba comunităţii. Festivitatea de premiere a avut loc la sediul Secţiei de Poliţie din Poiana Braşov, într-o şedinţă în cadrul căreia titlul „Erou al comunităţii”, pe anul 2011, a fost decernat agenţilor principali de poliţie Laurenţiu Ababei şi Florin Giorgian Mironcic. Cei doi agenţi îşi desfăşoară activitatea la Secţia nr. 2 de Poliţie, respectiv la Secţia nr. 3 de Poliţie din Braşov, ambii fiind încadraţi la Compartimentul Siguranţă Publică şi Patrulare, iar de-a lungul anilor, ei s-au remarcat prin rezultate profesionale foarte bune. În noaptea de 21 spre 22 octombrie 2011, în urma unei sesizări telefonice, Laurenţiu Ababei a reuşit să identifice şi să prindă în flagrant un grup de şase infractori care aveau la activ mai multe furturi din locuinţe şi din sediile unor societăţi comerciale. La rîndul său, în data de 20 octombrie 2011, Florin Giorgian Mironcic a depistat trei persoane urmărite la nivelul municipiului Braşov deoarece săvîrşiseră un furt. În urma cercetărilor s-a constatat că acest grup infracţional avea la activ mai multe fapte penale. De menţionat este faptul că, înainte de a fi poliţist, Mironcic s-a făcut cunoscut pe plan sportiv. El a fost canoist, obţinînd multe titluri de campion mondial şi european. La Jocurile Olimpice de la Beijing, din 2008, a ocupat locul patru. „Ne bucurăm că în aceste vremuri complicate avem posibilitatea de a-i scoate în evidenţă pe cei care pun umărul la păstrarea stării de normalitate, făcîndu-şi datoria faţă de cetăţeni, faţă de comunitate”, a spus consilierul judeţean Claudiu Coman, preşedintele ATOP Braşov. Pentru determinarea şi spiritul civic de care au dat dovadă, cei doi poliţişti au primit din partea conducerii ATOP cîte o diplomă de merit şi un premiu în valoare de 1.400 de lei. M.G.
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=eveniment&s_id=108899

Poliţiştii Laurenţiu Ababei şi Florin Mironcic au primit titlul de „Erou al Comunităţii”
Agenţii principali de Poliţie din cadrul IPJ Braşov Laurenţiu Ababei şi Florin Giorgian Mironcic au primit titlul de „Erou al Comunităţii” din partea Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică (ATOP) Braşov. Această structură s-a reunit ieri, la sediul Secţiei de Poliţie din Poiana Braşov, pentru a decerna acest titlu. „Ne bucurăm că în aceste vremuri complicate avem posibilitatea de a-i scoate în evidenţă pe cei care pun umărul la păstrarea stării de normalitate, făcându-şi datoria faţă de cetăţeni, faţă de comunitate”, a spus consilierul judeţean Claudiu Coman, preşedintele ATOP Braşov. Cei doi agenţi îşi desfăşoară activitatea la Secţia nr. 2 de Poliţie, respectiv la Secţia nr. 3 de Poliţie din Braşov, ambii fiind încadraţi la Compartimentul Siguranţă Publică şi Patrulare. De-a lungul anilor, ei s-au remarcat prin rezultate profesionale foarte bune. De menţionat este faptul că înainte de a fi poliţist, Florin Giorgian Mironcic s-a făcut cunoscut pe plan sportiv. El a fost canoist, obţinând multe titluri de campion mondial şi european. La Jocurile Olimpice de la Beijing, din 2008, a ocupat un onorant loc patru. 
Cristina BĂILĂ
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=69812

Eroi ai comunităţii
Membrii Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică (ATOP) Braşov s-au reunit ieri la sediul Secţiei de Poliţie din Poiana Braşov, pentru a conferi titlul de „Erou al comunităţii” agenţilor principali de poliţie Laurenţiu Ababei şi Florin Giorgian Mironcic. Cei doi agenţi îşi desfăşoară activitatea la secţiile nr. 2 şi nr. 3 de Poliţie din Braşov. În noaptea de 21/22 octombrie 2011, Laurenţiu Ababei a reuşit să identifice şi să prindă în flagrant un grup de şase infractori care aveau la activ mai multe furturi din locuinţe şi din sediile unor societăţi comerciale, iar pe 20 octombrie Florin Giorgian Mironcic a depistat trei persoane urmărite la nivelul municipiului.  (C.D.)
http://www.mytex.ro/eveniment/eroi-ai-comunitatii_306128.php

Pîrtiile din Poiană şi Predeal, promovate gratuit
Mihaela PARGHEL
• Braşovul este una dintre cele 31 de localităţi din România ale căror domenii schiabile beneficiază de promovarea gratuită prin programul „i-Tour Schi“, ediţia 2012
Pîrtiile din Poiana Braşov şi Predeal vor fi intens promovate în rîndul turiştilor români aflaţi în cautarea unor destinaţii de schi. Braşovul este una dintre cele 31 de localităţi din România ale căror domenii schiabile beneficiază de promovarea gratuită prin programul „i-Tour Schi“, ediţia 2012, susţinut de o firmă de publiciate, în parteneriat cu Federaţia Asociaţiilor de Promovare Turistică din România (FAPT) şi Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului din judeţul Braşov (APDT). Programul „i-Tours Schi“, lansat ieri la Braşov, se află la cea de-a treia ediţie în acest an şi va promova, prin pliante, broşuri şi informaţii online accesibile prin i-phone, 114 pîrtii din România.
Poiana Braşov şi Predealul, promovate alături de Sinaia, Azuga şi Buşteni
Domeniul schiabil din Poiana Braşov, extins şi reabilitat în acest an printr-un program al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, este promovat în proiectul „i-Tours Schi“ 2012 alături de pîrtiile de pe Valea Prahovei. În aceeaşi broşură, promotorii proiectului au trecut toate informaţiile de care turiştii au nevoie pentru a alege schiul la Sinaia, Buşteni, Azuga, Predeal sau Poiana Braşov. Materialele informative, tipărite printr-o finanţare 100% privată, cuprind hărţi şi date despre lungimea pîrtiilor, gradul de dificultate şi despre transportul pe cablu. „Materialele informative gratuite sînt de un real folos pasionaţilor de schi, pentru că ele reunesc într-un singur pliant informaţii despre pîrtiile din întreaga zonă. Sperăm chiar ca anul viitor să avem o ediţie a i-Tour Schi consacrată Festivalului Olimpic al Tineretului European, care va avea loc în februarie, în zona noastră“, a declarat directorul executiv al Asociaţiei de Promovare şi Dezvoltare a Turismului Braşov (APDT), Ionuţ Gliga.
114 pîrtii din 14 judeţe promovate de „i-Tour Schi“
Domeniile schiabile sînt grupate pe regiuni geografice, ceea ce permite promovarea lor încrucişată. Asta înseamnă că turiştii ajunşi în Poiana Braşov, de exemplu, vor avea la dispoziţie informaţii despre opţiunile de schi oferite pe toată Valea Prahovei. „I-Tours Schi“ 2012 promovează, în total, 114 pîrtii de schi din 14 judeţe. Domeniile schiabile prezentate sînt grupate pe regiunile Valea Prahovei (Sinaia, Buşteni, Azuga, Predeal, Poiana Braşov), Ardeal (Arieşeni, Băişoara, Păltiniş, Sovata, Şureanu, Gura Rîului), Maramureş (Şuior, Cavnic, Borşa, Baia Mare), Banat şi Valea Jiului (Parîng, Rînca, Semenic, Deva, Straja), Moldova (Piatra Neamţ, Cîrlibaba, Vatra Dornei, Gura Humorului, Mănăstiri Bucovina) şi Harghita şi Covasna (Homorod, Borsec, Topliţa, Mădăraş, Tuşnad, Bucin, Ciumani, Şugaş Băi, Harghita Băi). Toate aceste pîrtii sînt promovate prin 220.000 de materiale informative, inclusiv cu hărţi, care se vor găsi la 254 de puncte de informare turistică, hoteluri, pensiuni şi restaurante din localităţile din toată ţara care au pîrtii omologate. Pentru adepţii tehnologiei, informaţiile se regăsesc şi pe site-ul www.i-tour.ro, de unde pot fi descărcate, pe print sau direct pe telefonul mobil, hărţile domeniilor schiabile.
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=eveniment&s_id=108761

Pârtiile din ţară, mai vizibile pentru turişti
Ionuţ Dincă
31 de staţiuni montane, din 14 judeţe, sunt promovate începând de astăzi prin proiectul „i-Tour Schi“. Mai exact, la hotelurile şi pensiunile din staţiuni, turiştii vor găsi pliante cu hărţile pârtiilor din respectiva zonă, care conţin şi informaţii despre gradul de dificultate al acestora sau despre instalaţiile de transoport pe cablu. „i-Tour Schi” oferă pasionaţilor de sporturi de iarnă din toată ţara posibilitatea de a experimenta cât mai multe pârtii de schi şi snowboard, asigurând accesul facil turiştilor la informaţii despre domeniile schiabile din 14 judeţe. Conceptul „i-Tour Schi” 2012 a fost lansat astăzi la Braşov şi aduce o noutate prin gruparea domeniilor schiabile pe regiuni geografice. Astfel turiştii sunt mai bine informaţi despre multitudinea opţiunilor de schi oferite de regiunea în care se află: Ardeal, Banat şi Valea Jiului, Covasna şi Harghita, Maramureş, Moldova şi Valea Prahovei. „Am reuşit să extindem şi anul acesta reţeaua i-Tour, ajungând la 254 de puncte de contact cu turistul în judeţele cu pârtii de schi omologate. Acum, datorită noului concept, turiştii vor beneficia de hărţi gratuite ale domeniilor schiabile din intreaga zonă, nu doar din staţiunea sau din oraşul în care se află. Dacă nu îi convine pârtia respectivă se poate informa foarte uşor ce alternativă are în zonă. Pliantele gratuite sunt amplasate la recepţie sau în centrele de informare turistică”, a declarat Dragoş Paiu, directorul de marketing al agenţiei de publicitate implicată în acest proiect. Hărţile pot fi descărcate şi de pe site-ul „i-tour schi“.
http://www.adevarul.ro/locale/brasov/Partiile_din_tara-mai_vizibile_pentru_turisti_0_630537237.html

Protocol pentru promovarea atracţiilor turistice în străinătate
Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului din Braşov a semnat un protocol cu Sibiu şi Sighişoara, pentru promovarea atracţiilor turistice în străinătate şi prin târgurile transilvănene. Acest act a fost depus la Ministerul Turismului şi Dezvoltării Durabile. De asemenea, s-a luat legătura şi cu Ambasada Austriei, iar Transilvania va fi promovată în principalele oraşe: Viena sau Salzburg. Rupea este de asemenea zona ce va atrage tot mai mulţi turişti. „E vorba de toate bisericile fortificate. Creăm acum cu Sibiu şi Sighişoara triunghiul medieval transilvănean cu bisericile fortificate, cu atracţii turistice. O să începem un program pentru campinguri internaţionale turistice în zona Făgăraş, Rupea, Braşov şi să le includem în circuitele internaţionale de campinguri“, a declarat Christian Macedonschi, preşedinte APDT Brasov.  L.N.
http://www.brasovultau.ro/Protocol-pentru-promovarea-atractiilor-turistice-In-strainatate-53096.html

Proiecte privind reducerea poluării apei
Specialiştii Consiliului Judeţean Braşov intenţionează să promoveze o serie de proiecte cu finanţare europeană privind eliminarea poluării apei pe anumite tronsoane. Potrivit afirmaţiilor unuia din membrii Comisiei pentru dezvoltare rurală a CJ, Răzvan Taraş (care se ocupă din partea PSD de zona Codlea), este necesară rezolvarea acestei probleme, mai ales că punctele critice din judeţ se află în apropierea municipiilor Braşov şi Ghimbav-Codlea-Ţara Făgăraşului, zone cu mari aglomerări urbane. „La Codlea, spre exemplu, calitatea apei este afectată pe traseul canalului Vulcăniţa (care are confluenţă şi cu Homorodul). Poluarea se datorează evacuărilor de ape uzate şi insuficient epurate, provenite de la o serie de societăţi comerciale. Împreună cu specialiştii de la Serviciul de Gospodărire a Apelor Braşov, vom prezenta şi noi, de la nivelul Consiliului Judeţean, o serie de soluţii. Însă, va trebui discutat şi cu managerii firmelor în cauză, precum şi cu alţi factori implicaţi în fiecare caz în parte, deoarece au, potrivit legii, obligaţia de a face investiţii în vederea eliminării poluării”, a mai spus Taraş.
http://www.mytex.ro/eveniment/proiecte-privind-reducerea-poluarii-apei_305863.php

CJ va susţine proiectele de dezvoltare rurală
Administraţia judeţeană braşoveană va oferi consultanţă primarilor interesaţi să promoveze asemenea iniţiative, care pot aduce finanţări europene substanţiale. Conducerea Consiliului Judeţean Braşov a decis ca, în lipsa fondurilor pentru realizarea de investiţii, să sprijine în cursul acestui an proiectele de dezvoltare rurală elaborate la nivel local. Reprezentanţii administraţiei judeţene consideră că o şansă pentru atragerea de fonduri europene nerambursabile o reprezintă asocierile în aşa-numitele „grupuri de acţiune locală” între unităţile administrativ-teritoriale învecinate, pentru promovarea unor strategii comune de promovare a unor obiective. „Aceste grupuri de acţiune ar putea promova o serie de proiecte care să aibă ca bază de pornire specificul locului, cum ar fi creşterea animalelor, exploatările forestiere, turismul rural şi ecumenic, activităţile de agrement etc.. Judeţul Braşov are un mare potenţial, atât din punct de vedere turistic şi tradiţional, cât şi în sectorul productiv. Asocierile ar putea genera proiecte mari, cu şanse reale de finanţare din partea Uniunii Europene”, ne-a declarat unul dintre membrii Comisiei pentru dezvoltarea mediului rural din CJ, Răzvan Taraş. Consilierul judeţean a recomandat edililor să apeleze la specialiştii Consiliului Judeţean atât pentru elaborarea proiectelor, cât şi pentru cele mai oportune variante de promovare.
Dragoş CENŢU
http://www.mytex.ro/eveniment/cj-va-sustine-proiectele-de-dezvoltare-rurala_305772.php

ACŢIUNE. În parteneriat cu Poliţia şi Jandarmeria, ATOP Braşov a lansat o campanie împotriva furturilor din locuinţe
Reprezentanţii Autorităţii Teritoriale pentru Ordine Publică (ATOP) Braşov s-au reunit recent pentru a stabili strategiile pentru perioada următoare, o serie de acţiuni urmând să aibă loc împreună cu Poliţia şi Jandarmeria. Un prim pas al colaborării cu forţele de ordine va fi realizarea şi distribuirea de pliante care să atragă atenţia cetăţenilor asupra modului în care pot preveni furturile din locuinţe, precum şi un program de prevenire a infracţiunilor contra patrimoniului, care include şi societăţile comerciale. Factorii de decizie ai ATOP Braşov şi-au propus ca pe viitor să realizeze parteneriate cu comunităţile locale, în vederea asigurării siguranţei şi a liniştii publice.  „Plecând de la iluminatul stradal pe timp de noapte în toate zonele municipiului, dar şi în judeţ, de la necesitatea prezenţei în stradă a agenţilor de ordine publică, de la siguranţa copiilor pe străzi, în şcoli, de la siguranţa în mijloacele de transport etc., credem că toate aceste aspecte trebuie să constituie preocupări pentru o legislaţie integrată şi punctul de pornire pentru noi pachete de legi şi reglementări care să asigure un climat de linişte cetăţenilor”, ne-a relatat preşedintele ATOP Braşov, consilierul judeţean Claudiu Coman (care prezidează şi forul naţional al autorităţilor de ordine publică).
Dragoş CENŢU
http://www.mytex.ro/eveniment/actiune-in-parteneriat-cu-politia-si-jandarmeria-atop-brasov-a-lansat-o-campanie-impotriva-furturilor-din-locuinte_305770.php

Majoritatea banilor judeţului Braşov merg la reparaţia drumurilor
Simona Suciu
În 2012, administraţia judeţeană din Braşov a primit 36,265 de milioane de lei, buget ce trebuia repartizat spre localităţi în funcţie de proiectele în continuare pe care le au la acest moment. Ar fi fost nevoie însă de peste 300 de milioane de lei pentru a satisface toate cererile. Din această cauză 19 localităţi din judeţ nu au primit niciun ban. Cea mai mare sumă, 3,5 milioane de lei au revenit municipiului Braşov pentru reparaţii la drumuri. Alţi 3,2 milioane de lei au mers la municipiul Făgăraş, pentru drumuri şi reabilitarea şi extinderea reţelelor de apă şi canalizare. Municipiile Săcele şi Codlea nu au primit niciun leu. La oraşe, cele mai importante sume merg spre Zărneşti, căruia Consiliul Judeţean i-a alocat 1,59 milioane de lei pentru drumuri şi 433.000 de lei pentru apă şi canalizare. Comuna Tărlungeni a primit cea mai mare sumă din mediul rural, respectiv 1,32 de milioane lei pentru reparaţia drumurilor, reţeaua de apă, cofinanţări la proiecte europene şi reparaţii la sediul Primăriei. Tot mediul rural, alte câteva localităţi au primit sume importante pentru infrastructură. Astfel, Prejmerul a primit 1,2 milioane de lei, iar Hoghiz, Mândra şi Vama Buzăului câte un milion de lei.
http://www.adevarul.ro/locale/brasov/brasov-majoritatea_banilor_judetului_merg_la_reparatia_drumurilor_0_629337239.html

Şeful CJ a schimbat prefixul
Aristotel Căncescu a împlinit ieri 60 de ani
Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov şi preşedintele PNL Braşov, Aristotel Căncescu a schimbat ieri prefixul vârstei. Acesta a împlinit 60 de ani. Aristotel Căncescu a fost felicitat de colegi şi colaboratori la biroul său, urmând ca o petrecere la care sunt invitaţi şi lideri marcanţi ai PNL să aibă loc în aceste zile, la Aro Palace. Aristotel Căncescu s-a născut în data de 17 ianuarie 1952 la Timişoara, este căsătorit şi are doi copii. La numai opt ani s-a mutat cu părinţii la Braşov, absolvind Liceul „Andrei Şaguna” – promoţia 1971, iar apoi Facultatea de Mecanică din cadrul Universităţii Braşov, în 1977. Studiile sale au continuat, devenind Doctor în management, a absolvit Universitatea Politehnica Bucureşti în anul 2001, precum şi Institutul Internaţional de Administraţie Publică de la Paris, în acelaşi an. Printre hobby-urile sale se numără fotografia, fiind şi membru în Asociaţia Artiştilor Fotografi din România din anul 1984 şi membru în Asociaţia Cineaştilor Amatori din România unde a obţinut numeroase premii naţionale şi internaţionale pentru filmele realizate. 
Cristina BĂILĂ
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=69644

Liberalul Căncescu se plânge de fondurile pentru drumurile din judeţ
Investiţiile în reabilitarea şi modernizarea drumurilor din judeţul Braşov vor fi puţine în cursul acestui an, fondurile alocate de la bugetul de stat pentru acest domeniu fiind foarte mici decât anul precedent. Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, liberalul Aristotel Căncescu, a spus că suma de 6,5 milioane de lei destinată drumurilor „abia va ajunge pentru deszăpezire şi o minimă întreţinere. Nu putem face investiţii cu echivalentul a 1,5 milioane de euro. Avem artere de circulaţie care necesită intervenţii de amploare, dar se pare că la Guvern acest lucru nu interesează pe nimeni. Mai mult, amendamentele făcute de parlamentarii de Braşov ai opoziţiei la votarea bugetului de stat, prin care era solicitată suplimentarea fondurilor pentru drumuri, au fost respinse. Pentru lucrările foarte importante avem la dispoziţie 7 milioane de euro, reprezentând un împrumut bancar contractat de Consiliul judeţean. Dar, firesc era să fim ajutaţi de la bugetul de stat”. Pe de altă parte, reprezentanţii direcţiei de specialitate a CJ au apreciat că suma alocată de Guvern „reprezintă cam 10% din finanţarea de care aveam nevoie pentru a realiza investiţiile propuse pentru anul în curs”. Precizăm că în grija Consiliului Judeţean Braşov se află peste 730 km de artere de circulaţie.  (C.D.)
http://www.mytex.ro/eveniment/liberalul-cancescu-se-plange-de-fondurile-pentru-drumurile-din-judet_305694.php

EFECT. Dacă nu intră în proprietatea Maternităţii, CJ va pierde o finanţare de 10 milioane de dolari
Autorităţile judeţene braşovene intenţionează ca în cursul acestui an să achiziţioneze corpul de clădire al Maternităţii care a intrat, ca urmare a retrocedării, în proprietatea Bisericii Evanghelice. Suma solicitată de oficialii Bisericii se cifrează la peste 3,5 milioane de euro, fonduri de care Consiliul Judeţean Braşov nu dispune, însă, în momentul de faţă. Referitor la această chestiune, preşedintele CJ, Aristotel Căncescu, a susţinut că speră să vândă imobilul care adăpostea Spitalul de Dermato-Venerice. „Avem o ofertă de 2 milioane de euro. Nu acoperă banii necesari nouă, dar vom negocia cu reprezentanţii Bisericii Evanghelice să facem plăţi în mod eşalonat”, a menţionat Căncescu. El a mai spus că este absolut necesară cumpărarea obiectivului şi obţinerea dreptului de proprietate asupra lui, deoarece administraţia judeţeană ar putea obţine fonduri nerambursabile în valoare de circa 10 milioane de dolari de la Banca Mondială, pentru implementarea unui proiect de modernizare şi dotare a Maternităţii: „Acest proiect este blocat de faptul că nu deţinem dreptul de proprietate asupra clădirii! Există perspectiva pierderii acestor bani!”. (C.D.)
http://www.mytex.ro/eveniment/efect-daca-nu-intra-in-proprietatea-maternitatii-cj-va-pierde-o-finantare-de-10-milioane-de-dolari_305697.php

Judeţul are un nou secretar
Postul de secretar al judeţului Braşov a fost preluat de la sfârşitul anului trecut de juristul Maria Dumbrăveanu. Reamintim că această funcţie a fost deţinută din 1990 şi până în vara anului trecut de Mariana Tihărău, aceasta renunţând din motive personale. Maria Dumbrăveanu a preluat postul după o perioadă de interimat asigurată de un alt jurist al instituţiei.  (I.T.)
http://www.mytex.ro/eveniment/judetul-are-un-nou-secretar_305690.php

Aristotel Căncescu împlineşte 60 de ani
Preşedintele Consililului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu îşi aniversează azi ziua de naştere. La împlinirea a 60 de ani, Căncescu are motive de bucurie pentru multe dintre realizările personale şi profesionale, dar şi de tristeţe pentru ceeea ce nu a reuşit să ducă la bun sfârşit. Investiţiile importante implementate de administraţia judeţeană au făcut ca Braşovul să devină una dintre principalele atracţii turistice ale României. Pentru a creşte numărul turiştilor ar fi nevoie de construirea unui aeroport, obiectiv blocat în repetate rânduri de actuala putere. Aristotel Căncescu s-a născut la 17 ianuarie 1952 la Timişoara, iar când avea  doi ani,  familia sa s-a mutat la Braşov. După  absolvirea liceului Andrei Şaguna şi a Facultăţii de Mecanică Braşov, a lucra timp de 12 ani în uzina IAR Ghimbav, unde a  fost şef atelier proiectare piese uzinate pentru elicopterele Aluette, Puma şi Kamov. După căderea regimului comunist, Aristotel Căncescu  a fost  senator al României timp de două legislaturi, din 1992 până în 2000. De atunci, ocupă funcţia de preşedinte al Consililului judeţean, iar prin investiţiile realizate a încercat să facă din Braşov cel mai important judeţ din  punct de vedere turistic. Liderul PNL Braşov poate pune  pe lista împlinirilor,  atragerea celor mai multe fonduri europene cu care au fost redate circuitului turistic monumentele istorice şi au fost modernizate  centrele de agrement. De asemenea prin atragere a  zeci de milioane de euro de la diverse instituţii financiare, s-a modernizat reţeaua de apă. Pe lista proiectelor pe care Consilului Judeţean nu a reuşit să le pună în practică se află construirea unui aeroport şi a unui  spital universitar, pe care, Aristotel Căncescu spune că, în ciuda piedicilor de tot felul puse până acum, nu le va abandona. Pasionat de artă fotografică şi vizuală, dar şi de istoria cetăţii braşovene, preşedintele Consiliului Judeţean deţine o colecţie impresionantă de fotografii cu oraşul vechi, peste 7.000, fiind una dintre cele mai mari din ţară. De asemenea, o colecţie personală de aparate foarte vechi din domeniul audiovizualului a  fost expusă recent la Muzeul civiliziaţiei urbane din Piaţa Sfatului.  (E.C.)
http://www.brasovultau.ro/Aristotel-Cancescu-Implineste-60-de-ani-52975.html

Prea multe cereri, prea puţini bani
19 localităţi nu primesc niciun leu de la CJ
Mihaela PARGHEL
• 16 dintre comunităţile rămase cu 0 lei la finanţarea proiectelor de infrastructură şi dezvoltare locală au primari PDL, două sînt conduse de edili PSD şi una are primar PNG • Preşedintele CJ, Aristotel Căncescu, spune că localităţile PDL au şansa de a lua bani direct de la Guvern
19 din cele 58 de localităţi braşovene nu vor primi niciun leu, în acest an, din Consiliul Judeţean, pentru a-şi finanţa proiectele de infrastructură şi dezvoltare locală. 16 dintre ele au primari PDL, două sînt conduse de edili social-democraţi şi unul de PNG. Preşedintele Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu, a declarat că, în acest an, primăriile braşovene au transmis către CJ solicitări care depăşesc de zece ori sumele primite de Braşov pentru programele de dezvoltare locală şi pentru proiectele de infrastructură care necesită cofinanţare locală. În 2012, administraţia judeţeană a primit 27,057 milioane de lei din cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale, şi încă 9,208 milioane de lei, suma defalcată din TVA. Totalul de 36,265 de milioane trebuia repartizat spre localităţi în funcţie de proiectele în continuare pe care le au la acest moment. Ar fi fost nevoie însă de peste 300 de milioane de lei pentru a satisface toate cererile.
16 localităţi cu primari PDL au rămas fără bani
19 localităţi din judeţul Braşov nu primesc niciun leu, în acest an, pentru a finanţa proiectele de extindere a reţelelor de apă şi canalizare, pentru reparaţiile la şcoli, grădiniţe, cămine culturale sau spitale, ori pentru reabilitarea drumurilor comunale. Cotele defalcate din TVA şi impozitul pe venit, destinate proiectelor de infrastructură locală, au fost repartizate doar către 39 din cele 58 de unităţi administrativ teritoriale. Pe „lista neagră“ a celor care nu au primit niciun leu se află 16 localităţi cu primari PDL, două cu primari PSD şi una cu primar PNG. Municipiile Codlea şi Săcele, oraşul Rupea şi comunele Augustin, Crizbav, Drăguş, Homorod, Părău, Poiana Mărului, Şinca, Recea, Sîmbăta de Sus, Şoarş, Viştea şi Vulcan nu au primit niciun leu. Pe aceeaşi listă, a comunelor care nu au primit niciun ban pentru proiectele de infrastructură, în acest an, se mai află Moieciu şi Cristian, ambele cu primari PSD, dar şi Ticuş, condusă de un primar PNG.
Municipiul Braşov primeşte 3,5 milioane de lei pentru drumuri
CJ a alocat municipiului Braşov 3,533 milioane de lei pentru drumuri, iar Făgăraşului 3,214 milioane, dintre care 2,914 milioane pentru drumuri şi 300.000 de lei pentru reabilitarea şi extinderea reţelelor de apă şi canalizare. Municipiile Săcele şi Codlea nu au primit niciun leu. La oraşe, cele mai importante sume merg spre Zărneşti, căruia CJ i-a alocat 1,593 milioane de lei pentru drumuri şi 433.000 de lei pentru apă şi canalizare. În mediul rural, cîteva localităţi au primit sume importante pentru infrastructură, ce depăşesc un milion de lei. Este vorba despre Feldioara (PNL), care a primit 1,2 milioane de lei, Prejmer (PSD) şi Hoghiz (PSD), care au primit fiecare cîte un milion de lei şi localităţile Mîndra (PNL) şi Vama Buzăului (PSD), cu 1.050 milioane lei. Tărlungeni, cu primar UDMR, primeşte şi în acest an cele mai mari sume acordate unei comune. Din suma totală de 1,328 de milioane de lei, 628.000 de lei au fost alocaţi pentru alimentarea cu apă, cîte 200.000 pentru drumuri, pentru reparaţii la sediul primăriei şi pentru efectuarea unor studii şi 100.000 de lei pentru cofinanţările unor proiecte europene.
Pedeliştii, nemulţumiţi de repartizarea banilor
Repartizarea banilor a stîrnit nemulţumirea consilierilor PDL. Ei susţin că localităţile care nu au primit niciun leu în acest an sînt aceleaşi „omise“ de la plată şi în anii anteriori. „Este al şaselea an consecutiv cînd unele localităţi nu primesc niciun leu“, a declarat consilierul Aurelian Danu. Preşedintele CJ, Aristotel Căncescu, spune însă că aceste localităţi PDL au şansa de a lua bani direct de la Guvern sau de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. „Ministrul Udrea are 1,5 miliarde de lei în fondul său de rezervă, iar premierul Boc are peste un miliard de lei. Puteţi face demersuri pe lîngă ei pentru a obţine bani şi pentru localităţile dumneavoastră“, le-a recomandat Căncescu consilierilor PDL. Pe de altă parte, vicepreşedintele CJ, Ioan Ochi, s-a angajat că, „în cazul în care Guvernul renunţă la practica de a aloca bani prin cele două căi directe pe care le are la dispoziţie“, va propune, în luna iulie, o redistribuire a banilor pentru finanţarea proiectelor de dezvoltare locală şi de infrastructură, astfel încît banii să ajungă la toate cele 58 de localităţi din judeţ.
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=eveniment&s_id=108596

Stopaţi abuzurile PDL-ului!
Cei de la Putere folosesc în actul de administare a ţării  principiul dominoului: după ce au pus la pământ învăţământul, asistenţa socială, siguranţa cetăţenilor – la rând este sănătatea! Pentru 2012, bugetul  judeţului Braşov este cu 20 la sută mai mic decît cel pe anul trecut. Mai exact, Judetul Braşov primeşte echivalentul sumei cheltuite de Udrea şi Scripcaru doar pe domeniul schiabil din Poiana Braşov. În aceste condiţii, nici nu se poate vorbi de investiţii majore  în sistemul medical braşovean. Pentru amenjarea pârtiilor din Braşov, practicabile doar câteva săptămâni  pe an, s-au cheltuit 34 de milioane de euro. Pe 2012, judeţul Braşov a primit de la ministerul de finanţe  un buget cu 20 la sută mai mic decât cel pe 2011, şi  totalizează de fapt   cât  investiţia în domeniul schiabil din Poiană.  În timp ce pe 2012 judeţul Braşov are doar  3,4 milioane de euro pentru drumuri şi dezvoltare locală, patinoarul din Braşov,  atât  de dorit şi de lăudat de primarul George Scripcaru, a costat  cât bugetul sănătăţii aferent  administraţiei judeţene  pe.... 10 ani! Doar 3-4  braşoveni  patinează  într-o zi pe o gheaţa de 14 milioane de euro, în timp ce 10 bolnavi stau într-un salon de 4 paturi la spitalul judeţean Braşov! Cu banii cheltuiţi pe  pârtiile din Poiană se putea construi un spital universitar la Braşov sau un aeroport, atât de necesar pentru dezvoltarea regiunii! Declaraţia aparţine preşedintelui Consiliului Judeţean Braşov Aristotel Căncescu, nemulţumit că puterea l-a împiedicat  să ridice un spital modern. Din contră! Pedeliştii au pus lacăt pe spitalele din Codlea, Săcele şi Victoria. În acelaşi timp , spune Căncescu, a fost permisă «căpuşarea»  sistemului de stat de diverşi privaţi, mulţi dintre ei apropiaţi de partidul de guvernămînt. Prin noua lege a sănătăţii, Aristotel Căncescu condideră că puterea urmărea alimentarea puşculiţei de bani a PDL din fondurile sănătătii. Conducerea celei  mai mari  unităţi  spitaliceşti din judeţ este în permanenţă  îngrijorată că rămâne fără bani. Dacă   în 2010  s-au primit de la Casa de asigurări  aproape 14 milioane de euro,  în 2011  doar  11 milioane şi jumătate de euro au fost repartizate către judeţean. Sistemul sanitar braşovean a sărăcit de la an la an, în timp ce ministerul Elenei Udrea a băgat milioane de euro în săli de sport  în sate  unde populaţia este îmbătrânită. De exemplu,   în comuna Crizbav, 2 milioane de euro au fost îngropate într-o  sală de sport, construită pe un câmp cu buruieni, bani ce ar fi fost  suficienţi pentru modernizarea spitalului judeţean Braşov.
 Iată ce nemulţumiri au braşovenii:
- Ministerul lui Elena Edrea a cheltuit 34 de milioane de euro pentru pârtii impracticabile, în vreme ce întreg  judeţul Braşov are de 10 ori mai puţini bani pentru dezvoltare
- Cu banii pe care pedeliştii i-au cheltuit pe pârtii se putea construi un spital universitar la Braşov.
- Cu banii pe care pedeliştii i-au cheltuit pe pârtii se putea construi un aeroport la Braşov.
- Braşoveni, guvernul Boc-Băsescu nu a construit niciun spital. Noi murim cu zile în vreme ce guvernul Boc-Băsescu construieşte pârtii, stadioane şi patinoare.
- Braşoveni, plătiţi degeaba asigurări de sănătate. Din banii dumneavoastră afaceriştii partidului democrat liberal se îmbogăţesc cu zeci de milioane de euro. Ei doresc să privatizeze sistemul public de sănătate pentru a pune mâna pe banii dumneavoastră!  - Un bolnav în România are alocaţi de 10 ori mai puţini bani decât un pacient din U.E.
- Guvernul Boc-Băsescu îi pedepseşte pe braşoveni! Patinoarul primarului a costat 14 milioane de euro: cât bugetul sănătăţii braşovene pe 10 ani!
- Un stadion din municipiul PDL-ist Cluj Napoca primeşte 15 milioane de euro,  mai mulţi bani decât întreg judeţul Braşov într-un an de zile!
- 2 braşoveni pe zi patinează pe o gheaţă de 14 milioane de euro, în timp ce 10 bolnavi stau într-un salon de 4 paturi la spitalul judeţean Braşov!
- Judeţul Braşov are 3,4 milioane de euro pentru drumuri şi dezvoltare locală. Elena Udrea a băgat în pârtii 34 de milioane de euro.  (E.C.)
http://www.brasovultau.ro/Stopati-abuzurile-PDL-ului-52937.html

Banii nu s-au împărţit fără scandal la CJ 
Rând pe rând, consilierii judeţeni PDL Mihail Veştea şi Aurelian Danu au părăsit plenul, după un schimb de replici cu liberalii
Ieri după-amiază, consilierii judeţeni au fost convocaţi în şedinţă extraordinară pentru a vota proiectul de hotărâre privind aprobarea repartizării pe unităţi administrativ-teritoriale a cotei de 20% din cotele defalcate din impozitul pe venit şi din TVA destinate echilibrării bugetelor locale pe 2012. Discuţiile au fost legate, de la început pe procedura care trebuia îndeplinită. Consilierul judeţean PDL Mihail Veştea a susţinut faptul că materialele le-au fost puse la dispoziţie doar cu puţin timp înainte de şedinţă, astfel că nu a fost timpul necesar unor discuţii mai ample. „Nu ştim care sunt programele de dezvoltare pe care trebuie să le susţinem. Nu trebuie să forţăm lucrurile doar pentru a vota repede nişte sume. Noi nu am participat la nici o discuţie cu privire la repartiţia sumelor pe fiecare localitate în parte”, a spus Mihail Veştea. Răspunsul a venit din partea preşedintelui Consiliului Judeţean, Aristotrel Căncescu. Acesta a spus că termenul legal a fost foarte scurt, iar Direcţia Generală a Finanţelor Publice a transmis sumele cu mare întârziere. „Banii sunt foarte puţini. Cu 20% mai puţini decât anul trecut. Iar solicitările localităţilor au fost mai mari de 10 ori decât sumele pe care le-am avut la dispoziţie. Ştiu că localităţi cu primari PDL suferă. Dar mai bine luaţi din banii pe care îi primeşte Primăria Braşov şi daţi la aceste localităţi”, a spus Aristotel Căncescu. Discuţiile au degenerat din acel moment, mai ales că s-a introdus ca subiect în discuţie Spitalul din Săcele şi preluarea lui de către Consiliul Judeţean. După ce Mihail Veştea a spus că ar trebui o analiză mai aprofundată pe acest subiect, nu doar o decizie ca spitalul să fie luat de CJ, colegul său liberal, Sebastian Grapă a ţinut să spună că democrat-liberalul minte şi oricum spitalul nu poate fi luat de CJ, deoarece construcţia se află în Săcele. În acel moment, Mihail Veştea a părăsit sala de şedinţe. Iar preşedintele CJ, Aristotel Căncescu, a declarat că foarte multe din spitalele din Braşov le-a pierdut în ultimii ani, unele fiind retrocedate, iar la spitalele din Codlea şi Săcele s-au făcut reparaţii cu bani de la administraţia judeţeană. „Şi acum ce să facem? Să pierdem şi Spitalul din Săcele, în care am băgat bani?”, a întrebat Aristotel Căncescu. Discuţiile au revenit la procedura necesară adoptării acestui proiect de hotărâre. După acuzaţii între consilierul judeţean PDL Aurelian Danu şi preşedintele CJ, Aristotel Căncescu, care s-au soldat cu părăsirea sălii de şedinţe de către consilierul democrat-liberal, proiectul prin care sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată şi din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale sunt, în sumă totală, de 131,62 milioane de lei au fost împărţite pe localităţi. Totuşi, discuţiile aprinse l-au făcut pe vicepreşedintele CJ, Ioan Ochi, să declare că „dacă Guvernul nu va mai aloca în acest an bani pe OUG 7 şi OUG 577 localităţilor cu primari PDL, atunci în luna iunie chiar eu voi propune un proiect de hotărâre prin care să le fie alocate fonduri şi localităţilor care acum au alocaţie bugetară zero din partea CJ”. Aceşti bani au fost împărţiţi doar pentru 41 de localităţi din cele 58 ale judeţului. Dintre municipii doar Braşovul şi Făgăraşul vor primi fonduri, dintre oraşe lipseşte Rupea, iar dintre comune nu vor primi fonduri de la Consiliul Judeţean Augustin, Crizbav, Drăguş, Homorod, Moieciu, Părău, Poiana Mărului, Recea, Sâmbăta de Sus, Şinca, Şoarş, Ticuş, Viştea şi Vulcan. Proiectul de hotărâre a fost votat cu 27 de voturi pentru, două voturi împotrivă şi o abţinere. 
Cristina BĂILĂ
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=69605

CJ Braşov a repartizat sumele necesare echilibrării bugetelor locale
Conducerea instituţiei susţine că s-a renunţat la cofinanţarea unor investiţii, deoarece fondurile la dispoziţie sunt insuficiente
Şedinţa extraordinară a plenului Consiliului Judeţean Braşov a fost convocată ieri seară pentru dezbaterea, în vederea aprobării, a proiectului de hotărâre pri­vind repartizarea pe unităţi administrativ-teritoriale a cotei de 20% din cotele defalcate din impozitul pe venit şi din TVA, destinate echilibrării bugetelor locale pe 2012. Suma repartizată reprezintă echivalentul a puţin peste 11 milioane de euro. Dezbaterile au debutat destul de tensionat, aleşii judeţeni PD-L reclamând faptul că nu ar fi fost consultaţi şi că materialele de şedinţă nu au ajuns în comisiile de specialitate. În acest sens, consilierul Mihail Veştea, a susţinut că „este vorba despre o flagrantă lipsă de dialog. Nu am analizat materialele, nu avem viza comisiilor, iar convocarea şedinţei s-a făcut de vineri pentru luni, fiind anunţaţi în ultimul moment”. La rândul său, consilierul Aurelian Danu a afirmat că „este aberant ca la rubrica alocări bugetare o serie de localităţi să figureze cu... zero lei. Asta, pe considerentul că ar avea venituri proprii. Am rugămintea de a avea în vedere situaţia acestora pe parcursul anului”. Cei doi reprezentanţi ai PD-L în plenul CJ Braşov au părăsit, ulterior, sala de şedinţe, pe motiv că ar fi fost jigniţi de replicile primite de la o serie de colegi. Luând cuvântul, preşedintele CJ, liberalul Aristotel Căncescu, a afirmat că materialele au fost discutate în Comisia de buget-finanţe ieri după-amiază, cu o oră înaintea şedinţei, „fiindcă la convocarea făcută pentru sâmbătă nu s-a prezentat nimeni”. Căncescu a spus că, în ansamblu, bugetul alocat Braşovului pentru acest an „este unul în bătaie de joc, unul al sărăciei, în cazul localităţilor fiind nevoiţi, deoarece nu avem de unde, să dăm de 10 ori mai puţin decât acestea au nevoie. Nu cred că trebuie să plângem unele localităţi, care au primari PD-L, fiindcă acestea vor primi bani cu dedicaţie, direct de la Guvern, ca şi în anii trecuţi”. Preşedintele CJ Braşov a reclamat şi faptul că sunt fonduri insuficiente sau chiar deloc pentru Sănătate, asistenţă socială, cofinanţarea unor proiecte de investiţii, reabilitarea drumurilor judeţene etc..
„Maximă austeritate”
În ceea ce-l priveşte, vicepreşedintele CJ Braşov, Ioan Ochi (PSD), a afirmat că în 2012 bugetul destinat aparatului propriu al instituţiei, precum şi fondurile pentru localităţi sunt „de maximă austeritate”. Ochi a arătat că în cazul bugetului propriu al CJ, cuantumul cotelor defalcate a fost redus de la 21% la 18,5%, „ceea ce înseamnă o pierdere de câteva milioane de euro”. Sursa citată a menţionat că va trebui să se renunţe la o serie de investiţii, unele aflate în derulare, „deoarece nu avem nici o sursă de finanţare. Abia ajung banii pentru asi­gurarea bunei funcţionări a primăriilor”.
Dragoş CENŢU
http://www.mytex.ro/eveniment/cj-brasov-a-repartizat-sumele-necesare-echilibrarii-bugetelor-locale_305599.php

Noi discuţii pe tema spitalelor închise
Consilierul judeţean PNL Sebastian Grapă a solicitat ieri seară, în timpul şedinţei extraordinare de plen, dezbaterea şi supunerea la vot a unui proiect de hotărâre privind transformarea Spitalului din Săcele în secţie a celui Judeţean Clinic de Urgenţă din Braşov. „Cetăţenii din municipiul Săcele sunt lipsiţi de câteva luni de servicii medicale. Nu putem asista indiferenţi la această situaţie până când Ministerul Sănătăţii va catadicsi să redeschidă unitatea medicală”, a spus Grapă. Solicitarea sursei citate a fost, însă, doar consemnată, preşedintele CJ Braşov, Aristotel Căncescu, propunând amânarea proiectului pentru o şedinţă viitoare, când va fi analizată şi situaţia spitalelor din Codlea şi Victoria.
Dragoş CENŢU
http://www.mytex.ro/eveniment/noi-discutii-pe-tema-spitalelor-inchise_305598.php

LA START. Potrivit calendarului stabilit de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară din acest an începe derularea proiectului de gestionare integrată a deşeurilor în judeţul Braşov
Sistemul actual de gestionare a deşeurilor în judeţul Braşov, ca şi în majoritatea judeţelor ţării, nu este unul integrat. În acest context, administraţia judeţeană şi Agenţia Metropolitană vor începe - prin intermediul Asociaţiei Intercomunitare din acest an implementarea unui proiect de management al deşeurilor, proiect care vizează un număr de 37 de localităţi. Proiectul este propus pentru finanţare prin Programul Operaţional Sectorial Mediu, obiectivul constituindu-l protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului şi dezvoltarea infrastructurii de gestionare a deşeurilor. Valoarea investiţiilor propuse pentru sistemul de gestionare integrată a deşeurilor este de aproximativ 176,15 milioane de euro, dintre care aproximativ 166,5 milioane de euro ar urma să fie asiguraţi din fonduri europene. Aproximativ 135,36 milioane de euro reprezintă costurile pentru realizarea unei instalaţii de valorificare energetică a deşeurilor (WtE). Dezvoltarea WtE necesită co-finanţarea proiectului de către Comisia Europeană, Guvern, Consiliul Judeţean Braşov, precum şi implicarea sectorului privat, care să asigure o parte din costuri. La Braşov, consorţiul care a câştigat contractul de asistenţă tehnică în pregătirea proiectului este format din SC Environmental Planning, Engineering & Management SA Grecia şi Institutul de Studii şi Proiectări Energetice SA România (ISPE SA). Investiţia majoră care se va realiza în cadrul acestui proiect este reprezentată de instalaţia de valorificare energetică a deşeurilor, alături de care vor fi realizate o staţie de sortare şi una de transfer în zona Făgăraş (satul Calbor), cu o capacitate totală 24.700 t / an, o staţie de transfer la Hoghiz, cu o capacitate totala 6.600 t/an, precum şi două zone de depozitare temporară în Predeal şi Măieruş, echipate cu două press-containere şi un camion de remorcare.
Autorităţile pregătesc licitaţiile
Planul autorităţilor judeţene este de a pregăti şi promova documentele pentru asistenţă tehnică necesare licitaţiei pentru construirea staţiei de valorificare energetică a deşeurilor până în aprilie, de a lansa procedura de licitaţie pentru lucrări până anul viitor, iar lucrările efective să se desfăşoare în perioada 2013-2015. În vederea asigurării cadrului instituţional şi juridic necesar realizării proiectelor, a fost înfiinţată Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ISO MEDIU.
Dragoş CENŢU
http://www.mytex.ro/eveniment/la-start-potrivit-calendarului-stabilit-de-asociatia-de-dezvoltare-intercomunitara-din-acest-an-incepe-derularea-proiectului-de-gestionare-integrata-a-deseurilor-in-judetul-brasov_305596.php

Mărturii despre Eminescu
Directorul Muzeului Primei Şcoli Româneşti, consilierul judeţean Vasile Oltean, a prezentat ieri în şedinţa de plen a CJ trei piese unicat, în original, privind legăturile marelui poet naţional Mihai Eminescu cu Braşovul, respectiv o scrisoare a poetului adresată mentorului său, Titu Maiorescu, o carte poştală şi o broşură de poezii liliput (ambele în ediţie limitată). Scrisoarea în cauză cuprinde dezvăluiri privind perioada în care Eminescu a fost internat într-o clinică de lângă Viena. Cartea poştală, cu portretul poetului, precum şi volumul de poezii au fost editate pentru susţinerea financiară a spitalizării în străinătate.  (C.D.)
http://www.mytex.ro/eveniment/marturii-despre-eminescu_305592.php

Bugetul localităţilor va fi împărţit astăzi de plenul CJ 
17 primării nu vor primi niciun leu în 2012.
AstăzI, plenul Consiliului Judeţean a fost convocat în şedinţă extraordinară pentru a vota proiectul de hotărâre privind aprobarea repartizării pe unităţi administrativ-teritoriale a cotei de 20% din cotele defalcate din impozitul pe venit şi din TVA destinate echilibrării bugetelor locale pe 2012. La aceste sume se adaugă cele pentru continuarea unor programe de dezvoltare locală şi infrastructură, precum şi pentru drumurile judeţene. Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată şi din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale sunt, în sumă totală, de 131,62 milioane de lei. Din această sumă, Consiliului Judeţean îi sunt repartizate 9,208 milioane de lei din taxa pe valoarea adăugată şi 27,057 milioane de lei din impozitul pe venit. Restul sumelor au fost împărţite către toate cele 58 de unităţi administrative ale judeţului, de către Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Braşov, după un algoritm stabilit prin lege. Cele mai mari sume, primite direct de la DGFP Braşov au fost primite de municipiul Făgăraş – 5 milioane de lei, oraşul Zărneşti – 4,07 milioane de lei şi dintre comune Tărlungeni – 2,31 milioane de lei. Cele mai mici sume au fost alocate municipiului Braşov – 1,26 milioane de lei, oraşului Ghimbav – 8.000 de lei, oraşului Predeal – 67.000 de lei, iar la comune cel mai puţin a primit Cristianul – 6.000 de lei, şi Sânpetru – 28.000 de lei.
Fonduri doar pentru 41 de localităţi
Cele 36,26 milioane de lei pe care Consiliul Judeţean Braşov le va aloca localităţilor pentru echilibrarea bugetelor locale vor merge doar pentru 41 de localităţi din cele 58 ale judeţului. Dintre municipii, doar Braşovul şi Făgăraşul vor primi fonduri, dintre oraşe lipseşte Rupea, iar dintre comune nu vor primi fonduri de la Consiliul Judeţean Augustin, Crizbav, Drăguş, Homorod, Moieciu, Părău, Poiana Mărului, Recea, Sâmbăta de Sus, Şinca, Şoarş, Ticuş, Viştea şi Vulcan. 
Cristina BĂILĂ
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=69553

Preţ de chilipir pentru o clădire ultracentrală din Braşov
Ionuţ Dincă
Banii obţinuţi pentru clădire vor fi folosiţi pentru modernizarea Judeţeanului
Evaluarea iniţială a clădirii Spitalului Dermato a fost de 4,3 milioane de euro, însă nimeni nu a oferit acest preţ pentru imobil. Cea mai bună ofertă făcută la ultima licitaţie a fost de două milioane de euro. La licitaţia publică cu strigare, un cumpărător s-a arătat interesat de imobil, făcând o ofertă de două milioane de euro. Autorităţile judeţene au anunţat că va lansa un nou anunţ de vânzare, dar, de această dată, se va folosi procedura licitaţiei publice cu ofertă în plic închis, cu supraofertare sau ofertă identică. Participantul care licitează suma cea mai mare, peste două milioane de euro, va câştiga. Spitalul a mai fost scos la vânzare în 2007, licitaţia fiind adjudecată de grupul de firme Genius cu suma de 13,640 milioane de lei (aproximativ 4,133 de milioane de euro la acea oră), care fusese şi preţul de evaluare de la acea vreme. Suma nu a mai fost achitată, deoarece imobilul era în plin proces de retrocedare, dar adjudecătorul, omul de afaceri Marius Crivţonencu, fost secretar de stat la Ministerul Turismului, anunţase că dorea să transforme imobilul în hotel. Preşedintele CJ Aristotel Căncescu a precizat că va folosi banii pentru continuarea lucrărilor de modernizare a Spitalului Judeţean.
http://www.adevarul.ro/locale/brasov/Pret_de_chilipir_pentru_o_cladire_ultracentrala_0_626337477.html

Aeroportul şi monumentele istorice, investiţii sigure
Consiliul Judeţean Braşov are printre cele mai sărace bugete din ţară în 2012. În acest an, judeţul Braşov are la dispoziţie 158,187 de milioane de lei, cu 8,398 milioane de lei mai puţin faţă de anul trecut, când a primit 166,584 milioane de lei. Potrivit datelor transmise de la Direcţia Finanţelor Publice, Braşovul se află în top 3 al cele mai mici bugete. „Chiar şi Harghita şi Covasna, care au în jur de 200.000 de locuitori, au bugete mai mari decât Braşovul”, a declarat Aristotel Căncescu, preşedintele CJ. În acest context, Consiliul Judeţean îşi va permite să aloce bani doar pentru lucrările în continuare şi pentru cofinanţarea unor proiecte pentru care primăriile au accesat fonduri europene. În ceea ce priveşte investiţiile proprii ale CJ, şeful administraţiei judeţene spune că banii vor merge tot pe proiectele începute în anii anteriori, pentru că de investiţii noi nu poate fi vorba. „Vom începe construirea pistei la aeroportul de la Ghimbav, pentru că este finanţată dintr-un credit special cu această destinaţie. Vom investi, de asemenea, la monumentele istorice - Cetatea Feldioara, Cetatea Râşnov, Cetatea Rupea - pentru că şi acolo există bani dintr-un credit”, a mai declarat preşedintele CJ. (L.A.)
http://www.brasovultau.ro/Aeroportul-si-monumentele-istorice-investitii-sigure-52800.html

CJ caută bani să răscumpere corpul vechi al Maternităţii
Consiliul Judeţean caută bani pentru cumpărarea Maternităţii. Un corp al Spitalului de Obstetrică şi Ginecologie „A. I. Sbîrcea”, fost gimnaziu săsesc, a fost retrocedat Bisericii Evanghelice. Biserica îl scoate acum la vînzare şi a făcut o ofertă Consiliului Judeţean, care are drept de preempţiune. Deşi a solicitat 4,2 milioane de lei de la bugetul de stat pentru răscumpărarea corpului vechi al Maternităţii, CJ nu a primit niciun leu cu această destinaţie. Imobilul este inclus într-un program de reabilitare cu finanţare de la Banca Mondială, în valoare de 3,6 milioane de dolari, astfel că administraţia judeţeană va trebui să facă rapid rost de bani pentru a intra în posesia clădirii. În caz contrar, investiţia nu poate demara. „Este posibil să apelăm la Ministerul Sănătăţii pentru a face rost de bani sau să ne fie asiguraţi din fondul de rezervă al primului-ministru pentru că şi Biserica face acum presiuni asupra noastră”, a declarat preşedintele CJ, Aristotel Căncescu.  M.P.
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=actualitate&s_id=108466

La câţi bani să se aştepte primarii în 2012, de la CJ: Au cerut 10 lei, primesc 3
Localităţile nu vor putea primi decât cel mult 30% din solicitările financiare, susţine Adrian Maxim, preşedintele Comisiei Buget-Finanţe din cadrul CJ Braşov. Motivul: bugetul judeţean este cu 20% mai mic decât cel de anul trecut stat pe 2012, la nivelul Consiliului Judeţean s-a constat că sumele alocate judeţului Braşov sunt cu 20% mai mici decât cele de anul trecut. Adrian Maxim, preşedintele Comisiei Buget-Finanţe din cadrul CJ, spune că în aceste condiţii va fi foarte greu de realizat investiţii în acest an, iar localităţile nu vor putea primi decât cel mult 30% din solicitările financiare pe care le-au înaintat deja către administraţia judeţeană. „Ce mai putem recomanda autorităţilor locale este să încerce să acceseze fonduri europene sau să se bazeze pe sprijin din fondul de rezervă al Guvernului care, în ultimii ani, a crescut direct proporţional cu scăderea sumelor alocate judeţelor”, susţine Adrian Maxim. Cu toate acestea, conducerea CJ va încerca să realizeze trei obiective principale. Primul este legat de continuarea lucrărilor de renovare a Spitalului Judeţean, apoi de realizare a pistei aeroportului, după care vor fi reparate drumurile judeţene. „Pentru drumurile judeţene am primit cu 25% mai puţini bani decât în anul 2011. Anul trecut am primit aproximativ două milioane de euro pentru drumuri, iar în 2012 am primit aproape 1,5 milioane de euro. Nu vom putea face mare lucru, iar pe agenda Consiliului Judeţean se află, prioritar, drumul de sub munte, dintre Şinca Veche şi Victoria”, a adăugat Adrian Maxim. 
Cristina BĂILĂ
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=69495

Buget sărac în Braşov pe 2012. Autorităţile n-au bani să cumpere Maternitatea
Ionuţ Dincă
Anul 2012 a venit cu veşti mai puţin bune pentru autorităţile judeţene, care au primit un buget mai mic cu aproximativ 20%, faţă de anul trecut. Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu, a precizat că practic cu aceşti bani nu se mai poate lua în calcul nicio investiţie nouă şi cu greu se vor asigura banii pentru cele contractate. „Anul trecut, abia am supravieţuit cu acel buget, iar acum, avem repartizate cu 34,5 milioane de lei mai puţin, respectiv bugetul nostru este de 158,1 milioane de lei. Este ruşinos că avem un buget care este totalizează de fapt cât a costat investiţia în domeniul schiabil din Poiană", a precizat Căncescu. Acesta a mai susţinut că jumătate din aceşti bani se duc pentru protecţie socială, iar fără ajutorul instituţiei pe care o reprezintă, multe dintre primăriile din judeţ nu şi-ar putea asigura cheltuielile. Căncescu a precizat că totuşi, pista aeroportului se va realiza, fiindcă banii sunt asiguraţi dintr-un credit bancar, dar CJ Braşov nu are fonduri pentru alte lucruri ardente, de exemplu, cumpărarea clădirii Maternităţii, care aparţine Bisericii Evanghelice şi pentru care ar fi necesare 4,2 milioane de euro.„Am cerut prin amendament la legea bugetului banii necesari cumpărării Maternităţii şi chiar dacă cererea era pertinentă, ne-a fost respinsă. Probabil vom face apel la Ministerul Sănătăţii sau ca fondurile să fie asigurate din rezerva primului-ministru, fiindcă şi Biserica are nevoie de aceşti bani şi face presiuni asupra noastră“, a mai punctat Căncescu.
Baza, finanţările europene
La Primăria Braşov lucrurile stau mult mai bine. Bugetul pentru acest an este estimat ca şi în 2011, respectiv la un nivel al încasărilor proprii de aproximativ 160 milioane lei şi un buget local de aproape 600 milioane lei. „Ca şi anii trecuţi, va fi un buget echilibrat, care va pune accentul pe investiţii şi pe cofinanţări. Vom continua proiectele începute , dar avem şi o listă de noi investiţii, unele finanţate cu fonduri europene, altele din fonduri proprii. Totuşi, vrem să atragem cât mai multe finanţări europene", a precizat primarul George Scripcaru.
http://www.adevarul.ro/locale/brasov/Buget_sarac_pentru_judetul_Brasov-in_2012_0_625737655.html#

Județul Brașov, bătaia de joc a PDL
Ministrul Finanțelor, Gheorghe Ialomițianu, a dat județului Brașov, pentru 2012, un buget cam cât a cheltuit blonda de la Cotroceni, Elena Udrea, și primarul George Scripcaru, cu domeniul schiabil din Poiana. Este o comparație făcută de președintele Consiliului Județean Aristotel Căncescu pentru a evidenția sărăcia în care este împins un întreg județ. Așadar, Brașovul are un buget pe 2012 cu 20% mai mic decât anul trecut! Asta, prin grija atentă a celui mai mare finanțist al Europei, Gheorghe Ialomițianu! PDL-ist de frunte la Brașov, ministrul Ialomițianu a fost trimis de George Scripcaru pe banca guvernării să risipească după bunul plac banii contribuabililor, așa cum apreciază opoziția brașoveană.
În topul săracilor. Finanțistul Gheorghe Ialomițianu a reușit să aducă județul pe locul trei în topul celor mai sărace regiuni din România. Conducerea Consiliului Județean apreciază că fondurile alocate sunt bătaie de joc la adresa brașovenilor. „Vreau să-l întreb pe dl. Ialomițianu de unde, din 158 de milioane de lei, de unde poate el să ia bani (pentru investiții -n.a.), când 70 de milioane, adică jumătate din această sumă se duc pe protecție socială, copii abandonați, însoțitorii persoanelor cu handicap“, a declarat  Aristotel Căncescu, președintele  CJ Brașov. „Este un buget al constrângerilor, al austerității. Județul Brașov, în totalitatea lui, este văduvit cu o sumă de peste 34,7 de milioane de lei. Suma care ne-ar fi fost utilă pentru menținerea infrastructurii de mediu, infrastructurii rutiere, a activităților sociale, învațământ etc.“, a declarat vicepreședintele Consiliului Județean Brașov, Ioan Ochi.
Probleme în mediul rural. Localitățile din zona rurală vor avea foarte mult de suferit în acest an. Primarii au făcut deja solicitări pentru fondurile de care administrațiile lor au nevoie pentru investiții mai vechi, dar și pentru altele noi. Consiliul Județean are la dispoziție de la Ialomițianu cam 36 de milioane de lei, iar primarii au depus deja solicitări de peste 300 de milioane de lei. Mai mult decât atât, la votul în Parlament, pe bugetul pe acest an, nu a trecut niciun amendament prin care aleșii din opoziție au cerut bani pentru construirea aeroportului, pentru cumpărarea Maternității sau pentru dezvoltarea infrastructurii din zona rurală. Finanțistul Gheorghe Ialomițianu a fost de acord ca o mare parte din bani să meargă în fondul de rezervă pus la dispoziția blondei de la Turism. (A.L.)
http://www.brasovultau.ro/Județul-Brașov-bataia-de-joc-a-PDL-52739.html

Greu de împărţit
Mai puţini bani pentru judeţ ca în 2011
Mihaela PARGHEL
• Consiliul Judeţean Braşov are printre cele mai sărace bugete din ţară
Primăriile din judeţul Braşov au nevoie de sume de zece ori mai mari faţă de bugetul pe care Consiliul Judeţean îl are la dispoziţie. Deşi nu a însumat toate solicitările venite din partea localităţilor, preşedintele CJ, Aristotel Căncescu, a declarat că, pînă la acest moment „suma cerută de primării depăşeşte 300 de milioane de lei”. CJ are la dispoziţie, pentru 2012, doar puţin peste 36 de milioane de lei din cotele din impozitul pe venit şi TVA, pentru a susţine programele de dezvoltare locală şi proiectele de infrastructură care necesită cofinanţare locală. Împărţirea pe localităţi a banilor va fi aprobată săptămîna viitoare, în timp ce bugetul propriu al Consiliului Judeţean intră la vot peste două săptămîni.
Braşovul, în topul celor mai mici bugete
„Mai toate primăriile din judeţ vor avea probleme financiare în acest an”, prevede preşedintele Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu. Pe baza datelor transmise de la Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DFGFP) cu sumele alocate în acest an judeţelor, Braşovul se pare că se află în top 3 al celor mai sărace bugete din România. „Chiar şi Harghita şi Covasna, care au în jur de 200.000 de locuitori, au bugete mai mari decît Braşovul”, a declarat ieri preşedintele CJ. În acest an, judeţul Braşov are la dispoziţie 158,187 de milioane de lei, cu 8,398 milioane de lei mai puţin faţă de anul trecut, cînd a primit 166,584 milioane de lei. În acest an, crede preşedintele CJ, primarii localităţilor din judeţ vor avea la dispoziţie foarte puţini bani pentru investiţii şi dezvoltare locală. Pînă acum, CJ a primit solicitări de peste 300 de milioane de lei, în timp ce administraţia judeţeană are la dispoziţie, pentru repartizarea pe localităţi, 27,057 milioane de lei, din cotele defalcate din impozitul pe venit, şi încă 9,208 de milioane lei, din cotele defalcate din TVA, pentru echilibrarea bugetelor locale.
Aeroportul şi monumentele istorice, singurele investiţii sigure
Consiliul Judeţean îşi va permite să aloce bani doar pentru lucrările în continuare şi pentru cofinanţarea unor proiecte pentru care primăriile au accesat fonduri europene. „Mai mult de un miliard de lei (100.000 de lei noi, n.r) pe comună nu vom putea da”, anunţă Aristotel Căncescu. În ceea ce priveşte investiţiile proprii ale CJ, şeful administraţiei judeţene spune că banii vor merge tot pe proiectele începute în anii anteriori, pentru că de investiţii noi nu poate fi vorba. Prioritare vor fi spitalele, unde se vor face reparaţiile şi achiziţiile de materiale şi echipamente strict necesare. Există totuşi cîteva obiective la care se va lucra sigur în acest an. „Vom începe construirea pistei la aeroportul de la Ghimbav, pentru că este finanţată dintr-un credit special cu această destinaţie. Vom investi, de asemenea, la monumentele istorice - Cetatea Feldioara, Cetatea Rîşnov, Cetatea Rupea - pentru că şi acolo există bani dintr-un credit”, a mai declarat preşedintele CJ.
O treime din buget, în sistemul de asistenţă socială
Şi banii pentru drumuri sînt mai puţini în acest an. Braşovul a primit în 2011 peste opt milioane de lei, din TVA pentru reabilitări şi reparaţii la drumurile judeţene şi comunale. Pentru 2012 va avea la dispoziţie doar 6,523 de milioane de lei pentru drumuri. „Cu banii ăştia nu pot să fac nici deszăpezirea”, se plînge preşedintele CJ, Aristotel Căncescu. În schimb, o sumă de opt ori mai mare, adică 53,179 milioane lei, proveniţi din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate ale judeţului, vor intra în sistemul de asistenţă socială. Suma reprezintă aproape o treime din întreg bugetul judeţului, care este 158,187 milioane de lei. Din aceşti bani, pentru susţinerea sistemului de protecţie a copilului din Braşov sînt alocate 17,225 milioane lei, în timp ce pentru susţinerea centrelor de asistenţă socială pentru persoanele cu handicap s-au alocat 4,264 milioane lei. Pentru învăţămîntul special şi centrele judeţene de resurse şi asistenţă educaţională sînt repartizate 15,295 milioane lei. CJ mai alocă 3,6 milioane pentru biserici şi culte în general, dublu faţă de anul trecut. Pe de altă parte, Consiliul Judeţean este obligat ca în acest an să plătească şi salariile unor asistenţi sociali şi ai unor angajaţi din şcolie speciale, funcţionari care şi-au cîştigat aceste drepturile în instanţă, prin hotărîri judecătoreşti executorii. CJ are de plată conform acestor sentinţe 4 milioane de lei, pe care îi va lua tot din sumele destinate finanţării cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţului.
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=eveniment&s_id=108412

Ofertă de două milioane de euro pentru clădirea Spitalului Dermato
M.P.
Consiliul Judeţean a primit o ofertă concretă pentru clădirea din strada Gheorghe Dima nr. 1, unde a funcţionat Spitalul Dermato. În prima etapă a vînzării - la licitaţia publică cu strigare, un cumpărător s-a arătat interesat această clădire, făcînd o ofertă de două milioane de euro. În curînd, va urma a doua parte a procedurii de vînzare. Va fi lansat un nou anunţ de vînzare, dar de această dată se va folosi procedura licitaţiei publice cu ofertă în plic închis - cu supraofertare sau ofertă identică. Participantul care licitează suma cea mai mare, peste două milioane de euro, va cîştiga. „Vom urma procedura standard. Avem o ofertă de două milioane de euro, aşteptăm să vedem dacă s-ar găsi un cumpărător care poate oferi mai mult”, a declarat Căncescu. Clădirea Spitalului Dermato a fost scoasă la licitaţie în luna decembrie. Evaluarea iniţială, făcută de un specialist şi asumată în plenul CJ, a fost de 4,3 milioane de euro. Chiar de la început, reprezentanţii administraţiei judeţene au fost conştienţi că preţul stabilit de evaluator, deşi este corect şi conform procedurilor, nu va fi acceptat de piaţă. Aşa că oferta de două milioane primită la sfîrşitul anului trecut pare satisfăcătoare. „Toţi banii pe care îi vom obţine pe clădirea Spitalului Dermato îi vom folosi pentru modernizarea celorlalte spitale şi mai ales a Spitalului Judeţean”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean.
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=actualitate&s_id=108408

Începe plata banilor pentru exproprierea terenurilor din zona Aeroportului Braşov 
Până la sfârşitul acestei luni, Consiliul Judeţean Braşov va achita prima tranşă din banii alocaţi pentru exproprierea terenurilor pe care urmează să se construiască Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav, ne-au declarat surse din cadrul CJ Braşov. „Prima tranşă se ridică la aproximativ 1,6 milioane de euro, bani care provin dintr-un credit de 6,311 milioane de euro, sumă aprobată anul trecut de consilierii judeţeni”, a mai spus sursa citată. Aeroportul se va întinde pe o suprafaţă de aproape 209 hectare, aproape 99 de hectare aflându-se în proprietatea CJ şi care astfel nu va intra în jocurile exproprierii. Şeful executivului judeţean, Aristotel Căncescu, nu se mai aşteaptă ca Aeroportul să fie finalizat până la sfârşitul actualului mandat al său. „Anul acesta vom construi pista, pentru că avem aprobat un credit de 20 de milioane de euro în acest sens şi niciun investitor nu era prost să construiască pista pe un teren care mai apoi ar fi intrat în proprietatea statului”, a spus sursa citată. După ce va fi finalizat acest obiectiv, CJ va face o nouă ofertă pentru găsirea unui partener-privat în operarea Aeroportului, a mai precizat sursa citată. Anul trecut, CJ a investit în împrejmuirea aeroportului şi sistematizarea pe verticală. 
Ovidiu VRÂNCEANU 
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=69475

N-avem bani de Maternitate 
Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu, s-a declarat, ieri, nemulţumit de sumele pe care le-a primit din cotele defalcate şi cele pentru echilibrare, precizând că nu va avea bani pentru investiţii în acest an. Anul trecut, bugetul Consiliului Judeţean Braşov a totalizat 166,585 milioane de lei, iar „cu aceşti bani abia am supravieţuit”. Pentru 2012, CJ Braşov are alocat un buget de 158,187 milioane de lei, mai redus cu peste cinci puncte procentuale. „Braşovul se află pe locul trei de la coadă într-un top al bugetelor judeţelor”, s-a plâns preşedintele CJ Braşov. „Este ruşinos că avem un buget de circa 37 de milioane de euro, adică aproape cât a fost investiţia din Poiana Braşov în extinderea domeniului schiabil, o investiţie care nu cred că îşi mai avea rostul”, a spus Căncescu. Conducerea CJ Braşov este nemulţumită de faptul că actuala Putere nu a fost de acord ca în bugetul pe 2012 să fie prinşi bani pentru cumpărarea Maternităţii Braşov de la Biserica Evanghelică, operaţiune pentru care ar fi fost necesari 4,2 milioane de euro, dar nici cu finanţarea lucrărilor pentru Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav. Şeful executivului judeţean a arătat că pentru achiziţia Maternităţii va fi nevoie de sprijinul Ministerului Sănătăţii, „pentru că altfel nu ştim cum vom putea să o cumpărăm”. „Probabil vom face apel la Ministerul Sănătăţii sau ca fondurile să fie asigurate din rezerva primului-ministru, fiindcă şi Biserica are nevoie de aceşti bani şi face presiuni asupra noastră”, a mai precizat sursa citată.
S-au redus procentele care reveneau administraţiei locale
Vicepreşedintele Consiliului Judeţean, social-democratul Ioan Ochi, a declarat că schimbarea legislaţiei din domeniul bugetar a „văduvit” Braşovul de 34,710 milioane de lei. 14,310 milioane de lei se pierd, potrivit acestuia, doar la capitolul „sume repartizate de către Consiliul Judeţean şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice Braşov”, prin reducerea procentului din TVA de la 21% în 2011 la 18,5% în 2012. Alte 12 milioane de lei se pierd de către localităţile din judeţ prin reducerea procentului din cotele de impozit pe venit de la 44% la 41,75% în 2012, în timp ce alte 8,4 milioane de lei reprezintă suma cu care îşi va reduce veniturile Consiliul Judeţean Braşov. „Diferenţele în minus pentru localităţi şi Consiliul Judeţean se fac venit suplimentar în 2012 la bugetul statului”, a mai spus Ochi.  Ovidiu VRÂNCEANU 
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=69467

Spitalul de Dermato -Venerice, dat oricui dă mai mult de 2 milioane de euro
După ce luni în şir a încercat să vândă Spitalul de Dermato-Venerice, scoţându-l la licitaţie de mai multe ori, Consiliul Judeţean Braşov a primit o ofertă de două milioane de euro. Preşedintele CJ Braşov, Aristotel Căncescu, a anunţat, ieri, că va anunţa că instituţia pe care o conduce este în căutarea unei oferte mai importante. „Vom publica un anunţ în Monitorul Oficial, iar cine va veni cu o ofertă peste aceste două milioane de euro va putea achiziţiona clădirea, chiar şi dacă dă cu 100.000 de euro mai mult”, a spus şeful executivului judeţean. Potrivit administraţiei judeţene, oferta a fost făcută de o companie străină, dar nu ni s-a spus şi ce destinaţie ar urma să ia imobilul situat în Centrul vechi al oraşului. „Toţi banii pe care îi vom obţine din vânzarea acestui imobil vor fi investiţi în Spitalul Judeţean Braşov, mai ales că nu avem destui bani la buget pentru investiţii", a mai spus Căncescu. În vara anului trecut, CJ Braşov a evaluat imobilul care a adăpostit Spitalul de Dermato-Venerice la 4,504 milioane de euro. Practic, în preţ intră clădirea care adăposteşte Spitalul de Dermato-Venerice şi Facultatea de Medicină, dar şi bucata de teren aferentă, de 5.291 metri pătraţi. Cea mai valoroasă componentă a imobilului este terenul, evaluat la 3,306 milioane de euro (625 de euro pe metrul pătrat). Corpul de clădire care adăposteşte Spitalul de Dermato-Venerice, construit în 1897, a fost evaluat la 901.040 euro, în timp ce cel al Facultăţii de Medicină, construit în 1937, a fost evaluat la 296.875 de euro. Spitalul a mai fost scos la vânzare în 2007, licitaţia fiind adjudecată de grupul de firme Genius cu suma de 13,640 milioane de lei (aproximativ 4,133 de milioane de euro la acea oră). Atunci imobilul fusese evaluat la 13,604 milioane de lei. Suma nu a mai fost achitată, deoarece imobilul era în plin proces de retrocedare, dar adjudecătorul, omul de afaceri Marius Crivţonencu, fost secretar de stat la Ministerul Turismului, intenţiona să transforme imobilul în hotel.
Ovidiu VRÂNCEANU 
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=69454

Doar o ofertă pentru sediul fostului Spital de Dermato-Venerice
Administraţia judeţeană braşoveană are un ofertant pentru vânzarea clădirii care adăpostea Spitalul de Dermato-Venerice. Clădirea a fost scoasă la licitaţie în câteva rânduri cursul anului trecut, dar nu s-a înscris nimeni. Oferta actuală este de 2,1 milioane de euro şi va fi făcută publică în Monitorul Oficial, în vederea derulării, ulterior, a demersurilor privind vânzarea efectivă. Preşedintele CJ Braşov, Aristotel Căncescu, a spus că în condiţiile în care „nu s-a înghesuit nimeni să cumpere imobilul, suntem dispuşi să-l vindem la suma care ni se oferă”. Banii încasaţi ar putea fi folosiţi la achiziţionarea corpului Maternităţii care se află în proprietatea Bisericii Evanghelice şi pentru care este solicitat un preţ de 4 milioane de euro.
Dragoş CENŢU
http://www.mytex.ro/eveniment/doar-o-oferta-pentru-sediul-fostului-spital-de-dermato-venerice_305158.php

CJ aşteaptă de aproape un an să recupereze banii alocaţi reparaţiilor la un pod din Vama Buzăului
Suma, în valoare de 700.000 de lei, ar fi trebuit virată de Guvern din fondul pentru situaţii de urgenţă
Reprezentanţii Consiliului Judeţean Braşov încă mai aşteaptă fondurile în valoare de 700.000 de lei pe care Guvernul ar fi trebuit să le aloce anul trecut pentru reparaţiile la podul care traverseasă DJ 103 A, pe raza comunei Vama Buzăului. Podul în cauză a fost distrus în totalitate, la km 38, de inundaţiile din primăvara-vara anului trecut, administraţia judeţeană realizând documentaţia necesară obţinerii finanţării necesare din fondul pentru situaţii de urgenţă al Guvernului. Deşi alocarea banilor ar fi trebuit să fie o prioritate, acest lucru nu s-a întâmplat. În aceste condiţii, pentru a nu perturba traficul auto în zonă, Consiliul Judeţean Braşov a alocat banii - pe baza unei convenţii cu Primăria Vama Buzăului - de la bugetul propriu, urmând să-i recupereze ulterior. În prezent, autorităţile judeţene şi-au reluat demersurile pentru a-şi primi suma acordată lucrărilor de reparaţii menţionate.
Dragoş CENŢU
http://www.mytex.ro/eveniment/cj-asteapta-de-aproape-un-an-sa-recupereze-banii-alocati-reparatiilor-la-un-pod-din-vama-buzaului_305159.php

Bugetul judeţean pe 2012 este „mai mult decât sărac”
Se plânge conducerea CJ Braşov, arătând că în acest an vor fi blocate numeroase proiecte de investiţii, iar majoritatea primăriilor abia va supravieţui
Comisiile de specialitate ale CJ Braşov lucrează în prezent la definitivarea capitolelor bugetului judeţean. Preşedintele CJ Braşov, liberalul Aristotel Căncescu, a afirmat ieri, într-o conferinţă de presă, faptul că în termen de o săptămână va fi prezentată plenului consilierilor, spre dezbatere şi adoptare, repartiţia pe localităţi a sumelor provenite din cote defalcate, urmând ca până la finalul lunii să fie discutat şi bugetul aparatului propriu al Consiliului Judeţean. Preşedintele administraţiei judeţene braşovene, Aristotel Căncescu, şi vicepreşedintele instituţiei - responsabil cu activitatea economică, Ioan Ochi (PSD), s-au declarat nemulţumiţi de sumele alocate de Guvern, afirmând că fondurile alocate pentru acest an sunt cu mult mai mici faţă de precedentul şi că vor exista mari probleme. În acest sens, cei doi oficiali ai CJ au spus că o serie de proiecte în derulare vor fi blocate, precum şi că nu vor putea fi asigurate cofinanţările necesare realizării unor investiţii importante în infrastructură. „Este un buget mai mult decât sărac. Banii primiţi de la Guvern la Capitolul «Drumuri» abia ajung pentru plata activităţii de deszăpezire, asta în timp ce avem de reparat şi întreţinut sute de kilometri. Pentru Sănătate am primit bani în bătaie de joc, nefiind posibil să facem vreo investiţie. Peste 80% dintre localităţi vor beneficia de fonduri la un nivel insuficient şi pentru achitarea cheltuielilor de funcţionare, deoarece nu au nici un fel de sursă financiară care să le asigure încasări”, a reclamat Căncescu.
„Gaură” de 34,7 milioane de lei
La rândul său, vicepreşedintele Ioan Ochi a menţionat că sursele de venit pentru bugetul propriu al CJ Braşov aferente anului în curs sunt mai mici cu aproape 9 milioane de lei. „În plus, potrivit adresei pe care ne-au transmis-o Finanţele în vederea elaborării bugetului, sumele care sunt repartizate de administraţia judeţeană şi Direcţia Finanţelor au fost reduse de la 21% la 18,5%, astfel că avem un deficit de 14,5 milioane de lei. În privinţa fondurilor din cote din impozitul pe venit pentru repartizarea către bugetele locale s-au diminuat de de la 44% la 41,75%, deficitul fiind de 12 milioane de lei. Reducerile de venituri la bugetul CJ sunt şi ele de 8,4 milioane de lei, astfel că în acest an avem o «gaură» de 34,7 milioane de lei. Am fi putut face foarte multe lucruri cu aceşti bani!”, a precizat oficialul CJ Braşov.  Pe de altă parte, Aristotel Căncescu a ţinut să critice maniera în care actualul Guvern tratează sistemul sanitar naţional, apreciind că „acesta va fi distrus iremediabil, iar românii lăsaţi fără asistenţă medicală. Noi aveam în plan construirea unui nou spital şi dotarea celor existente, dar am fost mereu boicotaţi”. În ceea ce-l priveşte, Ioan Ochi a reclamat şi el dezastrul din Sănătate şi tentativele de acaparare a sistemului: „În timp ce nu a existat preocupare pentru construirea de noi spitale publice, a fost permisă «căpuşarea» celor existente de diverşi privaţi. Ne vom strădiu ca din bugetul sărac pe acest an să asigurăm fonduri pentru reabilitarea şi dotarea unor unităţi medicale braşovene. Actualii guvernanţi şi preşedintele Băsescu au o gândire care exclude orice preocupare faţă de pacient, intenţia fiind de a finanţa opt societăţi de asigurări de sănătate, arondate unui număr de tot atâtea regiuni, pentru a facilita preconizata descentralizare administrativ-teritorială. Cum românii şi Parlamentul par a fi «în plus», mă mir că nu este emisă o lege prin care să se instituie ca regulă faptul că se conduce după decizii de Guvern, prin asumarea răspunderii şi prin ordine de ministru”.
Dragoş CENŢU
http://www.mytex.ro/eveniment/bugetul-judetean-pe-2012-este-mai-mult-decat-sarac_305162.php

Se caută naşi pentru zimbrii din Vama Buzăului
Ionuţ Dincă
Cotidianul „Adevărul" îi invită pe braşoveni să facă propuneri de nume pentru cei doi pui, care au împlinit deja două luni. Cei doi pui au venit pe lume în luna noiembrie a anului trecut şi s-au adaptat foarte bine în captivitate. „Unul dintre ei a fost scos din adăpost şi stă alături de mama sa în ţarc, fiindcă nu mai putea sta împreună, fiindcă deveniseră agresivi şi se băteau", ne-a explicat Fabian Roth, administratorul Rezervaţiei „Valea Zimbrilor". Cum botezul a devenit o tradiţie în rezervaţie şi cei doi pui aşteaptă să fie încreştinaţi, iar această misiune le revine turiştilor. Cotidianul „Adevărul" lansează o campanie prin care vă invităm să veniţi cu propuneri de nume, pentru a-i ajuta pe naşi, sau dacă doriţi, chiar să le deveniţi părinţi spirituali. Propunerile pot fi făcute pe site-ul nostru, brasov.adevarul.ro, sau pe adresa de mail brasov@adevarul.ro. Acum doi ani, în şcolile din Vama Buzăului s-a organizat un concurs, iar elevii au făcut propuneri de nume. Pentru micuţa femelă a fost ales, în final, numele de Genţiana ţinând cont că este denumirea unei plante care creşte în masivul Ciucaş, aflat în apropierea rezervaţiei. Cei care vor să fie naşi au însă, o misiune mai „dificilă", trebuie să facă un cadou finului. Darul de botez constă de fapt în costul hranei pentru animale, cum s-a mai întâmplat de altfel şi anii trecuţi. Rezervaţia braşoveană „Valea Zimbrilor" este cea de-a patra din ţară şi a fost inaugurată în 2008, în luna noiembrie, în urma unui proiect de dezvoltare turistică a zonei, susţinut de Consiliul Judeţean Braşov, Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului (ADDJ) Braşov şi primăriile din Prejmer şi Vama Buzăului.
Se aşteaptă noi locatari
În prezent, numărul exemplarelor din rezervaţie a ajuns la 17, dar în primăvară se aşteaptă noi locatari. „Perioada în care fată de obicei femelele este aprilie sau mai. Este destul de greu să ne dăm acum seama, acum, care sunt gestante, dar sperăm să avem puiuţi la primăvară. În total, avem 12 femele", ne-a mai spus Roth. Un exemplar de zimbru poate ajunge la o ghreutate de o tonă, masculii, şi poate trăi până la 30 de ani. Se spune că ultimul zimbru care a trăit în Transilvania  a fost ucis în 1790. În estul Europei, zimbrii erau proprietatea regilor, iar regele Sigismund I al Poloniei a instituit pedeapsa cu moartea pentru braconarea zimbrilor în anii 1500. Cu toate acestea, numărul lor a scăzut simţitor, în 1927, în lume, ajungându-se la mai puţin de 50 de zimbri, toţi aflaţi în grădini zoologice. Ultimii zimbri din sălbăticie au fost ucişi de braconieri, după Primul Război Mondial. În ţara noastră a fost o perioadă de mai bine de un secol în care aceştia au dispărut cu desăvârşire.
http://www.adevarul.ro/locale/brasov/Se_cauta_nasi_pentru_zimbrii_din_Vama_Buzaului_0_624537976.html#

Construcţia pistei Aeroportului va fi, curând, licitată pe SEAP
Până la sfârşitul lunii în curs, autorităţile judeţene braşovene vor iniţia procedurile de scoatere la licitaţie a lucrărilor de investiţii privind construirea pistei Aeroportului. Fondurile necesare realizării acestei lucrări se cifrează la circa 7 milioane de euro, sumă care va fi asigurată dintr-un împrumut bancar şi din fonduri de la bugetul judeţean. Scoaterea investiţiei la licitaţie se va face prin Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), în prezent lucrându-se la elaborarea documentaţiei. Reamintim faptul că, în condiţiile în care Consiliul Judeţean Braşov nu a găsit parteneri pentru realizarea primei etape a investiţiei, respectiv construirea pistei, conducerea instituţiei a decis efectuarea lucrărilor pe speze proprii.
Dragoş CENŢU
http://www.mytex.ro/eveniment/constructia-pistei-aeroportului-va-fi-curand-licitata-pe-seap_304618.php

Primăria se laudă cu monumentele reparate de Consiliul Judeţean
Monumentele istorice readuse la viață de Consiliul Județean, junii și rezervația Postăvarul, sunt trei dintre cele mai importante simboluri cu  care se poate mândri orice brașovean. Acesta este și motivul pentru care cele trei embleme apar în materialele de promovare realizate de administrația locală. Banii pentru realizarea broșurilor, pliantelor, hărților și albumului au venit de la Uniunea Europeană, la care municipiul a contribuit cu 2% din valoarea proiectului. A trecut mai bine de un an de la semnarea proiectului dintre ministerul Elenei Udrea și municipiu, prin care s-au alocat aproape 10 miliarde de lei vechi. Obiectivul proiectului a fost promovarea potențialului turistic al orașului. Monumentele istorice restaurate, unele dintre ele de la temelie, de instituția Consiliului Județean, apar cel mai des în materialele publicate de minicipalitate. Turnul Alb, Turnul Negru, zidul vechi al Cetății, bastioanele sau zona de După Ziduri sunt doar câteva dintre obiectivele istorice ce apar în filmul de prezentare a centrului turistic românesc. Primăria Brașov a realizat și distribuit zeci de mii de pliante, broșuri, hărţi, DVD-uri și cataloage care au promovat ansamblul monumentelor de arhitectură de artă și memoriale din municipiul Brașov, evenimentul cultural „Sărbătoarea Junilor”, precum și Rezervația de peisaj Masivul Postăvarul. Ministerul Elenei Udrea va mai aloca bani şi pentru realizarea unor centre de informare turistică, ce vor intra într-o rețea națională. A.L.
http://www.brasovultau.ro/Primaria-se-lauda-cu-monumentele-reparate-de-Consiliul-Judetean-52275.html

Sub Tîmpa se patinează gratis pînă la sfîrşitul anului
Mihaela PARGHEL
Patinoarul de la Complexul Agrement de sub Tîmpa a fost redeschis în Ajun şi, deopotrivă cei mari şi cei mici, pot patina gratuit pînă la sfîrşitul anului. Patinoarul este deschis în fiecare zi, de la ora 10.00 pînă la ora 21.30. Atmosfera este întreţinută în fiecare zi de DJ-ii Radio Braşov, iar reprezentanţii Consiliului Judeţean promit că periodic vor fi organizate şi spectacole pe gheaţă. Mai mult decît atît, în complexul Agrement, din ianuarie, se va redeschide şi pista de bowling, care a funcţionat aici în urmă cu mai mulţi ani. Patinoarul de sub Tîmpa s-a redeschis chiar în seara de Ajun şi va funcţiona pînă în luna martie, dacă timpul o va permite. Dacă nu au patine, braşovenii le pot găsi de închiriat chiar în Complexul Agrement, pentru 10 lei pe serie. O serie la patinoar durează o oră şi jumătate. „Patinele au fost aduse din Italia şi sînt concepute special pentru închirierile multiple”, spune Mihai Pascu, preşedintele Agenţiei de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov (ADDJBv). pînă la sfîrşitul anului, intrarea pe patinoar este gratuită. După 1 ianuarie 2012 însă, intrarea va costa 5 lei pe serie pentru adulţi, iar copiii şi studenţii vor avea reducere de 50%. Patinoarul de sub Tîmpa are o instalaţie proprie de gheaţă. Instalaţia a fost închiriată din Germania, pentru 80.000 de euro pe sezon, iar dacă „experiementul” de anul acesta va fi reuşit, şi braşovenii vor dovedi că îşi doresc un patinoar propriu sub Tîmpa, de anul viitor Consiliul Judeţean ar putea achiziţiona unul sau ar putea încerca chiar, ca pe viitor să construiască şi unul acoperit. „Ne-am propus să organizăm aici tot felul de spectacole pe gheaţă, cu muzică şi show-uri de cookind, de tipul dinner on ice. Am putea aduce bucătari celebri care să gătească aici, la patinoar”, spune Christian Macedonschi de la Agenţia de Promovare şi Dezvoltarea a Turismului (APDT) din cadrul Consiliului Judeţean.
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=eveniment&s_id=107848

Patinoarul de la Agrement a fost redeschis după 15 ani de pauză
Până la sfârşitul anului, intrarea va fi liberă. De la 1 ianuarie, tarif de 5 lei pentru 90 de minute
Înainte de Crăciun, în seara zilei de 23 decembrie, a fost redeschis Patinoarul de la Complexul Agrement de sub Tâmpa, după o pauză de aproape 15 ani. Instalaţia este una închiriată de Consiliul Judeţean pentru această iarnă. După cum ne-a declarat preşedintele Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu, dacă braşovenii vor merge în număr cât mai mare la acest patinoar, astfel încât încasările să fie cât mai mari, atunci se are în vedere achiziţionarea în cursul anului viitor a unui patinoar care să rămână în proprietatea instituţiei. „Am reuşit să redeschidem acest patinoar drag braşovenilor. Aici au învăţat să patineze foarte mulţi braşoveni şi era păcat să nu îl redeschidem, mai ales că acum Complexul Agrement este din nou al Consiliului Judeţean. Iar vestea bună pentru cei ce doresc să patineze este că până la sfârşitul acestui an intrarea va fi liberă pentru toată lumea”, a spus Aristotel Căncescu. Închirierea pentru acest sezon rece a patinoarului a costat 80.000 de euro. Directorul Direcţiei de Relaţii Externe din cadrul CJ, Mihai Pascu, spune că după data de 1 ianuarie biletul de intrare pentru o serie de o oră şi jumătate este de cinci lei, iar dacă se doreşte şi închirierea unei perechi de patine se mai plătesc 10 lei. Iar copiii şi studenţii vor beneficia de o reducere a tarifului de intrare pe gheaţă. „Patinoarul va fi deschis până în luna martie a anului viitor. Iar pe timpul verii vor fi reamenajate terenurile de tenis, ca şi până acum”, a adăugat Mihai Pascu. Pe acest patinoar vor fi organizate diverse evenimente în următoarele luni, printre care Holiday Nights şi o demonstraţie de gătit pe gheaţă pe care o vor face celebrii bucătari Jakob Hausmann şi Horia Vârlan. 
Cristina BĂILĂ
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=69133

Patinează gratuit la Agrement până la sfârşitul anului!
Consiliul Judeţean a redeschis la Clubul Agrement vechiul patinoar de care s-au bucurat de-a lungul vremii generaţii întregi. Complexul a redevenit ceea ce a fost odinioară: un loc de recreere şi distracţie. Iubitorii sportului pe gheaţă pot profita de intrarea gratuită, valabilă până la sfârşitul acestui an, dar şi de preţul modic, stabilit pentru anul viitor.
Patinoar în aer liber! Aluneci pe gheaţă în ritmul muzicii şi Braşovul ţi se aşterne la picioare! Acum, braşovenii se pot bucura din nou de vechiul amplasament, locul unde mulţi dintre noi au început să patineze. Clubul „Agrement”, de la poalele Tâmpei, a fost pentru mulţi braşoveni un loc de relaxare şi recreere. Clădirea veche din 1972 era pe vremuri cel mai modern complex sportiv al zonei. După 1989, acesta a fost lăsat în paragină, iar vremea a lăsat urme, transformând imobilul într-o ruină. Acum aproape zece ani, Consiliul Judeţean l-a cumpărat, dar din cauza lipsei de fonduri doar în urmă cu cinci ani sa apucat să-l renoveze.
Investiţia s-a ridicat la suma de cinci milioane de euro. Baza sportivă a fost reamenajată şi recompartimentată şi le oferă facilităţi braşovenilor pentru petrecerea timpului liber: un teren de sport pe care acum se patinează din nou, o piscină, saună, săli pentru diferite activităţi sportive, dar şi terase deschise vara. Acum, pentru cei îngheţaţi, este deschis un mic restaurant. (A.L.)
http://www.brasovultau.ro/Patineaza-gratuit-la-Agrement-pana-la-sfarsitul-anului-52228.html

REALIZARE. După 15 ani, s-a redeschis patinoarul de la „Agrement”
Oficialii Consiliului Judeţean Braşov, în frunte cu preşedintele instituţiei, Aristotel Căncescu, au inaugurat ieri seară patinoarul de la Complexul „Agrement” de sub Tâmpa. Obiectivul a fost redeschis după o perioadă de 15 ani în care a fost lăsat în paragină. Deoarece nu au putut fi reabilitate vechile reţele de îngheţare a apei, s-a adoptat varianta instalării unor echipamente mobile, astfel că patinoarul va fi montat şi va fi funcţional doar în perioada sezonului rece. Lucrările de investiţii au necesitat 80.000 de euro şi au fost executate de societatea Consilprest SA (unde administraţia judeţeană este unic asociat), care îl va gestiona într-o primă fază până în primăvara lui 2012. În condiţiile în care patinoarul se va dovedi atractiv, acesta va fi preluat în administrare directă de către Consiliul Judeţean şi va fi modernizat.
Dragoş CENŢU
http://www.mytex.ro/eveniment/realizare-dupa-15-ani-s-a-redeschis-patinoarul-de-la-agrement_303999.php

Liberalul Căncescu reclamă Guvernul că face alocări discreţionare
Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, liberalul Aristotel Căncescu, a reluat ieri, într-o conferinţă de presă, subiectul alocării discreţionare de fonduri de către actualul Guvern. Căncescu a spus că, „în timp ce pentru acest an am primit bani în bătaie de joc, iar unii colegi din opoziţie chiar nimic, localităţile cu primari democrat-liberali au avut la dispoziţie sume imense, pentru tot felul de investiţii care nu se justificau”. Sursa citată a reclamat că, în timp ce numeroşi primari PNL şi PSD n-au avut în 2011 nici banii necesari încheierii unor obiective de investiţii majore, „am informaţii că pe 22 decembrie, premierul Emil Boc a aprobat alocarea a 150 de milioane de lei către o serie de primării apropiate puterii”.  (C.D.)
http://www.mytex.ro/eveniment/liberalul-cancescu-reclama-guvernul-ca-face-alocari-discretionare_303997.php

Intrare liberă la patinoarul complexului Agrement
Cadou de Moş Crăciun pentru iubitorii patinajului din Braşov. Sute de braşoveni  au aşteptat cu sufletul la gură deschiderea patinoarului din cadrul complexului Agrement, administrat de Consiliul Judeţean. Aseară a avut loc inaugurarea, iar braşovenii au intrare gratuită. Trebuie doar să vă aduceţi patinele şi aveţi liber la distracţie. În incinta complexului funcţionează totuşi şi un centru de închiere de patine. Patinoarul are gheaţă artificială şi va rămâne deschis până în martie. (F.P.)
http://www.brasovultau.ro/Intrare-libera-la-patinoarul-complexului-Agrement-52165.html

S-a deschis patinoarul de la Agrement. Intrarea este liberă
Diana Sârbu
Patinoarul de la Complexul Agrement s-a deschis aseară, iar intrarea este liberă pînă la sfârşitul anului. Atmosfera va fi întreţinută zilnic de DJ-ii de la Radio Braşov. După sărbători, intrarea va costa 5 lei, iar închirierea unei perechi de patine va costa 10 lei.Patinoarul de la Agrement are gheaţă artificială şi va rămâne deschis până în martie 2012, dacă vremea va permite. Instalaţia de producere a gheţii a fost achiziţionată de Consiliul Judeţean, din Germania şi este închiriată pentru întreg sezonul, pentru suma de 80.000 de euro.Dacă pationoarul de sub Tîmpa va avea succes, de anul viitor, reprezentanţii CJ se gîndesc să cumpere instalaţia pe care acum o folosesc doar cu chirie.Cei care nu au patine trebuie să ştie că pot închiria de aici patine nou nouţe aduse din Italia. Patinoarul este deschis zilnic între orele 10.00 şi 21.30.
http://www.adevarul.ro/locale/brasov/brasov-patinoar-tampa-sporturi_de_iarna_0_614938595.html

Erou al comunităţii braşovene premiat
Primul Erou al comunităţii pe anul 2011 a fost premiat de Autoritatea Teritorială pentru Ordine Publică. Radu Eugen Runcan este poliţistul care în timpul său liber a prins un hoţ care tocmai tâlhărise o bătrână. Pentru actul de curaj şi devotament în slujba comunităţii bărbatul a primit titlul de Erou al comunităţii de la ATOP dar şi o sumă de bani. Pe listă mai sunt încă 5 braşoveni care vor primi aceleaşi premii şi titluri. Totul s-a întâmplat în luna iunie când poliţistul Radu Eugen Runcan se afla pe strada Lungă. La un moment dat a observat o femeie care părea uşor debusolată. A intrat în vorbă cu ea şi astfel a aflat că fusese tâlhărită. De aici şi până la prinderea hoţului nu au mai fost decât câţiva paşi.  Autoritatea Teritorială pentru Ordine Publică Braşov va acorda aceleaşi titluri şi altor 5 braşoveni, doi poliţişti, doi jandarmi şi un pirotehnist de la ISU în ianuarie 2012.  S.F.
http://www.brasovultau.ro/Erou-al-comunitatii-brasovene-premiat-52035.html

Un poliţist a devenit „Erou al comunităţii“
Agentul de poliţie judiciară Radu Eugen Runcan a devenit de ieri „Erou al comunităţii braşovene“. Titlul i-a fost acordat de Autoritatea Teritorială de Ordine Publică (ATOP) pentru „acte de curaj şi eroism în slujba braşovenilor“. Radu Eugen Runcanu investighează dosare cu autori cunoscuţi, alături de reprezentanţii Parchetelor din judeţul Braşov. Titlul de „erou al comunităţii“ i-a fost acordat după ce, în vara acestui an, a ajutat, în timpul liber, la prinderea unui hoţ care a tîlhărit în plină stradă o tînără din Braşov. „S-a dovedit în final că autorul avea la activ alte trei infracţiuni de tîlhărie săvîrşite pe raza municipiului Braşov“, a declarat poliţistul Radu Eugen Runcan. Alţi cinci poliţişti, jandarmi şi reprezentanţi ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Braşov (ISU) vor primi, la începutul anului 2012, titlul de erou al comunităţii, pentru actele de curaj din acest an. Este vorba despre poliţistul Laurenţiu Ababei, Florian Mironcic şi Adrian Neculice de la ISU şi jandarmii Marian Gheorghe Blojeu şi Valentin Gigăran. M.P.
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=eveniment&s_id=107640

Un poliţist a primit titlul de „Erou al comunităţii”
Radu Eugen Runcan a ajutat, în timpul liber, la prinderea unui hoţ care a tâlhărit în plină stradă o tânără din Braşov
Conducerea Autorităţii teritoriale de Ordine Publică (ATOP) Braşov a acordat ieri un nou titlu de „Erou al comunităţii”. Titlul a fost acordat agentului de poliţie judiciară Radu Eugen Runcan şi a fost acordat pentru „acte de curaj şi eroism în slujba braşovenilor”. Fapta care l-a deosebit de alţi colegi de ai săi s-a petrecut în vara acestui an, când acesta a ajutat, în timpul liber, la prinderea unui hoţ care a tâlhărit în plină stradă o tânără din Braşov. „S-a dovedit în final că autorul avea la activ alte trei infracţiuni de tâlhărie săvârşite pe raza municipiului Braşov”, a declarat poliţistul Radu Eugen Runcan. Agentul de poliţie judiciară investighează dosare cu autori cunoscuţi, alături de reprezentanţii Parchetelor din judeţul Braşov. Titlul de „Erou al comunităţii” va mai fi acordat, la începutul anului 2012 şi altor braşoveni, tot pentru actele lor de curaj. Este vorba de poliţistul Laurenţiu Ababei, de Florian Mironcic şi Adrian Neculice de la ISU şi de jandarmii Marian Gheorghe Blojeu şi Valentin Gigăran. 
Cristina BĂILĂ
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=69037

Un alt poliţist a devenit „erou al comunităţii”
Ofiţerul Radu-Eugen Runcan de la Serviciul de Investigaţii Criminale al Poliţiei Braşov a primit ieri, în timpul reuniunii membrilor Autorităţii Teritoriale pentru Ordine Publică Braşov, titlul de „Erou al comunităţii”. În vara acestui an, deşi se afla în afara serviciului, poliţistul s-a implicat direct în prinderea unui tâlhar. În urma cercetărilor efectuate ulterior, s-a constatat că infractorul mai comisese trei tâlhării cu violenţă. Preşedintele ATOP Braşov, Claudiu Coman, a anunţat că în ianuarie vor primi titlul onorific şi alte cinci persoane, respectiv un poliţişt, doi jandarmi şi doi lucrători ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă.
Radu COLŢEA
http://www.mytex.ro/eveniment/un-alt-politist-a-devenit-erou-al-comunitatii_303685.php

Petrecere pentru pensionarii din Rupea
Peste 200 de pensionari din zona Rupea au uitat pentru câteva ore de griji şi de nevoi. Oamenii au încins o petrecere în preajuma Crăciunului, manifestare înscrisă în seria acţiunilor organizate de Consiliul Judeţean Braşov pentru pensionari. Aşadar pentru  vârstnicii din Rupea, Homorod, Hoghiz, Ungra şi Jibert a fost şi o ocazie de a se întâlni cu vecinii şi prietenii din alte comune şi de a depăna amintiri. Pensionarii au fost colindaţii de micuţii de la Casa de Copii din Rupea şi de cunoscuţi interpreţi de muzică populară din zonă. Acţiunile organizate de Consiliul judeţean Braşov vor continua şi la anul.  (F.P.)  
http://www.brasovultau.ro/Petrecere-pentru-pensionarii-din-Rupea-51948.html

Spitalul de Copii va primi bani pentru reabilitarea termică a clădirii
Flavia Cistian
Consilierii judeţeni au aprobat, vineri, în şedinţă de plen, alocarea sumei de 38.000 de lei pentru reabilitarea instalaţiei de termoficare a clădirii unităţii medicale. Aceşti bani erau necesari după ce, de-a lungul timpului, Spitalul de Copii s-a confruntat în repetate rânduri cu o serie de probleme privind echipamentele de producere a energiei termice, scrie mytex.ro. Singura soluţie era alocarea unor fonduri pentru reabilitarea acestora, motiv pentru care consilierii au decis să aprobe o finanţare de 38.000 de lei în acest scop.
http://www.adevarul.ro/locale/brasov/Spitalul_de_Copii_va_primi_bani_pentru_reabilitarea_termica_a_cladirii_0_610739086.html

Pista aeroportului va fi licitată în ianuarie 2012
Consilierii judeţeni au avizat, vineri, modul de finanţare a pistei aeroportului internaţional de la Ghimbav, precum şi denunţarea contractului cu IAR Ghimbav SA, privind achiziţionarea unui teren în suprafaţă de 15 ha. Astfel,  consilierii judeţeni au aprobat alocarea fondurile pentru construirea pistei, lucrările fiind evaluate la aproximativ 7 milioane de euro. „Banii sunt din credit şi din bugetul Consiliului Judeţean pentru finanţarea pistei aeroportului. Şi pentru noi este important, este cea mai importantă investiţie pe care dorim să o vedem realizată. Însă, trebuie să respectăm şi nişte proceduri şi, dacă nu am fi trecut-o pe ordinea de zi, am fi avut o problemă“, a declarat Aristotel Căncescu, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Braşov. De asemenea, s-a aprobat şi mutarea poziţiei unde va fi cosntruit terminalul Aeroportului, preşedintele CJ susţinând că este vorba despre o solicitare a constructorului. Din acest motiv s-a renunţat la suprafaţa de 15 ha care urma să fie preluată de la IAR Ghimbav. Noul amplasament al terminalului este poziţionat pe o suprafaţă care se află în proprietatea Consiliului Judeţean Braşov.
http://www.brasovultau.ro/Pista-aeroportului-va-fi-licitata-In-ianuarie-2012-51894.html

Campionii Braşovului, premiaţi!
Cei mai buni sportivi din judeţul Braşov au fost premiaţi vineri de Consiliul Judeţean. Este vorba de patru sportivi care au reprezentat cu succes Braşovul în competiţii naţionale şi internaţionale. Aceştia au fost invitaţi în plenul Consiului Judeţean. Campionii premiaţi sunt Mădălina Caia, George Gabor, Ştefan Rareş Ion şi Adrian Ghişoiu. Ion Ştefan Rareş, campion la pistol cu aer comprimat a fost şi el recompensat. De asemenea şi Adrian Ghişoiu campion la haltere. Aceştia au fost reprezentaţi de antrenori la momentul festiv fiind plecaţi în cantonamente sau la alte competiţii. Suma alocată pentru aceste premii este de 10.000 de lei, însă premiile au fost diferenţiate în funcţie de premiile obţinute şi categoria de vârstă.  A.N.
http://www.brasovultau.ro/Campionii-Brasovului-premiati-51899.html

Au fost premiaţi noii eroi ai comunităţii
Cinci angajați ai Poliției, Jandarmeriei și Inspectoratului pentru Situații de Urgență din Brașov au primit titlul de „Erou al comunității“ din partea Consiliului Județean Brașov, la propunerea președintelui Autorității Naționale de Ordine Publică – Brașov, consilierul judeţean Claudiu Coman. Aceștia s-au remarcat prin activitatea deosebită desfășurată în cadrul instituțiilor pe care le reprezintă. Cele cinci persoane pre-miate sunt: Laurențiu Ababei, Marian Gheorghe Blajiu, Valentin Cigăran, Florian Georgian Mironcic și Adrian  Negulici. S.S.
http://www.brasovultau.ro/Au-fost-premiati-noii-eroi-ai-comunitatii-51909.html

Cei mai buni sportivi ai judeţului, premiaţi de CJ
Cei mai buni sportivi braşoveni şi antrenorii lor au fost premiaţi la sfîrşitul săptămînii trecute de Consiliul Judeţean, pentru performanţele deosebite obţinute în acest an. La propunerea preşedintelui comisiei de sport din CJ, Dragoş Crăciun, sportivii au primit diplome de merit şi cîte un premiu în bani. Pe lista sportivilor cu cele mai bune rezultate în acest an se numără luptătorii juniori Mădălina Caia (14 ani), de la Clubul Sportiv „Ţara Bîrsei 2011“, dublă campioană naţională la categoria 47 de kilograme, şi George Gabor, cvadruplu campion naţional şi locul 9 la Campionatul Mondial - ambii antrenaţi de Horaţiu Albu. La categoria 18-20 de ani au fost premiaţi tiristul Rareş Ştefan Ion, de la CSU Braşov - cvadruplu campion naţional la glonţ şi aer comprimat seniori şi juniori, locul I la Cupa României la pistol cu aer comprimat şi pistol liber, locul IV la Campionatele europene şi de 3 ori locul I la concursul internaţional de aer comprimat juniori „interShoot den Haag“- şi halterofilul Adrian Ghişoiu de la CSM Braşov, pentru cele 3 titluri de campion naţional de tineret, pentru medalia de aur de la Campionatul naţional de seriori şi pentru medaliile de argint şi bronz de la Campionatele Europene de tineret. Sportivii de la CSU Braşov şi CSM Braşov au fost reprezentaţi la premierea de la Consiliul Judeţean de antrenorii lor, Cristina Bălan, respectiv Ludovic Orban. M.P.
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=eveniment&s_id=107511

3,5 milioane de lei din bugetul judeţului, pentru Cetatea Rîşnov
Consiliul Judeţean va finanţa o parte din lucrările de reabilitare a Cetăţii Rîşnov. Administraţia judeţeană a aprobat asocierea cu oraşul Rîşnov pentru finanţarea parţială a execuţiei lucrărilor de intervenţie de urgenţă la zidul cetăţii şi de reabilitare a Turnului Bathory. Lucrările la cetatea Rîşnov au început în această vară, după ce primăria a finalizat procedura de achiziţie şi a semnat contractul de lucrări în valoare de 4,693 milioane de lei (TVA inclus). Consiliul Judeţean va aloca pentru acest obiectiv 3,5 milioane lei. Banii provin din creditul accesat de CJ pentru intervenţii la cîteva obiective de interes istoric din judeţ. Din acelaşi credit vor fi finanţate parţial şi lucrările de intervenţie şi reabilitare de la Cetatea Făgăraş, Cetatea Feldioara şi Cetatea Rupea. M.P.
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=eveniment&s_id=107504

Cinci braşoveni au primit titlul de „erou al comunităţii”
Propunerea Autorităţii Teritoriale pentru Ordine Publică (ATOP) Braşov a propus plenului Consiliului Judeţean acordarea titlului de „Erou al comunităţii” pentru cinci braşoveni, doi poliţişti, doi jandarmi şi un lucrător din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă. Cei cinci sunt Laurenţiu Ababei, Marian Gheorghe Blajiu, Valentin Cigăran, Florin Georgian Mironcic şi Adrian Negulici. Preşedintele ATOP Braşov, consilierul judeţean Claudiu Coman, spune că cei cinci reprezintă adevărate exemple de implicare civică care au dat dovadă de curaj şi devotament în slujba comunităţii. Fiecare dintre cei cinci va beneficia şi de câte un premiu în valoare de 1.400 de lei. (C.B.)
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=68974

CJ a premiat campionii naţionali ai Braşovului
La sfârşitul săptămânii trecute, în cadrul şedinţei de plen a Consiliului Judeţean au fost premiaţi cei mai buni sportivi din acest an. Preşedintele Comisiei de Sport din cadrul CJ, Dragoş Crăciun a propus ca fiecare asemenea sportiv să primească diplomă de merit şi câte un premiu financiar. Seria premianţilor a început cu luptătorii juniori Mădălina Caia (14 ani), de la Clubul Sportiv „Ţara Bârsei 2011”, dublă campioană naţională la categoria 47 de kilograme, şi George Gabor, cvadruplu campion naţional, locul 9 la Campionatul Mondial- ambii antrenaţi de Horaţiu Albu. Au fost acordate premii şi sportivilor din categoria 18-20 de ani. Astfel, au primit premii Rareş Ştefan Ion, de la CSU Braşov - cvadruplu campion naţional la glonţ şi aer comprimat seniori şi juniori, locul I la Cupa României la pistol cu aer comprimat şi pistol liber, Locul IV la Campionatele europene şi 3 locul I la concursul internaţional de aer comprimat juniori „interShoot den Haag”- şi halterofilul Adrian Ghişoiu de la CSM Braşov, care a cucerit în acest an trei titluri de campion naţional de tineret, o medalie de aur de la Campionatul Naţional de seriori şi mai multe medalii de argint şi bronz de la Campionatele Europene de Tineret. La premiere au fost prezenţi şi antrenorii lor, Cristina Bălan, respectiv Ludovic Orban. 
Cristina BĂILĂ 
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=68978

Campioni premiaţi de Consiliul Judeţean
Diana Sârbu
Patru sportivi care au reprezentat cu succes Braşovul în competiţii naţionale şi internaţionale vor fi premiaţi vineri de Consiliul Judeţean. Suma alocată pentru aceste premii este de 10.000 de lei, însă premiile vor fi diferenţiate în funcţie de premiile obţinute şi categoria de vârstă. Campionii premiaţi astăzi sunt Mădălina Caia (lupte, Copii), George Gabor (lupte, Juniori), Ştefan Rareş Ion (tir, Tineret), Adrian Ghişoiu (haltere, Seniori).
http://www.adevarul.ro/locale/brasov/brasov-sportivi_brasov-premii_brasov-consiliul_judetean_brasov_0_609539483.html

Consiliul Judeţean Braşov premiază campionii judeţului
Consiliul Judeţan Braşov îi va premia pe cei mai buni sportivi braşoveni ai anului 2011, precum şi pe antrenorii acestora, în şedinţa extraordinară ce va avea loc mâine 16 decembrie cu începere de la ora 10:00. La categoria copii, sportiva anului este Mădălina Caia de la CS Ţara Bârsei. De la acelaşi club vine şi cel mai bun junior, luptătorul George Gabor. Cei doi sportivi sunt pregătiţi de antrenorul Horaţiu Albu. La tineret, premiul de sportivul anului a fost câştigat de „pistolarul” Ion Ştefan Rareş de la CSU Braşov, sportiv pregătit de Cristina Bălan. Cel mai bun senior al anului 2011 este halterofilul Adrian Ghişoiu, pregătit de antrenorul emerit Ludovic Orban.  (R.T.)
http://www.brasovultau.ro/Consiliul-Judetean-Brasov-premiaza-campionii-judetului-51827.html

Renii lui Moş Crăciun au poposit în centrul Braşovului
Doi dintre renii lui Moş Crăciun au făcut un popas în centrul oraşului, înainte de călătoria lungă pe care o vor face în seara magică de ajun. Copiii, dar şi braşovenii care vor să-i admire trebuie să ajungă vis-à-vis de Colegiul Naţional Unirea. Aici sunt pregătite căsuţe de poveste cu articole de artizanat, produse tradiţionale printre care vin fiert şi mititei, dar şi decoraţiuni de Crăciun. Popasul lui Moş Crăciun este un eveniment organizat de Consiliul Judeţean Braşov. Cei doi reni ai lui Moş Crăciun au stârnit deja admiraţia publicului. Oamenii care au ajuns vis-a-vis de Colegiul Naţional Unirea au făcut neîncetat fotografii renilor, înainte ca aceştia să plece în lunga călătorie prin lume alături de moşul care va împărţi cadouri doar micuţilor cuminţi. „Am organizat şi noi un Crăciun al Consiliului Judeţean Braşov în acest punct în care o să avem în fiecare zi până de Crăciun, poate şi după, câteva zile, taraf, muzică. Oamenii vor putea să vină aici să se distreze”, a spus Aristotel Căncescu, preşedinte CJ Braşov. „Intrăm în spiritul atmosferei de Crăciun, în acest popas moş Crăciun şi-a lăsat cei doi reni. Braşovenii care vin aici în centrul istoric la cumpărături au un loc de popas  şi pot vedea şi produsele meşteşugăreşti şi bineînţeles îi invităm şi să cumpere”, ne-a declarat Mihai Pascu, director CJ Braşov. Unii dintre participanţi au venit la distracţie chiar şi din alte oraşe. Atmosfera este întreţinută de un taraf de lăutari. Comercianţii au venit bine pregătiţi cu mititei şi cârnăciori, articole de artizanat, decoraţiuni şi turtă dulce ca la mama acasă. Copiii cuminţi trebuie să ştie că pe data de 23 decembrie,cei care-i vor spune moşului cele mai frumoase poezii, vor primi şi cadouri. De la eveniment nu lipseşte bradul împodobit. Popasul lui Moş Crăciun se va încheia pe 30 decembrie.  L.N.
http://www.brasovultau.ro/Renii-lui-Mos-Craciun-au-poposit-In-centrul-Brasovului-51829.html

Renii lui Moş Crăciun vă aşteaptă vizavi de liceul Unirea
Moş Crăciun şi-a lăsat doi reni la Braşov, iar copiii care vor să-i vadă sunt aşteptaţi vizavi de Colegiul Naţional Unirea, pe terasa Bistro 2003. Aici, Consiliul Judeţean a amenajat „Popasul lui Moş Crăciun”, care va rămâne deschis până în data de 30 decembrie 2011. Tot aici veţi găsi căsuţe cu produse tradiţionale, din care nu vor lipsi preparatele culinare, articolele de artizanat, decoraţiunile de Crăciun şi multe alte surprize.   (C.B.)
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=68951

Adrian Ghişoiu e cel mai bun şi în viziunea C.J.
Direcţia pentru Sport a Consiliului Judeţean Braşov îi va premia astăzi pe cei mai buni sportivi ai judeţului, la diferite categorii de vârstă. Astfel, la copii sub 14 ani, prima   s-a clasat Mădălina Caia (lupte - CS Ţara Bârsei Braşov). Apoi, la juniori (14-18 ani), premiul va merge la George Gabor (lupte - CS Ţara Bârsei Braşov), iar la tineret (18-20 ani) laureat este Rareş Ion (tir - CSU Braşov). În fine, la seniori, cel mai bun sportiv a fost desemnat Adrian Ghişoiu (haltere - CSM Braşov), cel care a fost primul şi în topul Direcţiei Judeţene pentru Sport şi Tineret.  (L.P.)
http://www.mytex.ro/sport/adrian-ghisoiu-e-cel-mai-bun-si-in-viziunea-c-j_303325.php

Cetăţile Braşovului vor fi readuse la lumină
Simona Suciu
Zeci de milioane de lei au investit Primăria şi Consiliul Judeţean, pentru ca vechile cetăţi de apărare să atragă tot mai mulţi turişti. Cetatea Braşovului a devenit din nou vizibilă, iar seara este luminată. Primăria a tăiat peste 300 de arbori de pe Dealul Straja, pentru ca obiectivul turistic să fie vizibil din centrul oraşului. În ultimii 20 de ani, Cetăţuia a fost valorificată doar ca restaurant, fără niciun rol din punct de vedere turistic. Anul trecut, Primăria a demarat un proiect amplu de readucere a monumentului pe lista obiectivelor care trebuie vizitate şi sunt un simbol pentru Braşov. Acum lucrările sunt aproape de final. Aleile au fost pietruite, iar străduţele au fost lărgite, astfel încât, în cetate să aibă acces şi autocarele. În jurul Cetăţii va exista o promenadă, pentru ca turişti să se poată bucura de privelişte, iar în interior vor fi amenajate trei locuri speciale pentru admirarea şi fotografierea oraşului, iar primul dintre ele, cu orientare spre B-dul Griviţei, a fost deja finalizat. Mâine începe şi primul Târg de Crăciun din Cetate. Obiectivul datează din anul 1524 şi are formă de stea, fiind folosită pe vremuri pentru apărare.
Cetatea Teutonilor va fi renovată
Consiliul Judeţean Braşov a alocat 4,9 milioane de lei pentru Cetatea Feldioarei. În perioada ei de glorie, cetatea medievală avea ziduri puternice, dar acum, monumentul este doar o ruină. Din ea s-au mai păstrat doar turnul din Nord-Vest, fântâna din mijloc, care este acum astupată, temelia de piatră a capelei, precum şi o bună parte din pivniţă. Pentru că obiectivul turistic se degradează pe zi ce trece, lucrările de reabilitate vor începe, în ianuarie, în regim de urgenţă. „Urmează să declanşăm licitaţia pentru desemnarea constructorului şi a proiectantului. Investiţia totală este undeva în jurul sumei de şase milioane de euro, dar, ca şi până acum, o să încerc să obţin finanţări pe diferite proiecte", a punctat primarul localităţii Feldioara, Sorin Taus. Cetatea a fost construită, în secolul al XIII-lea de cavalerii teutoni înainte ca acestea să se retragă din Transilvania.
Primele reabilitări după trei decenii la Făgăraş
Cetatea Făgăraşul a fost şi ea lăsată în paragina. Acum, după 35 de ani de la ultimele lucrări impunătorul monument, a primit o a doua şansă. Se reabilitează Corpurile de Gardă Nord şi Sud, dar şi turnul porţii aflat deasupra bolţii de intrare în cetate. Consiliul Judeţean a alocat bani 3 milioane de euro pentru reparaţii. Pentru ca întreg obiecivul turistic să fie reabilitat ar fi nevoie de 40 de milioane de lei. Edilii vor să facă chiar o casă a căsătoriilor în cetate. „Este o şansă teribilă ca după 35 de ani de la ultimul şantier acum să se redeschidă lucrările de reabilitare a Cetăţii", a spus Sorin Mănduc, primarul municipiului Făgăraş. Cetatea Făgăraş satează de şase secole şi are 66 de încăperi pe cinci niveluri. A fost construită pentru apărare, dar după al doilea război mondial a devenit puşcărie. „Între anii 1948-1960, în Cetatea Făgăraşului, a existat una dintre cele mai temute închisori pentru deţinuţi politic. Cifra exactă nu se ştie, dar se pare că la Făgăraş au fost închişi între 600-1.000 de deţinuţi politic. Nu se ştie exact nici câţi au murit, fiindcă erau înmormântaţi pe ascuns", spune Gheorghe Dragotă, directorul Muzeului „Ţării Făgăraşului".
Bani pentru Cetatea Râşnov
500.000 de euro au fost folosiţi în acest an pentru refacerea totală a zidurilor prăbuşite ale Cetăţii. Primarul Râşnovului, Adrian Veştea a declarat că, pentru renovarea întregii Cetăţi ar fi nevoie de aproape 10 milioane de euro. „Am reuşit să reabilităm aproximativ 15-20 % din Cetate. Acum pregătim un proiect, pentru obţinerea fondurilor europene, cu ajutorul cărora să reabilităm aproximativ trei sferturi, pe lista lucrărilor fiind incluse Turnul Gotic şi cetatea de sus", a declarat primarul Adrian Veştea. Cetatea Râșnov datează din secolul al XIII-lea. A fost construită de locuitorii aşezării cu scopul principal de a se apăra împritriva tătarilor. Aici au fost turnate mai multe cadre ale filmului Nemuritorii (1974) în regia lui Sergiu Nicolaescu.
http://www.adevarul.ro/locale/brasov/brasov-cetari_brasov-fagaras-feldioara-_rasnov_0_608939425.html

Popasul lui Moş Crăciun
Cu ocazia sărbătorilor de iarnă, Consiliul Județean Brașov vă invită joi, 15 decembrie, de ora 12:00 pe terasa Bistro 2003 (B-dul Eroilor nr. 5) la deschiderea oficială a evenimentului „Popasul lui Moș Crăciun”. În perioada 15 - 30 decembrie 2011, vă așteptăm să vizitați căsuțele cu produse tradiționale, din care nu vor lipsi preparatele culinare, articolele de artizanat, decorațiunile de Crăciun și multe alte surprize. Un taraf de lăutari va întreține atmosfera. Special pentru copiii brașoveni, doi dintre renii lui Moș Crăciun vor poposi lângă bradul împodobit.  (A.M.)
http://www.brasovultau.ro/Popasul-lui-Mos-Craciun-51765.html

„Popasul lui Moş Crăciun”
„Popasul lui Moş Crăciun”, un târg cu produse tradiţionale va putea fi vizitat lângă Consiliul Judeţean, pe terasa Bistro 2003. Aici veţi putea găsi preparate culinare, articolele de artizanat, decoraţiunile de Crăciun şi multe alte surprize. Un taraf de lăutari va întreţine atmosfera pe toată durata târgului, între 15 şi 30 decembrie. Şi special pentru copiii braşoveni, doi dintre renii lui Moş Crăciun vor poposi lângă bradul împodobit. Iar Moş Crăciun va poposi şi el la acest târg, aşa că ar fi bine să găsească atât copii mai mici, cât şi mai mari. 
Cristina BĂILĂ
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=68892

DEMERS. Prin intermediul Agenţiei Fondului de Mediu,CJ a obţinut 43 de milioane de lei pentru investiţii în apă-canal
Judeţul Braşov a obţinut recent fonduri de peste 43 de milioane de lei de la Agenţia Fondului de Mediu pentru realizarea unor lucrări de apă-canal în şapte localităţi. În acest an, potrivit afirmaţiilor vicepreşedintelui Consiliului Judeţean Braşov, Attila Kovacs, la nivel naţional au fost depuse 248 de proiecte de finanţare, Braşovul fiind selectat pentru un număr de şapte. „Astfel, municipiul Săcele va primi 7,45 milioane de lei pentru investiţii în domeniul apă-canal, comuna Hărman peste 3,3 milioane de lei, Mândra a reuşit să acceseze 6,1 milioane de lei, Vulcanul 7 milioane de lei, localitatea Viştea suma de 7 milioane de lei, comuna Tărlungeni suma de 8,5 milioane de lei, iar Apaţa 3,6 milioane de lei. Sunt demersuri pe care le-am iniţiat acum mai bine de un an. Am ajutat la realizarea şi promovarea proiectelor şi se pare că ştim să aducem bani”, a mai spus vicepreşedintele CJ Braşov.
Dragoş CENŢU
http://www.mytex.ro/eveniment/demers-prin-intermediul-agentiei-fondului-de-mediu-cj-a-obtinut-43-de-milioane-de-lei-pentru-investitii-in-apa-canal_303200.php

Consiliul Judeţean dă bani pentru reabilitarea Cetăţii Feldioara
Consiliul Judeţean va finanţa realizarea studiilor geo şi topo pentru Cetatea Feldioara în vederea reabilitării şi punerii în valoare a acestui monument. În ultima şedinţă de plen CJ a alocat 200.000 de lei pentru această investiţie. Tot în acest an Consiliul Judeţean a alocat bani pentru reabilitarea Cetăţii Făgăraşului şi a Râşnovului. Dar cel mai important lucru este faptul că în acest an Consiliul Judeţean Braşov a finalizat modernizarea zonei istorice din Centrul Vechi al Braşovului, un demers care a început în urmă cu 10 ani. Practic, toate fortificaţiile Cetăţii Braşovului sunt acum restaurate şi introduse în circuitul turistic. "Reabilitarea Cetăţii Braşovului a fost o muncă laborioasă. Iniţial am estimat că o să reuşim să o finalizăm în 5-6 ani. Nu am putut să facem acest lucru pentru că pentru toate lucrările de reabilitare pe care le-am realizat am avut nevoie de avize. Şi a durat până să le obţinem. Apoi fondurile pentru reabilitare au fost limitate. Pe lângă banii de la Consiliul, am primit sprijin de la fostul ministru al Culturii Răzvan Teodorescu şi fonduri de la Naţiunile Unite. Sunt mândru că am reuşit să finalizam acest proiect. Numărul de turişti a crescut în Braşov de 12 ori în ultimii 10 ani datorită reabilitării acestor monumente"a  declarat Aristotel Cancescu, preşedintele CJ.  (L.A.)
http://www.brasovultau.ro/Consiliul-Judetean-da-bani-pentru-reabilitarea-Cetatii-Feldioara-51735.html

Prinţul Charles i-a răspuns preşedintelui CJ 
În urmă cu aproape o lună, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu, i-a trimis Prinţului Charles, moştenitorul tronului Marii Britanii, o scrisoare prin care îi mulţumea pentru promovarea pe care o face Transilvaniei în întreaga lume. Scrisoarea a ajuns la Palatul Buckingham prin intermediul delegaţiei Asociaţiei pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului (APDT) Braşov, prezentă la Londra, în perioada 7 – 11 noiembrie a.c., pentru a promova judeţul nostru în cadrul Târgului Internaţional de Turism „World Travel Market”. În urmă cu câteva zile, preşedintele CJ a primit o scrisoare din partea Prinţului Charles. Secretariatul Oficial al Alteţei Sale Regale Prinţul de Wales, de la Clarence House, a transmis la Consiliul Judeţean Braşov o scrisoare în care se spune: „Alteţa Sa Regală vă este foarte recunoscătoare pentru cuvintele pe care v-aţi preocupat să i le adresaţi. Alteţa Sa Regală a fost impresionată în mod deosebit de mesajul dumneavoastră de susţinere şi m-a rugat să vă transmit cele mai calde mulţumiri şi urări de bine”. 
Cristina BĂILĂ
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=68851

CJ caută soluţii la litigiile cu Biserica Evanghelică
Administraţia judeţeană braşoveană caută soluţii privind soluţionarea litigiilor legate de retrocedarea unor imobile şi terenuri, litigii în care reclamantul este Biserica Evanghelică. Preşedintele CJ, Aristotel Căncescu, a afirmat recent faptul că în cazul unor spaţii va trebui să se rămână în chirie, astfel că sunt căutate variante ca preţul chiriilor să nu depăşească un nivel pe care administraţia judeţeană să nu îl poată suporta. „Multe retrocedări s-au făcut direct de la Bucureşti, prin Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, fără ştiinţa noastră. S-a venit cu sentinţe, iar pe unele dintre ele le-am putut ataca. Spre exemplu, acum plătim chirie pentru patru clădiri de pe strada Apullum, dar pe una dintre ele o vom retroceda. Mai plătim chirie pentru Maternitate (în prezent se fac demersuri pentru cumpărarea aripii aflate în proprietatea Bisericii Evanghelice - n.r.) şi am câştigat toate procesele pentru Spitalul Dermato (care este scos la vânzare - n.r.). O situaţie asemănătoare avem şi la Muzeul de Etnografie. Oficialii Bisericii Evanghelice îşi apără interesele şi proprietăţile, aşa cum este şi normal, dar eu port periodic discuţii cu ei şi sper să găsim o soluţie amiabilă”, a mai declarat Căncescu.
Dragoş CENŢU
http://www.mytex.ro/eveniment/cj-cauta-solutii-la-litigiile-cu-biserica-evanghelica_303086.php

Prinţul Charles mulţumeşte preşedintelui CJ pentru mesajul de apreciere
În urmă cu aproximativ o lună, preşedintele CJ Braşov, liberalul Aristotel Căncescu, a transmis A.S. Prinţul Charles al Marii Britanii o scrisoare prin care îşi manifesta aprecierea şi respectul pentru modul în care promovează în întreaga lume frumuseţile şi valorile judeţului Braşov, ale Transilvaniei şi, implicit, imaginea României. Zilele acestea, Secretariatul Oficial al Alteţei Sale Regale Prinţul de Wales de la Clarence House a răspuns mesajului lui Aristotel Căncescu. Astfel, într-o scrisoare oficială se menţionează că „Alteţa Sa Regală vă este foarte recunoscătoare pentru cuvintele pe care v-aţi preocupat să i le adresaţi. Alteţa Sa Regală a fost impresionată în mod deosebit de mesajul dumneavoastră de susţinere şi vă transmite cele mai calde mulţumiri şi urări de bine”.  (R.C.)
http://www.mytex.ro/eveniment/printul-charles-multumeste-presedintelui-cj-pentru-mesajul-de-apreciere_303081.php

Prințul Charles îi mulțumește președintelui CJ
Prințul Charles, moștenitorul tronului Marii Britanii, a ținut să-i transmită președintelui Consiliului Județean Brașov, Aristotel Căncescu,  un mesaj de mulțumire pentru scrisoarea pe care oficialul brașovean i-a transmis-o în urmă cu o lună. La acea dată, Aristotel Căncescu își manifesta aprecierea și respectul pentru modul în care Prințul de Wales promovează în întreaga lume frumusețile și valorile de patrimoniu ale județului Brașov, ale Transilvaniei și implicit ale României. Totodată, el mulțumea pentru felul în care Alteța Sa Regală se implică în salvarea satelor săsești. Pe data de 7 decembrie, Secretariatul Oficial al Alteței Sale Regale Prințul de Wales, de la Clarence House, a transmis la Consiliul Județean Brașov o scrisoare în care se spune: „Altețea Sa Regală vă este foarte recunoscătoare pentru cuvintele pe care v-ați preocupat să i le adresați. Alteța Sa Regală a fost impresionată în mod deosebit de mesajul dumneavoastră de susținere și m-a rugat să vă transmit cele mai calde mulțumiri și urări de bine”.
http://www.brasovultau.ro/Prințul-Charles-Ii-mulțumește-președintelui-CJ-51656.html

Administratorii de drumuri se pregătesc de iarnă
În aşteptarea zăpezii, administratorii drumurilor din judeţ şi-au făcut primele stocuri de materiale antiderapante şi se declară pregătiţi să înfrunte orice situaţie neprevăzută. Din prognoza pe termen mediu pe care o au la dispoziţie, reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Ţara Bîrsei” spun că vom avea zăpadă şi de Crăciun şi de Revelion. Aşa că le recomandă şoferilor să îşi doteze corespunzător autovehiculele. Secţia Braşov a Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri are în acest moment la dispoziţie 3.398 de metri cubi de nisip, dintr-un necesar de 10.333 pentru întreg sezonul rece, şi 3.603 tone de sare din totalul de 19.210 tone pe care îl va folosi în această iarnă pe drumurile naţionale din judeţ. „Avem la dispoziţie 14 utilaje proprii şi încă 42 de închiriat, pe care le vom folosi în acest sezon rece”, a declarat Nicolae Bădescu, şeful secţiei Braşov a Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri. DRDP - secţia Braşov are în administrare opt drumuri naţionale. Pentru DN1 va exista cîte o bază de intervenţii la Predeal, Valea Homorodului şi Făgăraş, pentru DN1A, la Săcele, pentru DN10 şi DN11, la Lunca Cîlnicului, pentru DN13, la Feldioara şi Rupea, pentru DN73, la Poiana Mărului, iar pentru DN73A şi DN1E, la Bran. Cu excepţia DN1E, dintre Poiana Braşov şi Rîşnov, toate drumurile naţionale ce trec prin judeţul Braşov sînt incluse în categoria 1 de viabilitate a drumurilor care, în cazul unor ninsori masive, vor fi curăţate cu prioritate. Reprezentanţii DRDP se aşteaptă ca, în acest an, cele mai multe intervenţii să fie tot pe DN1. „Este drumul cel mai traficat şi există şi porţiuni dificile de care şoferii nu ţin cont”, a declarat Nicolae Bădescu. Cei 704 kilometri de drumuri judeţene, au fost incluşi în categoriile 2 şi 3 de viabilitate. Direcţia de Drumuri din Consiliul Judeţean şi-a dotat bazele de la Stupini, Moieciu, Şercaia, Cincşor, Rupea Gară şi Şoarş cu 1.530 de tone de nisip şi 1.453 de tone de sare. „Am încheiat un contract de concesiune cu Gothic, firmă ce va acţiona cu utilaje şi cu personal propriu pe drumurile judeţene”, a declarat Nicolae Blaga de la Direcţia de Drumuri a CJ.  M.P.
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=eveniment&s_id=107247

74,68% din apelurile braşovenilor la Serviciul 112 sunt false
Majoritatea acestor apeluri sunt date de copii, tineri şi persoane cu probleme psihice, de pe cartele pre-pay.
Pe parcursul anului 2011, Numărul Unic de Urgenţe 112 a fost apelat de 506.081 cetăţeni (cam tot atât este cifra locuitorilor judeţului), însă, 74,68% dintre apeluri au fost false, adică 377.957 dintre ele. După cum susţine Dănuţ Popescu, şeful Direcţiei Apel Unic de Urgenţă 112 din cadrul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, majoritatea apelurilor false şi abuzive sunt date de copii, tineri şi persoane cu probleme psihice, iar majoritatea lor sunt realizate de pe telefoane cu cartele pre-pay. În clasamentul naţional al apelurilor false, judeţul Braşov se află pe locul 20, media naţională a acestora fiind de 72,08%. „În momentul în care cineva sună la 112, sunt mobilizate instituţii precum Poliţia, Jandarmeria, SMURD sau ISU. De aceea, este de dorit ca apelurile să fie făcute doar atunci când este absolut necesar, având în vedere că dacă se blochează sistemul cu solicitări nefondate, oamenii care au cu adevărat probleme şi au nevoie de ajutor sunt puşi în dificultate”, a precizat şi vicepreşedintele CJ, Ion Ochi. 
Cristina BĂILĂ
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=68838

Vom avea zăpadă de Crăciun şi Revelion 
Comandamentul de iarnă a luat deja măsuri. Drumarii sunt pregătiţi pentru a interveni, astfel ca circulaţia rutieră să nu fie afectată
Pentru sărbătorile de iarnă se anunţă ninsori, cu toate că până acum am avut o secetă prelungită, de la sfârşitul verii. Şeful Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU), Stelian Rechiţean, spune că prognoza oficială anunţă ninsori, astfel că vom avea un sfârşit de an plin de zăpadă. Dar pentru a fi prevenite incidente în trafic, ISU monitorizează toate drumurile din judeţ, astfel încât să se intervină rapid şi eficient acolo unde va fi cazul. Din cei 413 kilometri de drumuri naţionale de pe raza judeţului Braşov, 406 sunt cu coeficient de intervenţie I, astfel încât sunt prioritare. Şeful Secţiei Drumuri Naţionale Braşov, Nicolae Bădescu, spune că există nouă districte în care există depozitat material antiderapant şi utilajele sunt pregătite pentru intervenţie. Cele nouă districte sunt pe DN 1 la Predeal, Valea Homorod, Făgăraş, pe DN 1A la Săcele, pe DN 10 şi DN 11 la Lunca Câlnicului, pe DN 13 la Feldioara şi Rupea, pe DN 73A la Poiana Mărului şi pe DN 73 şi 1E la Bran. Materiale antiderapante există, în stoc fiind 3.398 de tone de nisip, 3.603 tone de sare şi 10 tone de clorură de calciu. La acestea se mai adaugă 162 de tone de mixtură asfaltică, material care poate şi aşternut la rece. „Înainte de sezonul rece am reparat 9.220 de metri pătraţi de carosabil şi am montat 298 de indicatoare specifice sezonului de iarnă. Pentru a interveni în caz de ninsoare avem pregătite 14 utilaje proprii şi alte 42 închiriate”, susţine Nicolae Bădescu, menţionând că pe întreg sezonul rece costul se ridică la 10 milioane de lei. Şi cei de la drumuri judeţene sunt pregătiţi să intervină, dacă va fi nevoie. Nicolae Blaga, şeful Direcţiei Drumuri Judeţene, spune că pentru cei 705 kilometri de drumuri există contract de concesiune a activităţii de deszăpezire cu firma Gotic SA. În stoc există acum 1.530 de tone de nisip şi 463 de tone de sare, iar bazele de la care se intervine sunt la Stupini, Moieciu, Şercaia, Cincşor, Rupea Gară şi Şoarş. firma Gotic are în dispozitiv 28 de utilaje, iar în rezervă o autofreză pentru zăpadă, un trailer şi o macara. 
Cristina BĂILĂ
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=68822

Administratorii drumurilor din judeţ sunt pregătite pentru eventualele ninsori
Reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, precum şi cei ai structurilor care se ocupă de întreţinerea drumurilor naţionale şi judeţene au prezentat ieri, măsurile prevenirea şi combaterea înzăpezirilor, îngheţului, alunecuşului şi a altor fenomene meteorologice periculoase, specifice sezonului rece. De altfel, aceştia par a avea treabă în perioada următoare , deoarece, potrivit prognozei oferite de ISU Braşov, în perioada Crăciunului şi a Revelionului, în judeţ sunt aşteptate ninsori. Astfel, potrivit directorului Direcţiei de Administrare a Drumurilor Judeţene, Nicolae Blaga, pentru a deszăpezi cei 705 kilometri de drumuri judeţene, pe raza judeţului au fost amenajate şase puncte de intervenţie (la Stupini, Moieciu, Şercaia, Cincşor, Rupea Gară şi Şoarş), unde există stocuri de sare şi nisip, precum şi utilajele specifice. „Pentru perioada noiembrie 2011 - martie 2012 avem nevoie de 8.900 de tone de nisip şi de 8.000 de tone de sare. În momentul de faţă, în stoc avem 1.530 de tone de nisip şi 463 de tone de sare”, a declarat Blaga. El a precizat că, serviciul de deszăpezire este concesionat unui operator privat, dispune de 28 de utilaje specifice şi în cazul unor fenomene extreme, de o autofreză, un trailer şi de o macara de mare tonaj. El a precizat că, pentru asigurarea acestui serviciu, din bugetul judeţean au fost alocate, aproximativ 7 milioane de lei.
413 kilometri de drumuri naţionale
De asemenea, potrivit şefului a Secţiei Braşov a Direcţiei Naţionale de Drumuri şi Poduri, Nicolae Bădescu, pentru întreţinerea celor 413 kilometri de drumuri naţionale care trec prin judeţ,  au fost stabilite nouă  subunităţi de intervenţie, dotate cu material antiderapant şi utilaje. „Avem nevoie de 19.210 de tone de sare şi 10.333 de metri cubi de nisip şi 14 tone de cloruă de calciu. Nu avem întreaga cantitate pe stoc, dar aprovizionarea se face în mod continuu. Avem la dispoziţie 14 utilaje proprii şi 42 închiriate”, a declarat Bădescu. El a precizat că în această toamnă au fost reparaţi 9.920 de metri cubi de drumuri şi au fost instalate 298 de indicatoare specifice. „Bugetul alocat deszăpezirii drumurilor, în cursul acestui sezon rece se ridică la 10 milioane de lei vechi”, a mai afirmat Bădescu.
Radu COLŢEA
http://www.mytex.ro/eveniment/administratorii-drumurilor-din-judet-sunt-pregatite-pentru-eventualele-ninsori_302971.php

Bani pentru Cetatea Feldioara
Consiliul Judeţean Braşov a alocat, în ultima şedinţă de plen, 200.000 de lei, pentru repararea Cetăţii din Feldioara. Iniţial, această sumă fusese alocată comunei Feldioara pentru cofinanţarea proiectului „Îmbunătăţirea calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi”, dar, din cauza stadiului avansat de degradare în care se află cetatea din localitate, s-a luat decizia utilizării acestei sume, pentru întocmirea studiului geo şi ridicări topografice, document necesar lucrărilor de reabilitare a monumentului istoric amintit. (R.C.)
http://www.mytex.ro/eveniment/bani-pentru-cetatea-feldioara_302970.php

ÎN DEZBATERE: Utilitatea proiectului „Solidaritatea Braşoveană”
În ultima şedinţă de plen, consilierii judeţeni au aprobat, în unanimitate, asocierea Consiliului Judeţean Braşov cu Mitropolia Ardealului, în vederea implemetării proiectului „Solidaritatea Braşoveană”. Acesta presupune înfiinţarea unei reţele de într-ajutorare, prin înfiinţarea, în şase localităţi din judeţul Braşov, a unor centre de colectare a donaţiilor pentru persoanele nevoiaşe. Finanţarea proiectului este asigurată din bugetul local al judeţului, din care s-au alocat 200.000 de lei, pentru demararea lui apoi, lunar, se vor da câte 74.000 în fiecare lună, pentru funcţionarea programului. În cadrul acestei asocieri, reprezentanţii clerului se vor implica în identificarea nevoiaşilor şi vor încerca să-i convingă pe locuitorii judeţului să doneze obiecte sau bani. În primele 12 luni de funcţionare, „Solidaritatea Braşoveană” va beneficia de  aproape 11 miliarde de lei vechi, fără a exista siguranţa că se vor colecta donaţii în bani sau obiecte, care să acopere această sumă. Vă prezentăm opiniile politicienilor braşoveni, privind utilitatea finanţării, din bugetul judeţului, a programului „Solidaritatea braşoveană”.   (R.C.)
„Este mare nevoie un astfel de proiect”
Aristotel Căncescu (PNL), preşedintele Consiliului Judeţean Braşov: „Este o plăcere pentru noi să avem un parteneriat cu Mitropolia Ardealului. 84% dintre locuitorii judeţului sunt ortodocşi şi este normal să alocăm bani pentru Biserica Ortodoxă, mai ales că aceasta se implică în proiecte sociale şi se bucură de credibilitate în rândul populaţiei. Acum, când instituţiile statului alocă foarte puţini bani pentru ajutorarea persoanelor aflate în dificultate, cred că este mare nevoie de un astfel de proiect”. (R.C.)
„Biserica s-a aflat şi se află aproape de oameni”
Ioan Ochi (PSD), vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov: „Ca social-democrat eu nu pot să nu apreciez necesitatea unui astfel de parteneriat care vizează mii de persoane aflate în dificultate şi care au ajuns să trăiască de pe o zi pe alta. Biserica are o capacitate de mobilizare şi de implicare cu mult mai mare decât o serie de instituţii de asistenţă socială care, la rândul lor, se confruntă în momentul de faţă cu probleme de organizare şi funcţionare. Mizez pe faptul că Biserica s-a aflat şi se află aproape de oameni şi are capacitatea de a interveni acolo unde este şi când este nevoie”.    (C.D.)
„Biserica este o instituţie serioasă şi credibilă”
Atilla Kovacs, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov, (liderul UDMR Braşov): „Este un parteneriat a cărui realizare se impunea. Biserica este o instituţie serioasă şi credibilă, iar scopul său este să fie aproape de oameni. Am încredere în reuşita acestui proiect precum şi că numeroşi braşoveni îşi vor recăpăta măcar siguranţa că au ce pune pe masă, dar cred că va reprezenta şi un sprijin spiritual”.    (C.D.)
„Cheltuirea banilor să aibă loc pentru un scop «curat»”
George Scripcaru, primarul Braşovului: „Este o iniţiativă binevenită mai ales că Biserica are şi un rol social, în afara celui ecumenic. Totul este ca implicarea şi cheltuirea banilor să aibă loc pentru un scop «curat», iar cei în nevoie să beneficieze cu adevărat de sprijin. Primăria se va implica, la rândul ei, în asemenea acţiuni de sprijinire a categoriilor defavorizate”.  (C.D.)
„Asemenea demersuri să se facă în mod transparent”
Gheorghe Ialomiţianu, ministrul Finanţelor - deputat PD-L: „Mi se pare firească o asemenea asociere, având în vedere că oamenii sunt mai aproape de Biserică decât de politică sau alte domenii. La nivelul Guvernului avem un proiect de act normativ privind încredinţarea către Biserică a gestionării unor activităţi şi proiecte care vizează protecţia socială. Important este ca asemenea demersuri să se facă în mod transparent şi  conform scopului declarat”.    (C.D.)
„Cred că se impune...”
Gabriel Andronache, deputat PD-L: „În actualul context de criză sunt tot mai mulţi cei care au nevoie de asistenţă şi sprijin pentru a supravieţui. Este o iniţiativă şi un proiect bine-venit pe care, personal, cred că doar Biserica îl poate gestiona în mod eficient. Cred că se impune implementarea la scară largă a unor astfel de parteneriate. Este nevoie, însă, de transparenţă şi de o bună gestionare a resurselor”.  (C.D.)
„Cooperarea între comunitate şi Biserică aduce beneficii”
Gabriel Tiţa, deputat independent: „Criza economică a lăsat pe drumuri milioane de oameni aducându-i la limita subzistenţei, astfel că trebuie intervenit. Cooperarea între comunitate prin administraţia publică şi Biserică nu poate aduce decât beneficii. Biserica este capabilă să ajute atât spiritual, cât şi social”.  (C.D.)
„Eficienţa programului e destul de mică”
Constantin Niţă, deputat PSD: „În esenţă crearea unei reţele de solidaritate este o măsură benefică. Totuşi, nu cred că acest proiect îşi va atinge ţinta. Nu am văzut un studiu de impact prin care să fie estimată valoarea donaţiilor ce urmează a fi colectate sau beneficiile directe asupra persoanelor nevoiaşe, astfel că nu ştiu cât de eficient va fi acest proiect. În ceea ce priveşte costurile, cred că sunt puţin cam mari, iar eficienţa programului e destul de mică”.   (R.C.)
„Cred în fiabilitatea acestui proiect”
Mihai Donţu, deputat PNL: „Implicarea Bisericii în activităţi de tip social şi asigurarea de fonduri pentru derularea acestora de către Consiliul Judeţean este mai mult decât salutară. Trebuie să recunoaştem că în momente de «furtună social-economică» oamenii se îndreaptă spre Biserică. Cred în fiabilitatea acestui proiect”.  (C.D.)
„Este o formulă care va atenua pe viitor efectele sărăciei”
Ion Diniţă, liderul PC Braşov: „Materializarea acestui parteneriat va aduce reale beneficii sociale. Din cele mai vechi timpuri Biserica a avut şi rolul social de a ajuta la dezvoltarea unor comunităţi şi la protejarea celor în nevoie. Este o formulă care, cred eu, va atenua pe viitor efectele sărăciei generate de actuala perioadă”.  (C.D.)
„E de lăudat, dacă nu e politic”
Fănică Gabor, liderul CNS Cartel Alfa Braşov: „Biserica, de la înfiinţarea ei, până acum şi în continuare are menirea să îi ajute pe cei săraci, pe cei aflaţi în nevoie, fără să-i implice pe politicieni în asta. Politicienii vor să-şi facă imagine, asta e de la sine înţeles, dar Biserica, prin statut, are această misiune filantropică şi este de lăudat această iniţiativă, care trebuia să vină de mai demult. Parteneriatul acesta, «Solidaritatea braşoveană», este un lucru îmbucurător, numai să nu fie mai mult politic decât social, decât scopul pentru care a fost creată”.  (L.J.)
„O idee benefică”
Gheorghe Apostu, liderul BNS Braşov: „Este un lucru bun, fiindcă într-adevăr sunt mulţi oameni nevoiaşi şi, de asemenea, mulţi oameni de bine care ar vrea să dea, dar nu ştiu exact cui şi le este greu să se ducă la oameni acasă, fiindcă aceştia s-ar simţi jigniţi. Aşa, fac apel la instituţia cu cea mai mare credibilitate, Biserica, care şi aşa colectează şi administrează fonduri pentru ea şi pentru oameni şi poate strânge şi duce ajutoarele celor care au nevoie. Nu ştiu cine a avut ideea, dar este benefică, sper să nu o politizeze, prin acuze, alţii. Ar fi trebuit să se implice şi Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, dar cei din arcul guvernamental sunt solidari numai ei între ei”.  (L.J.)
http://www.mytex.ro/eveniment/in-dezbatere-utilitatea-proiectului-solidaritatea-brasoveana_302872.php

Inaugurare la Brădet
Prima locuinţă protejată pentru tinerii cu dizabilităţi
Harald ODĂŢEANU
• 12 tineri se vor muta în noua lor casă înainte de Crăciun • Ei vor fi ajutaţi să se descurce independent şi să se pregătească pentru momentul în care îşi vor forma o familie
Tinerii cu dizabilităţi care împlinesc vîrsta de 18 ani şi trebuie să părăsească sistemul instituţionalizat au, de la sfîrşitul săptămînii trecute, o locuinţă protejată unde pot rămîne cît vor dori. „Casa Chris“, inaugurată de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Braşov la Brădet, în imediata apropiere a Centrului de Reabilitare Socială, va găzdui 12 tineri şi a fost ridicată prin contribuţia financiară a Consiliului Judeţean Braşov şi a Colegiului Cheltenham din Marea Britanie. Investiţia Consiliului Judeţean pentru construirea „Casei Chris“ a fost de 600.000 de lei, în timp ce contribuţia britanică s-a ridicat la 24.000 de lire sterline.
Tinerii vor fi ajutaţi să se descurce singuri
Cei 12 tineri se vor muta în noua lor casă înainte de Crăciun, acesta fiind cel mai frumos cadou pe care îl vor primi de la Moş Crăciun. Ei vor fi ajutaţi să-şi formeze deprinderi de viaţă independentă, pentru a se putea descurca în momentul în care îşi vor forma o familie. Tinerii vor beneficia de asistenţa personalului specializat de la Brădet. „Sînt sigur că o să ne descurcăm. Putem să ne gospodărim singuri, să ne facem curat singuri, o să învăţăm toate astea. O să ne ajutăm unii pe alţii, mai ales că o parte dintre băieţi au probleme fizice“, a spus unul dintre tineri după ce a vizitat camera în care va locui. „Casa Chris“ are la parter patru camere, grupuri sanitare, o bucătărie utilată cu toate cele necesare şi un living spaţios, iar la etaj alte două camere, grupuri sanitare şi un living identic cu cel de la parter. „Cei 12 tineri care vor locui în această casă vor fi ajutaţi să-şi formeze deprinderi de viaţă independentă. Am beneficiat de consilierea prietenilor noştri din Marea Britanie a căror experienţă cu astfel de locuinţe protejate este mult mai mare decît a noastră. De fapt, acest proiect reprezintă o premieră la nivel naţional, fiind prima locuinţă protejată destinată tinerilor cu dizabilităţi care părăsesc sistemul instituţionalizat“, a declarat Virginia Martin, directorul DGASPC.
„Mă simt copleşit de dragostea acestor copii“
Preşedintele Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu, i-a mulţumit lui Chris Rouan pentru sprijinul constant pe care-l acordă de peste zece ani copiilor şi angajaţilor de la Brădet. „Putem spune acum că aceşti tineri vor avea condiţii decente de viaţă. Inaugurarea acestei locuinţe protejate este doar prima, sperăm ca ei să i se adauge în viitor şi altele asemenea, să continuăm colaborarea cu prietenii din Marea Britanie“, a spus preşedintele CJ Braşov. Chris Rouan, reprezentantul Colegiului Cheltenham, s-a arătat copleşit de dragostea pe care i-o arată copiii de la Brădet. „Acesta este un loc special pentru mine, un loc unde revin de fiecare dată cu multă plăcere şi dragoste. Mă simt copleşit de dragostea acestor copii. Mă bucur foarte mult că pot ajuta aceşti tineri în etapa trecerii la maturitate“, a spus Chris Rouan.
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=actualitate&s_id=107227

Primii orfani nealungaţi în stradă
Două livinguri spaţioase, şase camere, băi frumos amenajate, o bucătărie dotată cu cele necesare. Aşa arată interiorul „Casei Chris”, de la Brădet - prima locuinţă protejată în care vor locui 12 tineri cu dizabilităţi care au împlinit 18 ani şi trebuie să părăsească sistemul instituţionalizat. Casa, aflată în imediata apropiere a Centrului de Reabilitare Socială Brădet, a fost inaugurată la sfârşitul săptămânii trecute, de reprezentanţii Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC), fiind realizată prin contribuţia financiară a Consiliului Judeţean Braşov şi a Colegiului Cheltenham din Marea Britanie. Investiţia Consiliului Judeţean pentru construirea „Casei Chris” a fost de 600.000 de lei, în timp ce contribuţia britanică s-a ridicat la 24.000 de lire sterline. La inaugurare au participat preşedintele Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu, consilierii judeţeni Sebastian Grapă şi Luana Minea, Virginia Martin, directorul DGASPC, precum şi Chris Rouan, reprezentantul Colegiului Cheltenham, cel care de peste zece ani reprezintă un sprijin de nădejde pentru copiii de la Brădet. „Cei 12 tineri care vor locui în această casă vor fi ajutaţi să-şi formeze deprinderi de viaţă independentă. Am beneficiat de consilierea prietenilor noştri din Marea Britanie a căror experienţă cu astfel de locuinţe protejate este mult mai mare decât a noastră. De fapt, acest proiect reprezintă o premieră la nivel naţional, fiind prima locuinţă protejată destinată tinerilor cu dizabilităţi care părăsesc sistemul instituţionalizat”, a declarat Virginia Martin, directorul DGASPC. Aceasta a mai spus că, până la sfârşitul anului 2012, ar mai putea fi construite alte două locuinţe de acest gen, printr-un proiect cu Banca Mondială. Preşedintele Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu a mulţumit lui Chris Rouan, oferindu-i o plachetă, pentru sprijinul constant pe care-l acordă de peste zece ani copiilor şi angajaţilor de la Brădet şi a precizat că, încă de la înfiinţare, Consiliul Judeţean a avut drept preocupare îmbunătăţirea vieţii copiilor instituţionalizaţi. „Putem spune acum că aceşti copii vor avea condiţii decente de viaţă. Probabil că nu sunt la nivelul celor din vestul Europei, dar sunt decente. Inaugurarea acestei locuinţe protejate este doar prima, sperăm ca ei să i se adauge în viitor şi altele asemenea”, a spus preşedintele CJ Braşov. 
Adina CHIRVASĂ
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=68771

Centru pentru tinerii cu dizabilităţi la Brădet
12 suflete vor avea şansă la o viaţă normală deşi soarta nu a fost mereu de partea lor. Totul se va schimba pentru câţiva tineri cu dizabilităţi întrucât la Brădet a fost inaugurată Casa Chris sau Centrul de reabilitare şcolară, destinat tinerilor cu handicap care au împlinit 18 ani. Aceştia vor putea sta aici până când vor deveni stăpâni pe propriile destine. Centrul a fost realizat cu finanţare din partea Consiliului Judeţean Braşov. Aici aceştia vor putea învăţa cum să mânuiască frâiele propriilor destine. Vor învăţa cum să trăiască şi cum să se descurce cât mai bine în societate, lucruri pe care foarte mulţi copii instituţionalizaţi nu au cum să le înveţe în centre de plasament sau case de copii. Pe mulţi dintre aceştia i-a văzut crescând unul dintre partenerii acestui proiect. Un profesor britanic cu suflet mare, Chris Rowan. De câţiva ani este alături de copiii de la Brădet şi s-a implicat de-alungul anilor în mai multe campanii de strângere de fonduri pentru aceştia cu ajutorul elevilor săi din Marea Britanie. Pentru acest lucru a primit din partea preşedintelui Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu două distincţii în semn de mulţumire. "Este o preocupare pe care Consiliul Judeţean a avut-o întotdeauna faţă de aceşti copii instituţionalizaţi , este o preocupare pe care o avem constant şi am găsit şi sprijin din străinătate, poliţia din New Castle care l-a adus pe Domnul Chris acum peste 15-16 ani, poliţie care s-a implicat foarte serios şi ne-a sprijinit în foarte multe din acţiunile noastre şi foarte multe dintre investiţşiile noastre, e o grijă pe care trebuie să o avem", a spus preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu. Casa Chris este doar începutul pentru că preşedintele Consiliului Judeţean Aristotel Căncescu a declarat că pe viitor se vor deschide şi alte adăposturi de acest gen. Două dintre ele vor fi gata chiar la finalul anului viitor pentru că Direcţia de Protecţie a Copilului Braşov a câştigat un proiect cu Banca Mondială prin cofinanţare de la Consiliul Judeţean pentru programe asemănătoare.  (S.F.)     
http://www.brasovultau.ro/Centru-pentru-tinerii-cu-dizabilitati-la-Bradet-51571.html

O viaţă nouă pentru tinerii cu dizabilităţi
Simona Suciu
Direcţia pentru Protecţia Copilului Braşov a inaugurat, în weekend, prima locuinţă pentru tinerii cu dizabilităţi, care au împlinit 18 ani. „Casa Chris" de la Brădet este primitoare, iar cei 12 tineri care locuiesc aici au devenit deja o familie fericită. Investiţia s-a realizat cu sprijinul Consiliului Judeţean Braşov, care a alocat 600.000 de lei şi al Colegiului Cheltenham din Marea Britanie, care a donat 24.000 de lire sterline. „Deschiderea acestei locuinţe este doar un început. Vreau să cred că vom continua să sprijinim tinerii cu dizabilităţi aflaţi în grija Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi că vom mai deschide şi alte locuinţe de acest fel", a declarat Aristotel Căncescu, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov.
O viaţă independentă
Tinerii care locuiescu la „Casa Chirs" vor fi consiliaţi şi ajutaţi să se integreze în societate şi să îşi găsească un loc de muncă. În plus, vor fi învăţaţi să treacă peste problemele generate de dizabilitatea fizică. Cel mai important este ca ei să nu mai depindă de ajutorul celor din jur şi să înveţe să trăiască independent. „Ne dorim ca această locuinţă să ofere celor 12 beneficiari şansa de a-şi forma deprinderile de viaţă independentă pentru a se integra cu succes în societate", a precizat directorul executiv al DGASPC Braşov, Virginia Martin. Sprijinul acordat casei de la Brădet nu este primul al colegiului britanic. De 11 ani englezii sunt alături de copiii orfani de la Braşov, pe care i-au sprijinit financiar.
http://www.adevarul.ro/locale/brasov/brasov-casa_copii_dizabilitati_bradet_0_606539383.html

„Solidaritate Braşoveană“ pentru cei săraci
Ionuţ Dincă
Plenul Consiliului Judeţean a aprobat, astăzi, într-o şedinţă festivă, proiectul „Soliodaritatea Braşoveană" prin care se vor crea şase centre de donaţii în judeţ, în vederea întrajutorării persoanelor nevoiaşe. Proiectul se va desfăşura în colaborare cu Mitropolia Ardealului, iar la şedinţă a participat şi ÎPS Laurenţiu Streza, care a accentuat asupra importanţei unor astfel de acţiuni filantropice. Pentru implementare acestui proiect, în vederea amenajării centrelor, dar şi dezvoltării unei reţele informatice, prin care să se gestioneze toate donaţiile, a fost nevoie de 200.000 de lei. „Acesta este un transfer la «Banca Cerului» şi este o investiţie pentru toţi. La aceste centre, braşovenii pot aduce lucruri utile, care le prisosesc. Să le fie drag că au făcut acel dar, nu că au scăpat de un lucru, de aceea şi deviza campaniei este: «Ceea ce mie îmi prisoseşte, unui frate de-al meu îi lipseşte»", a explicat ÎPS Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului. Autorităţile judeţene estimează că prin acest proiect vor fi ajutate aproximativ 24.000 de persoane. „Preoţii vor avea misiunea de a identifica persoanele de bună credinţă, care au nevoie de ajutor. Totul va fi organizat, astfel că produsele vor ajunge într-adevăr la nevoiaşi direct de la oamenii bisericii, fără a se crea cozi pe la aceste centre. Preoţii vor solicita produsele de care au nevoie şi prin gestiunea informatică pe care o avem, vom şti exact la care dintre cele şase centre avem cele necesare", a precizat Mihai Pascu, iniţiatorul proiectului şi preşedintele Agenţiei de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov. Pentru început consilierii judeţeni vor încerca să obţină diverse produse, de la îmbrăcăminte şi încălţăminte la jucării sau alimente greu perisabile de la marile lanţuri comerciale.
http://www.adevarul.ro/locale/brasov/Solidaritate_Brasoveana-_pentru_cei_saraci_0_605339718.html#

Braşovul aşteaptă bani pentru aeroport şi spital, de la Guvern. Căncescu ameninţă cu proteste în cazul unui refuz!
Ionuţ Dincă
Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu, a depus la Guvern câteva amendamente în vederea susţinerii unor investiţii de amploare din judeţ. Primul pe listă este Aeroportul Ghimbav, pentru care CJ a solicitat Guvernului o finanţare de 135 de milioane de lei. „Cu aceşti bani, am putea finaliza întreg proiectul aeroportului. Mâine (astăzi - n.r.), vom lansa licitaţia pentru construcţia pistei, al cărei cost va fi, garantat, de sub 20 de milioane de euro", a explicat Căncescu. Totodată, autorităţile vor să reînvie proiectul spitalului de la Hărman şi au solicitat parlamentarilor braşoveni să sprijine aprobarea alocării unei finanţări de 140 de milioane de lei, bani din care ar urma să continue şi modernizările la judeţean. Nu în ultimul rând, Aristotel Căncescu speră că Guvernul va aloca alte 63 de milioane de lei pentru continuarea reabilitării drumurilor judeţene. „Am solicitat separat alte 16 milioane de lei, pentru modernizarea DJ 104, «Drumul Ruşinii», cum de altfel i se mai spune, la care obligatoriu trebuie să începem lucrările anul viitor", a punctat Căncescu. Acesta a mai atenţionat că în cazul în care aceste finanţări nu vor fi acordate, CJ va organiza acţiuni de protest.
http://www.adevarul.ro/locale/brasov/Brasovul_asteapta_bani_pentru_aeroport_si_spital-de_la_Guvern_0_605339775.html

Consilul Judeţean şi Mitropolia au înfiinţat fondul de solidaritate
Trăim vremuri în care orice fel de ajutor, oricât de mic ar fi, este mai mult decât binevenit, mai ales pentru cei nevoiaşi. Din cauza crizei economică, numărul acestora este din ce în ce mai mare. În sprijinul lor, în plenul Consiliului Judeţean s-a votat înfiinţarea unei reţele de într-ajutorare socială pentru cei ce se află în impas. Parteneriatul încheiat între administraţia judeţeană, Mitropolia Ardealului şi Agenţia de Dezvoltare Durabilă îşi propune în primă fază să ajute braşovenii aflaţi în dificultate. „Este timpul să ne uităm spre cei sărmani şi să îi sprijinim“, a spus Înalt Preasfinţitul Laurenţiu Streza, Mitropolitul Ardealului, prezent şi el la şedinţa de plen a Consiliului Judeţean. Peste 20.000 de braşoveni din judeţ trăiesc la limita sărăciei, cel puţin asta arată recensământul din 2002, însă numărul acestora poate fi mult mai mare, cred reprezentanţii autorităţilor locale. Mulţi dintre ei care au şi copii bolnavi au bătut deja la uşa Consiliului Judeţean pentru a cere ajutorul.
Cea mai amplă acţiune caritabilă din judeţ. „Chiar astăzi am avut un caz cu un copil de 8 ani bolnav de leucemie. Nu poţi fi indiferent”, a spus Aristotel Căncescu. Tocmai de aceea, Căncescu a îmbrăţişat ideea unui astfel de parteneriat dintre biserică şi cele două instituţii. Proiectul de hotărâre a proiectului „Solidaritatea braşoveană“ a fost supusă votului după ce Aristotel Căncescu dar şi Mitropolitul Ardealului Laurenţiu Streza, le-au vorbit consilierilor judeţeni despre importanţa unui astfel de program. „Primul lucru pe care vreau să-l transmit este mulţumirea, binecuvântarea să facem lucruri mari”, a spus Înalt Prea Sfinţitul Laurenţiu Streza, Mitropolitul Ardealului. Iniţiatorul acestui proiect şi cel care a pregătit în detaliu acest parteneriat este Preşedintele Agenţiei de Dezvoltare Durabilă a judeţului Braşov, Mihai Pascu. Conform proiectului, toţi cei care vor să facă un bine pentru cei mai puţini norocoşi vor putea dona articole de îmbrăcăminte, încălţăminte, rechizite, jucării, dar şi alimente grau perisabile, atât la bisericile de care aparţin, cât şi la sediile protopopiatelor din judeţ. „Consiliul Judeţean va sprijini în primul rând cu bani, până ne organizăm, va fi exact cum a zis şi părintele protopop, va trebui să fie un sistem de calculatoare prin care toate bunurile care se strâng să fie cunoscute în tot judeţul. De unele este nevoie în unele localităţi, de altele în alte localităţi, în afară de asta transportul lor şi toate acestea vor fi făcute prin banii Consiliului Judeţean”, a spus Aristotel Căncescu. Se vor  înfiinţa şase centre de co­lec­tare - distribuire a donaţiilor, în loca­lităţile Braşov, Râşnov, Victoria, Homorod şi Săcele. În semn de apreciere pentru sprijinul pe care Consiliul Judeţean l-a oferit bisericii de-a lungul timpului, Mitropolitul Ardealului, Laurenţiu Streza, i-a înmânat preşedintelui Consiliului Judeţean Ordinul „Sf. Ierarh Andrei Şaguna“. (S.F.)
http://www.brasovultau.ro/Consilul-Judetean-si-Mitropolia-au-Infiintat-fondul-de-solidaritate-51513.html

Proteste în stradă pentru aeroport!
Braşovul are nevoie de aeroport, şi îl va avea, că vrea sau nu PDL-ul.Declaraţia îi aparţine preşedintelui Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu. Parlamentarii Uniunii Social Liberale vor susţine vineri mai multe amendamente în timpul dezbaterilor bugetului pe 2012 pentru investiţiile importante din judeţ. Un spital universitar, un aeroport şi drumuri judeţene reabilitate, sunt principalele dorinţe ale braşovenilor. Asta reiese dintr-un sondaj de opinie realizat de administraţia judeţeană. „Am solicitat nişte sume de bani care sunt vitale pentru investiţiile pe care noi le vrem, pe care le vor braşovenii: 60% vor un sistem de sănătate pus la punct, 60% dintre locuitori doresc un spital clinic universitar. Vreau să vă spun că pentru această investiţie am solicitat 140 de milioane de lei, adică 30 şi ceva de milioane de euro, deasemenea 135 de milioane de lei am solicitat pentru finalizarea aeroportului, nu pentru pistă, pe care oricum am început să o facem”, a spus Aristotel Căncescu, preşedintele CJ Braşov. În cursul şedinţei de plen, după ce câteva nelămuriri ale consilierului judeţean PDL Aurelian Danu au fost clarificate, s-au votat aproape cu unanimitate trei proiecte de hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de investiţii, plus alte două puncte de pe ordinea de zi legate de aeroportul de la Ghimbav. Odată ce pista va fi gata, investitorii nu vor întârzia să apară, mai spune Căncescu, dar trebuie ca cei de la putere să înţeleagă faptul că judeţul nostru are nevoie de bani pentru investiţiile importante. Preşedintele Consiliului Judeţean a mai solicitat focuduri şi pentru reabilitarea drumurile din judeţ, aproximativ 63 de milioane de lei, dar şi pentru drumul ruşinii care leagă Hoighizul de Şercaia, unde este nevoie de aproape 16 milioane de lei. „Sunt amendamente pe care le susţinem cu tărie şi pe care parlamentarii USL-işti le vor susţine în comisie, dar şi în plen”, a mai spus Aristotel Căncescu, preşedintele CJ Braşov. În cazul în care Braşovul nu va primi banii necesari realizării acestor investiţii, sume relativ mici, spune Căncescu, ţinând cont de faptul că până acum s-au investit în ţară, zeci de milioane de euro nejustificat pentru obiective neprioritare, vor trece la acţiuni de protest. „Nu mai putem să suportăm bătaia de joc a celor de la putere, care bagă bani cu nemiluita în instituţii sportive, şi acelea nejustificate, făcute mult supra-evaluate, la preţuri foarte mari, iar sistemul de sănătate l-au lăsat de izbelişte, drumurile din judeţ le-au lăsat de izbelişte, învăţământul şi practic totul e lăsat de izbelişte în judeţul Braşov”, a mai adăugat Aristotel Căncescu. (S.F.)
http://www.brasovultau.ro/Proteste-In-strada-pentru-aeroport-51511.html

CJ caută constructor pentru pista aeroportului
Consiliul Judeţean Braşov caută un constructor care să realizeze pista aeroportului de la Ghimbav. Indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiţie au fost aprobaţi ieri în plen, iar preşedintele CJ, Aristotel Căncescu, a declarat că, imediat după, va lansa oficial şi licitaţia. „Mîine (n.r. - azi) vom da drumul la licitaţie pentru a face pista pe bani proprii. După studiul realizat de Iptana, aceasta este o investiţie de 20 de milioane de euro, însă, cu siguranţă, licitaţia se va cîştiga la o valoare mai mică de atît”, a declarat Căncescu. Preşedintele CJ susţine că există toţi banii pentru această investiţie, după ce luna trecută a fost aprobată suplimentarea creditului iniţial de 14 milioane de euro, accesat pentru aeroport, cu încă opt milioane de euro. Cu toate acestea, Consiliul Judeţean a depus un amendament la proiectul bugetului de stat pe 2011, solicitînd 135 de milioane de lei, echivalentul a aproximativ 35 de milioane de euro. „În cazul în care vom primi aceşti bani, îi vom folosi pentru construirea terminalului”, a explicat Căncescu. M.P.
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=actualitate&s_id=107159

Un proiect unic în ţară
„Solidaritatea braşoveană“ îşi începe activitatea
Mihaela PARGHEL
• „Motoul acestei acţiuni este «Ceea ce mie îmi prisoseşte, unui frate de-al meu îi lipseşte»“, spune protopopul Braşovului • Donaţiile din partea persoanelor fizice se pot face la biserici sau la centrul pe care Protopopiatul Braşovului îl va amenaja în această săptămînă în municipiu
 De azi, reprezentanţii Agenţiei de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov (ADDJBv) vor începe negocierile cu marile lanţuri de hypermarketuri şi de magazine, pentru a le convinge să facă donaţii pentru reţeaua „Solidaritatea braşoveană”. Reţeaua s-a născut oficial ieri, cînd aleşii judeţului şi-au dat votul pentru alocarea sumei de 200.000 de lei necesară dotărilor de bază pentru centrele de colectare-distribuţie a donaţiilor şi pentru promovarea proiectului în rîndul cetăţenilor. Tot de azi, reprezentanţii celor 255 de parohii din judeţ trebuie să identifice viitorii beneficiari ai donaţiilor. Reţeaua „Solidaritatea braşoveană“ este o colaborare a Consiliului Judeţean cu ADDJBv şi cu Mitropolia Ardealului şi îşi propune să sprijine în următorul an, prin donaţiile obţinute de la persoane fizice şi juridice, aproximativ 24.000 de braşoveni nevoiaşi.
Donaţii la biserică
Reţeaua „Solidaritatea braşoveană“ este, în acest moment, un proiect unic în România, în care administraţia judeţeană colaborează cu Biserica Ortodoxă. Însă, în timp, modelul ar putea fi preluat şi de Sibiu şi alte judeţe. „Cred că putem face ca şi alţii să ne imite în această acţiune, să luăm din surplusul unora pentru a împărţi apoi celor nevoiaşi“, a declarat ieri, la Braşov, IPS Laurenţiu Streza, mitropolitul Ardealului. Braşovenii care vor să se implice în proiect şi să-i susţină pe cei nevoiaşi pot face donaţii constînd în haine, încălţăminte şi bunuri greu perisabile. Protopopul Braşovului, Dănuţ Gheorghe Benga, îi roagă însă pe braşovenii care vor să dăruiască să ia aminte ca lucrurile la care renunţă în favoare celor nevoiaşi să fie în stare bună, pentru a putea fi refolosite. „Donaţiile nu trebuie să fie un mod de a scăpa de lucrurile vechi. Motoul acestei acţiuni este «Ceea ce mie îmi prisoseşte, unui frate de-al meu îi lipseşte»“, spune protopopul Braşovului. Donaţiile din partea persoanelor fizice se pot face la biserici sau la centrul pe care Protopopiatul Braşovului îl va amenaja în această săptămînă în municipiu. La acest centru vor ajunge, de altfel, toate donaţiile strînse din judeţ. Ele vor fi împărţite pe categorii şi trimise către centrele de distribuţie de la protpopiatele din judeţ, la Rîşnov, Săcele, Făgăraş, Victoria şi Rupea, în funcţie de nevoi şi de solicitările parohilor care au identificat beneficiarii.
24.000 de beneficiari
De această reţea de solidaritate vor beneficia, în următorul an, în jur de 24.000 de persoane nevoiaşe, identificate de preoţi şi de consiliile parohiale. Iniţiatorii proiectului susţin însă că, cel puţin după datele statistice ale anului 2010, în judeţ ar exista în jur de 46.000 de cetăţeni aflaţi în nevoie. Efortul financiar al Consiliului Judeţean este pe măsură. În afară de suma de 200.000 de lei necesară promovării proiectului şi amenajării celor şase centre de colectare şi distribuţie de la protopopiatele din judeţ, în fiecare lună, în următorul an vor fi alocaţi, din bugetul judeţean, 74.000 de lei. Banii, despre care IPS Laurenţiu Streza spune că merg „din contul Consiliului Judeţean în Banca din ceruri”, acoperă cheltuielile de funcţionare a centrului şi plata a 21 de persoane care vor fi angajate pentru buna funcţionare a reţelei. Preşedintele ADDJBv, Mihai Pascu, cel care a iniţiat acest proiect, estimează că pentru fiecare persoană susţinută, efortul financiar de la bugetul judeţului va fi de 37 de lei.
Ordinul Sfîntului Ierarh Andrei Şaguna pentru conducerea CJ
• Odată cu iniţierea reţelei „Solidaritatea braşoveană”, preşedintele Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu a primit din partea IPS Laurenţiu Streza, Ordinul Sfîntului Ierarh Andrei Şaguna, Mitropolitul Transilvaniei, pentru sprijinul acordat Bisericii Ortodoxe şi pentru buna colaborare cu Mitropolia Ardealului. Aceeaşi distincţie i-a fost acordată şi vicepreşedintelui CJ, Ioan Ochi, şi managerului judeţului, Radu Ispas.
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=actualitate&s_id=107155

Reţeaua „Solidaritatea Braşoveană” a fost înfiinţată
Pentru a convinge consilierii judeţeni de necesitatea proiectului de ajutorare a persoanelor aflate în dificultate, ieri, la Braşov, a venit şi Mitropolitul Ardealului, ÎPS Laurenţiu Streza.
Consiliul Judeţean Braşov, Mitropolia Ardealului şi Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov (ADDJB) au încheiat ieri un parteneriat pentru derularea „Solidaritatea Braşoveană”, o reţea menită a ajuta persoanele aflate în dificultate din întreg judeţul. Parteneriatul a fost aprobat ieri de toţi consilierii judeţeni. Pentru ca proiectul să fie implementat, la Braşov a venit ieri Mitropolitul Ardealului, ÎPS Laurenţiu Streza. Acesta le-a vorbit consilierilor, spunând că apreciază iniţiativa Consiliului Judeţean de a ajuta în aceste vremuri oamenii aflaţi în nevoie. „Dragostea de a lăsa să vină bani unde este absolută nevoie reprezintă un act prin care faceţi un transfer la «Banca Cerului». Am mai încercat astfel de programe la nivel local. Noi avem obligaţia morală de a-i îngriji pe cei bolnavi, voi, consilierii aveţi obligaţia legală de a lua cele mai bune decizii. La aceste centre, braşovenii pot aduce lucruri utile, care le prisosesc. Să le fie drag că au făcut acel dar, nu că au scăpat de un lucru, de aceea şi deviza campaniei este: «Ceea ce mie îmi prisoseşte, unui frate de-al meu îi lipseşte»”, le-a spus ÎPS Laurenţiu Streza consilierilor judeţeni. Şi preşedintele Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu, a subliniat importanţa creării acestei reţele de solidaritate, spunând că parteneriatul cu biserica dă caracterul de seriozitate al întregului demers. „Trebuie să fim solidari cu oamenii, mai ales în condiţiile în care instituţiile statului nu au alocat suficiente fonduri, pentru ajutorul persoanelor aflate în dificultate. Am ales acest parteneriat, pentru că Biserica Ortodoxă este o instituţie apolitică si este implicată în foarte multe proiecte caritabile”, a argumentat Căncescu.
6 centre: Braşov, Făgăraş, Victoria, Rupea, Săcele şi Râşnov
Această reţea de solidaritate socială reprezintă un lanţ de puncte în care se pot colecta donaţii de la oricine doreşte să-şi ajute semenii aflaţi în dificultate. Vor exista şase puncte de colectare, în localităţile Braşov, Făgăraş, Victoria, Rupea, Săcele şi Râşnov. preoţii vor colecta aceste donaţii, în fiecare parohie, şi tot ei vor identifica persoanele care au mare nevoie de obiectele ce vor fi donate. Este vorba de persoane care, din motive obiective, se află în dificultate şi în imposibilitatea de a obţine veniturile necesare subzistenţei, copiii aflaţi în situaţia de abandon şcolar din cauza lipsurilor materiale şi financiare şi persoanele vârstnice în dificultate, care nu au rude aparţinătoare.
74.000 de mii de lei pe lună
Pentru înfiinţarea acestui centru va fi alocată, din bugetul judeţean pe anul 2011, suma de 200.000 de lei. Apoi, în fiecare lună, Consiliul Judeţean va mai aloca suma de 74.000 de lei pentru funcţionarea programului. Reţeaua de solidaritate socială va fi dată spre administrare Agenţiei de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov. Va fi creat şi un portal pentru a fi făcute publice acţiunile ce vor fi derulate, iar pentru a se afla de acest program vor fi tipărite 20.000 de broşuri şi 3.000 de afişe. Prin această reţea vor fi ajutorate, conform estimărilor, 24.000 de persoane pe an, dar totodată vor fi create şi 21 de locuri de muncă.
Lista filantropilor
Directorul ADDJB, Mihai Pascu, spune că în broşura „Solidaritatea Braşoveană” va fi publicată „Lista filantropilor”, adică numele celor care au donat bani sau bunuri, dacă aceştia doresc acest lucru. „Toate achiziţiile implementării şi funcţionării proiectului se vor face cu respectarea legislaţiei în vigoare”, a spus Mihai Pascu. 
Cristina BĂILĂ
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=68738

Consiliul Judeţean investeşte în „Banca Cerului”
După ce, ieri, în timpul şedinţei Consiliului Judeţean Braşov, Mitropolitul Ardealului, ÎPS, Laurenţiu Streza, le-a comunicat aleşilor judeţeni că „dragostea de a lăsa să vină bani unde era absolută nevoie reprezintă un act prin care faceţi un transfer la «Banca Cerului»”, aceştia au votat, în unanimitate, hotărârea privind cooperarea Judeţului Braşov cu Mitropolia Ardealului şi cu Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov (ADDJB), în vederea derulării proiectului „Solidaritatea Braşoveană”. Obiectivul proiectului constă în crearea unei reţele prin intermediul căreia se vor colecta donaţii din partea persoanelor fizice şi juridice, donaţii ce vor fi împărţite funcţie de nevoi, celor aflaţi în dificultate. Pe lângă asocierea dintre cele trei instituţii, consilierii judeţeni au aprobat alocarea sumei de 200.000 de lei, pentru demararea proiectului. Ulterior, potrivit iniţiatorului, Mihai Pascu, directorul ADDJB, în fiecare lună, pentru funcţionarea „Solidarităţii Braşovene”, va fi nevoie de 74.000 de lei. Până în momentul de faţă, nu a fost stabilit foarte clar, ce poate fi donat şi ce nu (sunt luate în considerare obiectele vestimentare, rechizite, bani şi se discută dacă există posibilitatea colectării alimentelor neperisabile). Până la urmă, oare nu ar fi fost mai util ca, cele 11 miliarde de lei vechi să fie date, la sfârşitul anului viitor, direct unor beneficiari, în baza unor documente care să ateste imposibilitatea lor de a-şi asigura singuri veniturile?
„Obligaţiile” părţilor
Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov (CJ), Aristotel Căncescu a declarat, în timpul şedinţei de ieri, că „Trebuie să fim solidari cu oamenii, mai ales în condiţiile în care instituţiile statului nu au alocat suficiente fonduri, pentru ajutorul persoanelor aflate în dificultate. Am ales acest parteneriat, pentru că Birerica Ortodoxă este o instituţie apolitică şi este implicată în foarte multe proiecte caritabile”. De cealaltă parte, mitropolitul Ardealului a apreciat iniţiativa CJ Braşov, mai ales acum, când România trece prin „vremuri grele”. De altfel, înaintea votului, el le-a declarat aleşilor judeţeni că „noi, reprezentanţii clerului, avem obligaţia morală de a-i îngriji pe cei bolnavi, voi, consilierii judeţeni, aveţi obligaţia legală de a lua cele mai bune decizii”. De altfel, în timpul discuţiilor pe marginea acestui proiect, nici un consilier judeţean, indiferent de culoarea lui politică, nu a avut vreo intervenţie negativă, legată de utilitatea sau eficienţa lui. Mai mult, în timpul şedinţei, toţi consilierii, au apreciat iniţiativa. Ulterior, contactat telefonic, consilierul judeţean PD-L Aurelian Danu, a declarat că nu doreşte să comenteze acest aspect.
Anul acesta, CJ Braşov a alocat Bisericii 10 miliarde de lei vechi
Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Braşov a declarat ieri că, în 2011, CJ a alocat Bisericii Ortodoxe 10 miliarde de lei vechi, pentru pentru proiectele derulate, în judeţul Braşov, de către această instituţie. „În perioada 2004-2008 am alocat, pentru construirea sau repararea unor biserici ori pentru proiectele sociale, cel puţin 100 de miliarde de lei vechi în fiecare an. Anul trecut, unul de criză, am repartizat doar 15 miliarde de lei vechi”, a mai declarat Căncescu.
Radu COLŢEA
http://www.mytex.ro/eveniment/consiliul-judetean-investeste-in-banca-cerului_302700.php

Preşedintele CJ cere bani pentru aeroport
Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu a declarat ieri că parlamentarii USL de Braşov au depus mai multe amendamente la Legea Bugetului de Stat, pentru anul 2012, prin care solicită bani pentru începerea sau continuarea unor investiţii în Judeţul Braşov. „Au fost solicitate 135 de milioane de lei (aproximativ 35 de milioane de Euro), pentru Aeroportul din Braşov, 140 de milioane de lei, pentru modernizarea Spitalului Ju­deţean Braşov şi începerea construirii clinicii de la Hărman, 63 de milioane de lei, pentru repararea drumurilor judeţene, şi 16 milioane de lei pentru repararea drumului Şercaia - Hoghiz”, a anunţat Căncescu. El a precizat că, dacă amen­da­men­tele ce vizează aceste investiţii nu vor fi aprobate, USL ar putea recurge la proteste de stradă. Pe de altă parte, ieri, în cadrul şedinţei Consiliului Judeţean, au fost aprobate trei hotărâri, una privind aprobarea  indicatoriilor tehnico-economici ai proiectului aeroportului Internaţional Braşov, una privind expropierile pentru această investiţie, iar cea de-a III-a, referitoare la asocierea Judeţului Braşov, cu Primăria Ghimbav, în vederea finanţării unor lucrări aferente aeroportului. Astfel, executarea pistei costă 21,9 milioane de euro, sumă căreia i se adaugă 1,6 milioane de euro, pentru expropierea terenurilor aferente, iar pentru terminal şi celelalte amenajări specifice se vor cheltui 4,1 milioane de euro, pentru expropieri şi 61,9 milioane de lei, pentru lucrările propriu-zise. În ceea ce priveşte asocierea cu Oraşul Ghimbav, consilierii judeţeni şi-au dat doar acordul de principium urmând ca în viitorul să se stabilească condiţiile parteneriatului.  (R.C.)
http://www.mytex.ro/eveniment/presedintele-cj-cere-bani-pentru-aeroport_302699.php

Distincţii, pentru conducerea CJ
Prezent ieri la Braşov, pentru a participa la şedinţa extraordinară a Consiliului Judeţean (CJ), Mitropolitul Ardealului, ÎPS, Laurenţiu Streza, a acordat preşedintelui CJ, Aristotel Căncescu, vicepreşedintelui CJ Ioan Ochi şi administratorului judeţului, Radu Ispas, Ordinul „Sfântul Ierarh Andrei Şaguna”. Reprezentantul Bisericii a declarat că, prin acordarea acestei distincţii, Mitropolia Ardealului recunoaşte meritele celor trei, în sprijinirea BOR şi a Colegiului Naţional Andrei Şaguna.   (R.C.)
http://www.mytex.ro/eveniment/distinctii-pentru-conducerea-cj_302694.php

Drum modernizat cu tehnologie americană, inaugurat la zero grade, în cămăşuţă şi sandale
Ionuţ Dincă 
Consiliul Judeţean a dat astăzi în folosinţă drumul care leagă comunele Tărlungeni de Prejmer şi care a fost reabilitat după o tehnologie americană. Drumul Judeţean 112 D, Tărlungeni-Prejmer, poate fi considerat unul dintre cele mai moderne drumuri din judeţul nostru, cel puţin în privinţa tehnologiei care a fost folosită pentru reabilitarea sa.
Inaugurare cu tremurici
Inaugurarea drumului nu a fost lipsită de momente hazlii. Chiar dacă astăzi mercurul din termometre nu prea a depăşit zero grade, şi oficialităţile au fost îmbrăcate destul de gros, fetele care au venit să îi servească pe cei prezenţi cu şampanie, cum se cuvine de altfel la o inaugurare, au fost îmbrăcate într-o ţinută mai mult de vară, cu bluziţe subţiri şi sandale. Ele au fost nevoite să dârdâie şi să reziste cu stoicism, până ce panglica a fost tăiată. Drumul va face legătura între DN 1 A şi DN 10, preluând mare parte din traficul dinspre Capitală spre zona Ardealului şi Moldovei. Şoseaua, care are o lungime de peste şapte kilometri a costat 10,2 milioane de lei. Practic, costurile pentru fiecare kilometru reabilitat au fost mai mici cu 20%, faţă de o lucrare clasică. Preşedintele Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu, a precizat că preţul pe kilometru a fost de doar 1,4 milioane de lei, faţă de 1,7 milioane de lei, cât este preţul aprobat în normativele Ministerului Transporturilor. „A fost folosită o metodă americană, mult mai ieftină. Dacă am fi avut finanţarea necesară lucrările ar fi durat doar cinci luni, dar, cu un buget de două milioane de euro, alocat în bătaie de joc de Guvern pentru drumuri în 2011, am fost nevoiţi să prelungim durata de execuţie la un an. Anul viitor, însă, vom începe lucrările la mai multe drumuri din judeţ urmând a aloca banii din bugetele pe 2013 şi 2014. Este o soluţie care se practică şi la nivelul Ministerului Dezvoltării", a explicat Aristotel Căncescu.
Soluţia minune
Practic, cu această tehnologie de construcţie s-a făcut o economie importantă în ceea ce priveşte materialele. „Am folosit o soluţie numită perma-zyme, care scade semnficiativ costurile de construcţie şi mentenanţă. Faţă de alte produse anorganice sau pe bază de petrol, care asigură o stabilizare temporară, perma-zyme compactează solul într-o masă densă şi solidă care asigură protecţie de lungă durată împotriva penetrării apei. Practic acest drum era înainte doar pietruit. Noi am scărmănat cu un utilaj pietrişul existent, l-am sfărâmat şi apoi l-am stropit cu această substanţă, care pătrunde între pietre, se cristalizează şi face stratul mult mai solid. Cu alte cuvinte, am făcut o economie, fiindcă stratul de pietriş de la baza drumului a fost mult mai mic decât la lucrările clasice şi de asemenea, şi stratul de asfalt", ne-a explicat Răzvan Bâgiu, directorul firmei de construcţii care a executat lucrarea.
http://www.adevarul.ro/locale/brasov/brasov-drum_judetean_brasov-cj_brasov-drum_tarlungeni_prejmer-aristotel_cancescu_0_604739860.html

Drum judeţean modernizat cu tehnologie americană, cu 20% mai ieftin
Consiliul Judeţean a dat miercuri în folosinţă drumul care leagă comunele Tărlungeni de Prejmer şi care a fost reabilitat printr-o  tehnologie americană. DJ 112D Tãrlungeni - Prejmer este primul drum din judeţ reabilitat prin procedura Perma-Zyme. Şoseaua, care are o lungime de peste şapte kilometri, a costat 10,2 milioane de lei. Practic, costurile pentru fiecare kilometru reabilitat au fost mai mici cu 20% faţă de o lucrare clasică. Astfel, şapte kilometri de şosea au fost făcuţi la preţ de cinci, cu ajutorul unei tehnici moderne, aplicate pe scara largă de americani.
Drumuri europene pentru buget redus! Este sloganul firmei care a lucrat pentru reabilitarea şi modernizarea drumului de la Tărlungeni. Până acum, amalgamul bazat pe o enzimă de stabilizare a fost folosit la refacerea unor drumuri din Mehedinţi, Giurgiu şi Dâmboviţa.  La reabilitatarea DJ 112D,  preţul pe kilometru a fost de doar 1,4 milioane de lei, faţă de 1,7 milioane de lei, cât este preţul aprobat în normativele Ministerului Transporturilor. "Din păcate, cu două milioane de euro, cât am primit în acest an de la Guvern, nici nu am putut să facem prea mult. Am regrete că judeţe ca Suceava au primit de 40 de ori mai mulţi bani decât noi, adică 80 de milioane de euro. Este o bătaie de joc a Guvernului, iar rezultatele negative se văd. Nu am putut să reparam drumurile, să facem altele noi în judeţ, dar e o răutate a PDL-ului care se va plăti" a declarat Aristotel Căncescu, preşedintele CJ.
Modelul Udrea. Cu toate acestea, câteva drumuri au putut fi refăcute şi în judeţ, cu fonduri locale. Anul viitor, executivul judetean intenţionează să refacă şoselele cu banii în avans pe 2013. "Este o soluţie care se practică şi la nivelul Ministerului Dezvoltării", a adăugat Aristotel Căncescu. Drumul care a fost reabilitat va face legătura între DN 1 A şi DN 10, preluând mare parte din traficul dinspre Capitală spre zona Ardealului şi Moldovei.
Investiţii consistente înainte de Boc. Chiar dacă fac parte din coaliţie, reprezentanţii locuitorilor din Tărlungeni recunosc faptul că în mandatul premierului Tăriceanu investiţiile au fost mai multe şi mai consistente faţă de ceea ce se întâmplă acum. "Între 2004 şi 2008 am avut mai mulţi bani pentru investiţii. Atunci am reparat şcoli, dispensarele. Deşi e criză, ar trebui să mai găsim fonduri, cel puţin pentru a le întreţine, altfel se degradează. Şi vom cheltui ulterior mult mai mult pentru refacererea lor " a declarat Iosif Kiss,  primarul comunei Tărlungeni. (A.L.)
http://www.brasovultau.ro/Drum-judetean-modernizat-cu-tehnologie-americana-cu-20-mai-ieftin-51445.html

Tehnologie americană
Drumuri judeţene cu enzime organice
Mihaela PARGHEL
• DJ 112D Tărlungeni - Prejmer este primul drum din judeţ reabilitat prin procedura Perma-Zyme, o metodă 100% ecologică
Consiliul Judeţean a găsit o metodă nouă de a reabilita cît mai multe din drumurile pe care le are în administrare, din bugetul de doar două milioane de euro primit pe 2012 cu această destinaţie. Reprezentanţii administraţiei judeţene au apelat la o firmă, care folosind o tehnică specific americană, asigură o portabilitate mai mare pentru drumuri, la un cost pe kilometru cu peste 20% la mic decît cel aprobat de Ministerul Transporturilor. „Din punct de vedere tehnic corespunde normativelor impuse de Ministerul mediului şi este mult mai ieftin”, a declarat preşedintele CJ, Aristotel Căncescu. Primul drum pentru care s-a folosit procedura modernă, cu enzimă organică, este DJ 112D Tărlungeni - Prejmer.
Enzime pentru stabilizarea drumului
Noua tehnică de reabilitare a drumurilor este adusă în România de o firmă bucureşteană, partener oficial al companiei Swietelski Austria, care are exclusivitate pentru procedura Perma-Zyme în Europa. Metoda, care a fost adoptată şi pentru drumurile judeţene din Braşov, este bazată pe o enzimă organică ce ajută la stabilizarea compoziţiei pentru drumuri. Cu ajutorul acestei enzime, în combinaţie cu apa, şi supuse apoi compactării, particulele de pămînt se îmbină într-un proces de „cimentare”, fiind nevoie de cantităţi mai mici de material. „Este o metodă 100% ecologică ce nu afectează mediul”, asigură directorul constructorului Viacor, Răzvan Bâgiu. Directorul Direcţiei de Drumuri din Consiliul Judeţean, Viorel Costea, spune că procedura este mult mai economică, întrucît, odată stabilizat solul pe o adîncime de 20 de centimetri, este nevoie de un strat asfaltic mai subţire, de maxim 5 centimetri, faţă de 11, cît se aplică în tehnologia clasică. „Există avantajul că în procesul de execuţie se pot folosi doar materiale locale. Chiar dacă ele nu sînt de cea mai bună calitate, enzima stabilizează balastul şi îl fac numai bun de folosit”, a declarat Viorel Costea.
Nevoie de bani pentru drumuri
Primul drum din Braşov reabilitat prin această metodă modernă este DJ 112D Tărlungeni - Prejmer. Drumul are o lungime de şapte kilometri, iar refacerea sa pe cele două benzi a costat 10,282 milioane de lei cu TVA. Preşedintele Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu, susţine că noua tehnică a însemnat o economie de peste 20% faţă de costurile maxime aprobate de Ministerul Transporturilor. În mod normal, preţul pe kilometrul de drum reabilitat prin metoda clasică este de 1,733 milioane de lei, în timp ce drumul Tărlungeni - Prejmer a costat 1,424 milione lei pe kilometru liniar. Preşedintele CJ spune că anul viitor şi alte drumuri din judeţ vor fi reabiliate prin aceeaşi tehnică, cu Perma-Zyme. Totuşi, pentru că banii pentru drumuri sînt prea puţini, în ceea ce priveşte finanţarea, ar putea apela la „metoda Elena Udrea”. „Vom lucra cu siguranţă la drumuri pe anul viitor, însă cu bani din bugetul pe 2013 şi 2014. Se pare că este o metodă legală şi des practicată”, a declarat Aristotel Căncescu.
CJ cere mai mulţi bani şi pentru sănătate şi aeroport
• Consiliul Judeţean Braşov cere mai mulţi bani nu numai pentru drumuri, ci şi pentru sănătate şi pentru aeroport în bugetul pe 2012. „În comisia de Buget-Finanţe am cerut suplimentarea sumelor pentru Consiliul Judeţean Braşov, iar aceste amendamente se vor discuta vineri (mîine, n.r), la comisie. Sînt cererile locuitorilor judeţului, care în mai multe sondaje pe care le avem, cer, în proporţie de aproximativ 60%, un sistem de sănătate modern şi performant. Dacă solicitările noastre nu vor avea succes, voi avea grijă să mediatizez cum au votat parlamentarii de Braşov”, a declarat Aristotel Căncescu.
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=eveniment&s_id=107094

PENTRU DONAȚII: Consiliul Judeţean investeşte 2 miliarde de lei vechi pentru înfiinţarea „Solidarităţii Braşovene”
Consilierii judeţeni se vor reuni astăzi, într-o sedinţă extraordinară, pentru a dezbate o hotărâre privind cooperarea Judeţului Braşov cu Mitropolia Ardealului şi cu Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov (ADDJB), în vederea derulării proiectului „Solidaritatea Braşoveană”. Potrivit proiectului de hotărâre, din bugetul judeţului Braşov se vor asigura fondurile necesare iniţierii proiectului, respectiv 200.000 de lei, şi apoi, suma necesară funcţionării reţelei, adică 74.000 de lei în fiecare lună, bani alo­caţi din bugetul local al judeţului Braşov. Iniţiativa aparţine preşedintelui ADDJB, Mihai Pascu, iar scopul declarat al este de a-i ajuta pe cetăţenii judeţului, aflaţi în situaţie de dificultate. „Partenerii vor crea o reţea prin intermediul căreia se vor colecta donaţii din partea persoanelor fizice şi juridice, donaţii ce vor fi împărţite funcţie de nevoi, celor aflaţi în dificultate”, se arată în documentaţia aferentă proiectului de hotărâre. Practic, cei 200.000 de lei vor fi cheltuiţi pentru înfiinţarea a şase centre de colectare - distribuire a donaţiilor, în localităţile Braşov, Râşnov, Victoria, Homorod şi Săcele, pentru crearea unui web-site şi pentru mediatizarea proiectului.
CJ cu banii, Mitropolia cu preoţii
Rolurile partenerilor vor fi următoarele: Mitropolia Ardealului va  asi­gura implicarea parohiilor (care iden­tifică persoanele nevoiaşe şi colectează donaţiile şi „mediatizează” proiectul în rândul enoriaşilor), iar Consiliul Judeţean asigură, din bugetul propriu, fondurile necesare iniţierii, iar apoi funcţionarii reţelei „Solidaritatea braşoveană”. Banii vor fi transferaţi către ADDJB, care organizează re­ţeaua, selectează personalul, asigură funcţionarea acesteia, colectează dona­ţiile şi mediatizează proiectul. Din păcate, nu a fost prezentat, clar, cum vor fi preluate donaţiile, astfel încât un „om de bine” să ştie ce are de făcut. Rezultatele scontate sunt ajutorarea a 24.000 de persoane, crearea unei reţele de întrajutorare şi crearea a 21 de locuri de muncă.  
333 mil. lei vechi, pentru un centru
Potrivit listei de cheltuieli anexate proiectului de hotărâre, cei 200.000 de lei, alocaţi pentru iniţierea proiectului (câte 333 de milioane de lei vechi, pentru înfiinţarea unui centru), vor fi utilizaţi după cum urmează: 72.000 de lei, pentru dotarea a şase centre aparatură IT, conectarea la internet, sistem de securizare şi monitorizare, achiziţie soft de gestiune, 18.000 de lei, pentru cumpărarea rafturilor, pentru cele şase centre, 3.000 de lei pentru crearea web-site-ului, 50.000 de lei, pentru tipărirea a 20.000 de broşuri şi 3.000 de afişe şi 30.000 de lei, pentru mediatizarea în presa scrisă. De asemenea, se va cumpăra o remorcă, cu 14.000 de lei şi se vor cheltui tot 14.000 de lei, pentru materialele de împachetare şi pentru evidenţierea distribuţiei. Cu cei 74.000 de lei - cheltuiala lunară - se va plăti pentru cele şase centre de colectare şi distribuţie, adică 9.000 de lei, se vor achita salariile celor 21 de salariaţi, adică 12.000 de lei, se vor acoperi cheltuielile de transport, adică 12.000 de lei, şi, tot lunar, se vor aloca 21.000 de lei, pentru tipărirea şi distribuirea broşurii „Solidaritatea Braşoveană” (10.000 de exemplare). De asemenea, pentru „logistică” (utilităţi, telefonie, corespondenţă, etc.) se vor aloca 8.500 de lei. Din păcate, nici in textul hotărârii, nici în documentaţia aferentă nu sunt precizate modalităţile de achiziţie a bunurilor şi serviciilor amintite.
Susţinătorii „reţelei”
Legat de această iniţiativă, vicepreşedintele CJ (PSD), Ioan Ochi, susţine că este utilă pentru beneficiari. „Mi se pare o sumă mică, pentru 24.000 de beneficiari. Noi susţinem orice proiect social, mai ales în condiţiile în care actualul Guvern a «pasat» asistenţa socială către autorităţile locale”, a argumentat Ioan Ochi. De asemenea, proiectul este susţinut şi de consilierul judeţean PNL, Sebastian Grapă, care a afirmat că „într-un an complicat este nevoie de astfel de proiecte sociale. De altfel, în şedinţa de mâine (astăzi - n.red.), eu voi propune un alt program social. Avem nevoie de solidaritate. Este un gest creştinesc. Banii alocaţi pentru acest proiect sunt obţinuţi în urma economiilor efectuate de Consiliul Judeţean în cursul acestiu an, banii provenind din sumele necheltuite în cursul acestui an”, a declarat Grapă. El a subliniat că toate achiziţiile aferente implementării „reţelei” se vor efectua cu respectarea legislaţiei privind achiziţiile publice.  Acum rămâne de văzut dacă nu cumva aceste centre nu vor avea soarta altor „investiţii” ale Consiliului Jude­ţean, cum este, de exemplu, centrul de informare turistică de la Bunloc, care a costat o sumă mare, fără nici un rezultat palpabil. Pe de altă parte, având în vedere că proiectul este promovat şi de preoţi, ce rost mai are alocarea a 30.000 de lei, pentru „mediatizarea în presa scrisă” şi pentru tipărirea altor materiale promoţionale? De asemenea, dacă tot se ocupă şi preoţii de colectarea ajutoarelor, de ce mai este nevoie de angajarea a 21 de salariaţi, pentru care se alocă suma de 12.000 de lei în fiecare lună? Practic, pentru înfiinţarea şi func­ţionarea, timp de un an, a celor şase centre, Consiliul Judeţean Braşov ar  cheltui 1.088.000 de lei (aproape 11 miliarde de lei vechi). Acum rămâne de văzut dacă, într-un an, valoarea totală a donaţiilor colectate de la locuitorii judeţului va fi cel puţin egală cu valoarea „investiţiei”. Până la urmă, nu ar fi mai simplu ca sumele propuse a se cheltui cu înfiinţarea „reţelei” de cerut bani de la oameni să fie alocate direct beneficiarilor, adică nevoiaşilor?    (R.C.)
http://www.mytex.ro/prima-pagina/pentru-dona-ii-consiliul-judetean-investeste-2-miliarde-de-lei-vechi-pentru-infiintarea-solidaritatii-brasovene_302580.php

Drum judeţean, reabilitat cu tehnologie americană
Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu, a inaugurat ieri primul drum judeţean, reabilitat printr-o nouă metodă. Este vorba despre DJ 112D Tărlungeni - Prejmer, cu o lungime de şapte kilometri, pentru a cărui refacere s-a folosit o tehnică specific americană, mai eficientă şi la un cost pe kilometru cu peste 20% mai mic decât standardul de cost, aprobat de Ministerul Transporturilor.  În mod normal, a declarat Căncescu, preţul unui kilometru de drum reabilitat, prin metoda clasică, este de 1,7 milioane de lei, în timp ce drumul Tărlungeni - Prejmer a costat 1,4 milione lei pe kilo­metru liniar. „Reabilitarea celor şapte ki­lometri a costat 10,2 milioane de lei. Având în vedere că pentru 2012 am pri­mit doar două milioane de euro, pentru reabilitarea drumurilor jude­ţe­ne, cred că utilizarea noii tehnologii ne va ajuta să reabilităm cât mai multe drumuri”, a precizat Căncescu.
Metodă ecologică
Metoda americană este bazată pe o enzimă organică ce ajută la stabilizarea compoziţiei pentru drumuri. Cu ajutorul acestei enzime, combinată cu apa şi supuse unei compactări, particulele de pământ se îmbină într-un proces de „cimentare”, fiind nevoie de cantităţi mai mici de material pentru turnarea covo­ru­lui asfaltic. „Este o metodă 100% eco­lo­gică, ce nu afectează mediul. Procedura este mult mai economică, întrucât, odată stabilizat solul pe o adâncime de 20 de centimetri, este nevoie de un strat asfaltic mai subţire, de maximum cinci centimetri, faţă de 11, cât se aplică în tehnologia clasică. De asemenea, în procesul de execuţie se pot folosi doar materiale locale. Chiar dacă ele nu sunt de cea mai bună calitate, enzima stabilizează balastul şi îl face numai bun de folosit”, a declarat directorul Direcţiei de Drumuri din Consiliul Judeţean, Viorel Costea.
Radu COLŢEA
http://www.mytex.ro/eveniment/drum-judetean-reabilitat-cu-tehnologie-americana_302571.php

Ajutor pentru cei aflaţi în nevoie
Reteaua „Solidaritatea braşoveană“
Mihaela PARGHEL
• CJ şi Mitropolia Ardealului vor crea o reţea prin intermediul căreia vor colecta donaţii de la persoanele fizice şi juridice, pe care le vor împărţi apoi, în funcţie de nevoi, cetăţenilor aflaţi în dificultate
 În baza unui contract de colaborare cu Mitropolia Ardealului şi cu Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov (ADDJBv), Consiliul Judeţean va pune pe picioare, chiar în această lună, o reţea de solidaritate socială care să acopere întreg judeţul. Concret, CJ şi Mitropolia Ardealului vor crea o reţea prin intermediul căreia vor colecta donaţii de la persoanele fizice şi juridice, pe care le vor împărţi apoi, în funcţie de nevoi, cetăţenilor aflaţi în dificultate. Bunurile donate pot consta în articole de îmbrăcăminte, încălţăminte, rechizite, jucării şi, dacă se obţin avizele necesare, chiar şi alimente perisabile.
„Solidaritatea braşoveană“
Reţeaua „Solidaritatea braşoveană“ va avea şase centre de colectare şi distribuţie stabilite la Braşov, Făgăraş, Victoria, Rupea, Săcele şi Rîşnov. De reţeaua de solidaritate vor beneficia cetăţenii care, din motive obiective, se află în dificultate şi în imposibilitatea de a obţine veniturile necesare subzistenţei, copiii care, din cauza lipsurilor, riscă să abandoneze şcoala şi persoanele vîrstnice în dificultate, care nu au rude apropiate. Reprezentanţii CJ şi ai Mitropoliei Ardealului îşi promit să sprijine, prin acest proiect, aproximativ 24.000 de persoane în fiecare an. În acelaşi timp vor fi create şi 21 de locuri de muncă. Preşedintele ADDJBv, Mihai Pascu, cel care a iniţiat acest proiect, estimează că pentru fiecare persoană susţinută, efortul financiar de la bugetul judeţului va fi de 37 de lei.
74.000 de lei pe lună de la bugetul judeţului
Beneficiarii sprijinului vor fi identificaţi de preoţii parohi care apoi vor trimite către ADDJBv necesarul. Tot parohiile sînt cele care vor colecta şi bunurile donate şi le vor direcţiona apoi în reţea, către persoanele care au nevoie de ele. În acest proiect, Consiliul Judeţean vine cu finanţarea necesară susţinerii reţelei. Pentru început, într-o şedinţă extraordinară de plen, care va avea loc mîine, aleşii judeţeni vor vota alocarea sumei de 200.000 de lei, necesară iniţierii reţelei, ce va fi transferată către ADDJBv. Apoi, în fiecare lună, de la bugetul judeţului va fi alocată reţelei de solidaritate socială suma de 74.000 de lei, pentru funcţionare. Proiectul va fi implementat prin intermediul ADDJBv care se va ocupa de problemele organizatorice, de funcţionarea reţelei, de colectarea donaţiilor şi de mediatizare. Ideea de la care pleacă acest proiect se bazează pe politica socială a CJ, de susţinere a persoanelor aflate în dificultate, dar şi pe misiunea Bisericii Creştine, de ajutorare a persoanelor nevoiaşe.
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=eveniment&s_id=107048

Drum modernizat între Tărlungeni şi Prejmer
Președintele Consiliului Județean Brașov, Aristotel Căncescu, va fi prezent miercuri la recepția lucrărilor de reabilitare a drumului județean 112D Tărlungeni – Prejmer, finanţate de administraţia judeţeană. Astfel, se scurtează drumul dintre cele două localităţi. Până în prezent, legătura între Tărlungeni şi Prejmer se putea face fie prin Budila – Teliu, fie Braşov, centura ocolitoare – Hărman. (S.B.)
http://www.brasovultau.ro/Drum-modernizat-Intre-Tarlungeni-si-Prejmer-51391.html

CJ Braşov şi Mitropolia Ardealului pun baza unei reţele de solidaritate socială 
Ajutorarea persoanelor care se află în dificultate, prin donaţii reprezentate de îmbrăcăminte, rechizite şi jucării pentru copii, dar şi alimente cu termen de valabilitate extins, va fi posibilă, începând cu anul următor, prin intermediului unui parteneriat între Consiliul Judeţean, Mitropolia Ardealului şi Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov. Pentru realizarea acestui parteneriat, consilierii judeţeni sunt convocaţi în cadrul unei şedinţe extraordinare în ziua de joi. Această reţea de solidaritate socială reprezintă un lanţ de puncte în care se pot colecta donaţii de la oricine doreşte să-şi ajute semenii aflaţi în dificultate. Vor exista şase puncte de colectare, în localităţile Braşov, Făgăraş, Victoria, Rupea, Săcele şi Râşnov. Preoţii vor colecta aceste donaţii, în fiecare parohie, şi tot ei vor identifica persoanele care au mare nevoie de obiectele ce vor fi donate. Este vorba de persoane care, din motive obiective, se află în dificultate şi în imposibilitatea de a obţine veniturile necesare subzistenţei, copiii aflaţi în situaţia de abandon şcolar din cauza lipsurilor materiale şi financiare şi persoanele vârstnice în dificultate, care nu au rude aparţinătoare. Pentru înfiinţarea acestui centru va fi alocată, din bugetul judeţean pe anul 2011, suma de 200.000 de lei. Apoi, în fiecare lună, Consiliul Judeţean va mai aloca suma de 74.000 de lei pentru funcţionarea programului. Reţeaua de solidaritate socială va fi dată spre administrare Agenţiei de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov. Va fi creat şi un portal pentru a fi făcute publice acţiunile ce vor fi derulate, iar pentru a se afla de acest program vor fi tipărite 20.000 de broşuri şi 3.000 de afişe. Prin această reţea vor fi ajutorate, conform estimărilor, 24.000 de persoane pe an, dar totodată vor fi create şi 21 de locuri de muncă. 
Cristina BĂILĂ 
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=68674

Rezervaţia de zimbri are doi noi locatari ce îşi caută naşi
Ionuţ Dincă
În ultimele două săptămâni, doi puiuţi au venit pe lume, iar administratorii rezervaţiei le caută acum naşi. În total, în Vama Buzăului sunt acum 17 zimbri. Rezervaţia Valea Zimbrilor are din această lună noi locatari, doi masculi nou-născuţi. Aceştia au venit pe lume, în captivitate, chiar în rezervaţia din Vama Buzăului. Acum, sunt izolaţi de restul exemplarelor, într-un adăpost, până se vor mai mări, dar şi până când vremea va începe să se mai încălzească. „Cam până la vârsta de un an, ei sunt hrăniţi de mamele lor şi abia apoi vor primir hrană ca şi restul animalelor. În general, primesc fructe, sfeclă, cartofi, dar pe timp de iarnă le completăm hrana şi cu concentrate, care sunt făcute din cereale, dar mai au în plus şi făină de oase", ne-a explicat Tică Neagovici (54 de ani), care este îngrijitorul animalelor încă din 2008, de când s-a deschis rezervaţia.
Agresivitatea, o caracteristică
Turiştii care vor să-i vadă, trebuie să aibă grijă însă, fiindcă zimbrii sunt animale destul de agresive, iar femelele, pentru a-şi proteja puii, devin şi mai rele. „Întotodeauna, îi însoţim pe turişti, fiindcă animalele devin agresive foarte repede, iar pentru femele acest lucru nu este bun, fiindcă li se încălzeşte tare laptele în uger, iar apoi au puii de suferit. Oamenii trebuie să păstreze o anumită distanţă faţă de gard şi să nu îi întărâte, fiindcă sunt animale foarte duşmănoase şi imediat încep să dea cu capul în gard", ne-a mai spus nenea Tică.
Naşul trebuie să „cotizeze"
Braşovenii şi nu numai sunt invitaţi să-i năşească pe cei doi puiuţi, dar, ca orice naş, trebuie să şi cotizeze, după cum ne-a declarat Fabian Roth, administratorul rezervaţiei. Darul de botez constă de fapt în costul hranei pentru animale, cum s-a mai întâmplat de altfel şi acum doi ani. Rezervaţia braşoveană „Valea Zimbrilor" este cea de-a patra din ţară şi a fost inaugurată în 2008, în luna noiembrie, în urma unui proiect de dezvoltare turistică a zonei, susţinut de Consiliul Judeţean Braşov, Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului (ADDJ) Braşov şi primăriile din Prejmer şi Vama Buzăului.
Lipsa banilor pune în pericol rezervaţia
Până în prezent, aici, Consiliul Judeţean a investit aproximativ 400.000 de lei, pentru a amenaja cele 10 hectare de păşune şi a le crea condiţii propice animalelor. Scopul final al acestui proiect este de fapt reaclimatizarea zimbrilor şi repopularea masivului Ciucaş cu zimbri. De aceea, Primăria Prejmer a pus la dispoziţia administratorilor, Asociaţia Valea Zimbrilor, o suprafaţă de 80 de hectare de pădure. „Din păcate, nu putem folosi spaţiul, fiindcă trebuie să-l împrejmuim. Zimbrul european, faţă de bizonul american, e un animal de pădure, nu trăieşte doar în preerie şi avem nevoie şi de pădure pentru a-i aclimatiza. Pentru a atinge finalitatea proiectului avem însă, nevoie şi de bani, aproximativ 1,5 milioane de euro", a explicat Mihai Pascu, iniţiatorul proiectului „Valea Zimbrilor" şi director în cadrul Consiliului Judeţean Braşov.
Lăsaţi cu ochii în soare
Reprezentanţii Asociaţiei Valea Zimbrilor au încercat să obţină aceste fonduri de la Ministerul Mediului, prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu, însă proiectul le-a fost refuzat şi Ministerul Mediului i-a lăsat pe braşoveni cu ochii în soare. „Deşi iniţial ni s-a spus că avem mari şanse să obţinem banii, ţinând cont că era un proiect de conservare a biodiversităţii, ulterior, ni s-a spus că proiectul nu s-a încadrat, prioritate pentru finanţare fiind planurile de management ale siturilor Natura 2000", a spus Pascu. Administratorii, respectiv ADDJ Braşov, Primăria Vama Buzăului şi Primăria Prejmer, nu au fondurile necesare pentru a asigura o asemenea finanţare, ocupându-se doar de hrana şi întreţinerea animalelor.
http://www.adevarul.ro/locale/brasov/Rezervatia_de_zimbri_are_doi_noi_locatari_ce_isi_cauta_nasi_FOTOGALERIE_0_596940710.html

Doi zimbri nou-născuţi la Rezervaţia Vama Buzăului
Rezervaţia de zimbri de la Vama Buzăului mai are doi nou-născuţi. Potrivit preşedintelui Agenţiei de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov (ADDJB), Mihai Pascu, numărul zimbrilor din rezervaţie a crescut acum la 18, din care şase sînt pui născuţi în rezervaţie. Rezervaţia, inaugurată în noiembrie 2008, se întinde pe 12 hectare, însă preşedintele ADDJB spune că a obţinut acordul Primăriei Prejmer pentru a utiliza alte 80 de hectare de pădure. Totuşi, potrivit lui Mihai Pascu, Ministerul Mediului nu a aprobat un proiect de finanţare de 700.000 de lei pentru împrejmuire şi realizarea unui podeţ. (A.P.)
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=index&s_id=106574

La Vama Buzăului s-au mai născut doi pui de zimbri 
Numărul zimbrilor din Rezervaţia de la Vama Buzăului se măreşte pe zi ce trece. Numai în luna aprilie, acolo s-au născut trei pui de zimbri, iar în ultimele două săptămâni alţi doi pui. Unul în urmă cu două săptămâni, iar altul săptămâna trecută. Acum, populaţia de zimbri din această rezervaţie este de 18 exemplare. Primele cinci exemplare au fost aduse la Vama Buzăului din Italia, Elveţia şi Franţa, în urma unei donaţii. După un an, în judeţul Braşov au mai venit cinci exemplare din Franţa, iar până acum, în cadrul rezervaţiei s-au născut şase pui. Preşedintele Agenţiei de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov (ADDJB), Mihai Pascu, spune că trebuie mărită rezervaţia pentru ca zimbri să vieţuiască în condiţii cât mai bune. „Am obţinut acordul Primăriei Prejmer a folosi 80 de hectare de pădure din zonă, însă, Ministerul Mediului nu a aprobat proiectul nostru depus în vederea obţinerii unei finanţări de 700.000 de lei necesare împrejmuirii întregii zone şi construirii unui podeţ peste râul Buzău, în interiorul rezervaţiei. Din păcate, suprafaţa actuală pe care o au aceşti zimbri la dispoziţie începe să nu mai fie suficientă”, ne-a declarat Mihai Pascu. La acest moment, Rezervaţia de Zimbri de la Vama Buzăului se întinde pe o suprafaţă de 12 hectare de teren şi din păcate nu prea este şi pădure pentru aceste animale. 
Cristina BĂILĂ
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=68390

Noi pui de zimbri la Vama Buzăului
Bucurie mare pentru îngrijitorii de la Rezervaţia de zimbri Vama Buzăului. În ultimele 2 săptămâni aici s-au născut doi pui de zimbri, după ce în aprilie au mai venit pe lume alţi 3. Aşa se face că acum populaţia de zimbri din rezervaţie are 18 exemplare. În urma creşterii numărului de animale e nevoie şi de o suprafaţă mai mare de pădure pentru acestea. În prezent rezervaţia se întinde pe 12 hectare de teren. Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov a obţinut acordul Primăriei Prejmer de a folosi 80 de hectare de pădure din zonă, însă, Ministerul Mediului nu a aprobat proiectul de finanţare de 700.000 de lei pentru împrejmuirea zonei şi realizarea unui podeţ peste râul Buzău.  (A.M.)
http://www.brasovultau.ro/Noi-pui-de-zimbri-la-Vama-Buzaului-50859.html

18 zimbri la Vama Buzăului
Numărul zimbrilor din Rezervaţia de la Vama Buzăului se măreşte pe zi ce trece. Astfel, în ultimile două săptămâni s-au mai născut doi zimbrii, în rezervaţie fiind acum 18 exemplare. Până acum, în cadrul rezervaţiei s-au născut şase pui. În aceste condiţii, susţine Preşedintele Agenţiei de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov (ADDJB), Mihai Pascu, trebuie mărită rezervaţia pentru ca zimbrii să vieţuiască în condiţii cât mai bune. La acest moment, Rezervaţia de Zimbri de la Vama Buzăului se întinde pe 12 hectare. (R.C.)
http://www.mytex.ro/eveniment/18-zimbri-la-vama-buzaului_301340.php

Soluţii pentru salvarea spitalului din Săcele
Secţii externe ale Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov! Asta vor ajunge, în cele din urmă, unităţile din Săcele şi Victoria, închise de puterea portocalie de aproape opt luni. Este de fapt proiectul lansat de preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu, în şedinţa de plen în care PDL-iştii au votat împotriva. Acum, autorităţile şi-au dat seama că este o soluţie viabilă şi, practic, mai este nevoie doar de viza Ministerului Sănătăţii. Asta în cazul spitalului de la Victoria, care ar putea fi deschis pentru pacienţii din zonă peste doar câteva zile, adică din decembrie. Noul proiect prevede ca unitatea de la Victoria să aibă o secţie de urgenţe cu trei medici, pentru a asigura permanenţa. De asemenea, se vor deschide în această locaţie un laborator de analize şi unul de radiologie. „Spitalul de la Săcele sperăm să-l rezolvăm prin două variante: ori prin înfiinţarea unui punct de lucru de primiri urgenţe, ca prelungire a UPU  Spitalul Judeţean Braşov, fie vom încerca să realizăm o unitate independentă, la care să dezvoltăm în special ambulatoriu de specialitate şi paturi de zi cu cameră de gardă”, a declarat Alexandru Bălescu, director DSP Braşov.  L.N. & A.L.
http://www.brasovultau.ro/Solutii-pentru-salvarea-spitalului-din-Sacele-50793.html

Bugetul judeţean a înregistrat un excedent de peste 10 milioane de lei
Din această sumă, 2,5 milioane de lei vor fi repartizate către 23 de localităţi, în vederea continuării lucrărilor de investiţii
Consilierii judeţeni braşoveni s-au reunit ieri seară pentru a dezbate pe tema unei rectificări bugetare care a vizat suplimentarea veniturilor proprii ale aparatului propriu al CJ, precum şi ale bugetelor a 23 de localităţi. Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Ion Ochi, ne-a declarat că sumele privind din excedentul colectat de Finanţe atât din cotele defalcate de TVA, cât şi din cele privind impozitul pe venit. În cazul Consiliului Judeţean, bugetul va fi suplimentat cu 7,67 milioane de lei, fonduri redistribuite pentru acoperirea cheltuielilor de funcţionare şi dezvoltare. „Am avut în vedere şi activităţile culturale şi de agrement, care, deşi au fost prinse în bugetul de la începutul anului, nu au primit mare lucru din sumele prevăzute iniţial”, a spus Ochi. El a afirmat că, în cazul localităţilor, unde au fost prevăzute 2,5 milioane de lei, „am avut în vedere soluţionarea problemelor legate de investiţii. Necesarul solicitat era mult mai mare, dar am asigurat măcar continuitatea unor lucrări. Aceste 23 de localităţi nu au primit nici un fel de sprijin de la Guvern pe parcursul anului în curs. Celelalte au beneficiat de finanţări în temeiul unor acte normative, precum HG nr. 577 şi OG nr. 7/2011, care vizau planul naţional de dezvoltare a infrastructurii rutiere. Am considerat că trebuie să echilibrăm balanţa!”. La rândul său, preşedintele CJ, Aristotel Căncescu, a spus că în cursul acestui an, din cele peste 152 de milioane de euro repartizate direct de către Guvern în judeţul Braşov, prin intermediul Ministerului Dezvoltării, doar primăriile Zărneşti şi Râşnov au primit fonduri, „restul banilor ajungând la localităţile cu edili PD-L”. În ceea ce îi priveşte, consilierii judeţeni democrat-liberali au anunţat că nu sunt de acord cu repartizarea banilor pe localităţi, precum şi că, dacă proiectul de hotărâre va trece, vor cere Prefecturii să îl atace la instanţa de contencios administrativ.  (c.d.)
http://www.mytex.ro/eveniment/bugetul-judetean-a-inregistrat-un-excedent-de-peste-10-milioane-de-lei_300921.php

Şcoala Populară de Arte organizează un festival de muzică la Braşov
Şcoala Populară de Arte şi Meserii “Tiberiu Brediceanu” din Braşov organizează Festivalul "Entertainment- Masterclass”, în perioada 12 - 13 decembrie. Doritorii se pot înscrie la secţiunile pop, rock, blues, jazz, hip-hop. Fişa de înscriere va fi trimisă până pe 9 decembrie pe adresa: Braşov – Str. Lungă nr.1, e-mail sau fax: 0268413965. Cererea poate fi obţinută prin e-mail la adresa scoala_de_arte_bv@yahoo.com. În ziua concursului participanţii vor trebui să interpreteze live o piesă aparţinând unuia dintre cele cinci genuri artistice. Taxa de înscriere este de 10 lei. Festivalul va avea loc la Şcoala Populară de Arte din Braşov. Concurenţii se aleg la final cu diplome în urma concursului, cu o experienţă în plus şi sfaturi de la mentorii festivalului, mare parte dintre ei profesori la Şcoala de Arte. (A.M.)
http://www.brasovultau.ro/Scoala-Populara-de-Arte-organizeaza-un-festival-de-muzica-la-Brasov-50583.html

Festival "Fulg de Nea" la Braşov
Centrul Cultural Reduta găzduieşte în acest sfârşit de săptămână Festivalul "Fulg de Nea".  Festivalul-concurs naţional de muzică uşoară pentru copii îşi propune descoperirea de noi talente şi stimularea acestora în domeniul interpretării muzicii uşoare româneşti, precum şi descoperirea micilor creatori de melodii în primă audiţie. Festivalul "Fulg de nea", în viziunea organizatorilor, se doreste sa fie o virtuală rampă de lansare şi promovare a copiilor talentaţi. Evenimentul este organizat de Asociaţia Culturală „Viva la Musica” în parteneriat cu Centrul Cultural Reduta Braşov şi se va desfăşura în perioada 18.11. – 20.11.2011 la Sala Centrului Cultural Reduta. Intrarea este liberă.  (A.M.)
http://www.brasovultau.ro/Festival-Fulg-de-Nea-la-Brasov-50520.html

Braşovul, turneu la Nurnberg!
La invitaţia primăriei din Nurnberg, o formaţie de fotbal a judeţului Braşov, va participa anul viitor la un turneu amical în Germania. Echipa va fi alcătuită din jucători tineri, care activează în ligile a 4-a şi a 5-a. “Este vorba despre un turneu internaţional, rezervat echipelor U 19. Turneul se va desfăşura la sfârşitul lunii mai – începutul lunii iunie” ne-a declarat preşedintele Comisiei de Sport din cadrul Consiliului Judeţean Braşov, Dragoş Crăciun. În altă ordine de idei, şi anul acesta, Consiliul Judeţean Braşov, îi va premia pe sportivii braşoveni cu cele mai bune rezultate în 2011. Festivitatea va avea loc în luna decembrie, iar premianţii vor fi aleşi în special de la sporturile olimpice. (M.B.)
http://www.brasovultau.ro/Brasovul-turneu-la-Nurnberg--50473.html

Staţie de epurare a apei la Feldioara
Locuitorii comunei Feldioara vor avea o Staţie Nouă de Epurare. Compania Apa Braşov implementează un nou proiect, co-finanţat din Fondul de Coeziune, prin Programul Operaţional Sectorial Mediu, în valoare totată de aproximativ 189 milioane de Euro. Parte a acestui proiect complex este şi contractul de lucrări pentru o staţie nouă de epurare a apei la Feldioara. Capacitatea sa este proiectată pentru 142 de mii de locuitori. Noua staţie va epura apele uzate colectate de la sistemele de canalizare din zonă, mai exact din localităţile Feldioara, Hălchiu, Codlea şi o parte din Braşov. Si la Codlea, Compania Apa Braşov implementează în perioada 2007-2015 proiectul „Reabilitarea şi extinderea sistemelor de apă şi canalizare în judeţul Braşov”. De asemenea, prin proiectul POS Mediu va mai fi construită o staţie de pompare a apei potabile, un colector de ape uzate care va face legătura între Codlea si Feldioara, printr-o conductă de aproximativ 19 km şi o conductă de apă potabilă de la Ghimbav la Codlea. Pe lista de investiţii a companiei se afla şi Moeciu. Locuitorii comunei vor beneficia de o staţie nouă de tratare a apei. Testarea şi punerea în funcţiune a acesteia se va face până în august 2013. (R.I.)
http://www.brasovultau.ro/Statie-de-epurare-a-apei-la-Feldioara-50453.html

FELDIOARA: Staţie modernă pentru epurarea apelor uzate
Cea mai mare investiţie care se derulează pe plan local, în comuna Feldioara, în această perioadă o reprezintă construirea şi darea în exploatare a unei staţii de epurare a apelor uzate, obiectiv care va deservi şi câteva localităţi învecinate. Licitaţia organizată de către Compania Apa Braşov a fost câştigată de firma Hidroconstrucţia SA, care lucrează la construcţia noului obiectiv. Zona destinată realizării staţiei de epurare este situată la ieşirea din comună, dincolo de vechea cetate ţărănească, în imediata vecinătate a căii ferate. Numeroasele utilaje şi echipe de muncitori mobilizate pentru executarea lucrărilor fac în continuare lucrările şi operaţiunile necesare, instalează conducte, deoarece timpul încă este favorabil. Investiţia despre care vorbim se înscrie în Programul „Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi canalizare în judeţul Braşov, România”, fiind co-finanţat prin Fondul de Coeziune în cadrul Programului Operaţional Sectorial „Mediu” (Autoritatea de Management pentru POS Mediu: Ministerul Mediului). Beneficiarul este Compania Apa Braşov, iar contribuţiile Uniunii Europene şi ale Guvernului României se ridică la 607.350,973 lei, respectiv 92.888,972 lei. Nu putem să nu menţionăm că realizarea acestei mari investiţii se face din fonduri europene, a căror valoare totală se ridică la aproximativ 18 milioane de euro. Precizăm că până la terminarea acestui obiectiv de largă necesitate pentru întreaga zonă va fi realizată şi canalizarea în comună, aceasta constituind o altă importantă investiţie pentru comunitate. 
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=68165

Premii 10.000 de lei
Preşedintele Comisiei de Sport din cadrul Consiliului Judeţean Braşov, Dragoş Crăciun, a anunţat ieri că plenul CJ a alocat suma de 10.000 de lei pentru premierea celor mai valoroşi sportivi ai judeţului. În acest an, premiile se vor da pe categorii de vârstă, sub 14 ani, 14-18 ani, 18-20 ani şi peste 20 ani.  (L.P.)
http://www.mytex.ro/sport/premii-10-000-de-lei_300438.php

Staţie nouă de epurare a apelor uzate, la Feldioara
Locuitorii comunei Feldioara vor avea o Staţie nouă de epurare a apelor uzate. Compania Apa Braşov SA implementează un nou proiect, co-finanţat din Fondul de Coeziune, prin Programul Operaţional Sectorial Mediu, în valoare totală de aproximativ 189 milioane de euro. Parte a acestui proiect complex este şi Staţia nouă de Epurare la Feldioara. Capacitatea sa este proiectată pentru 140.000 de locuitori. Noua staţie va epura apele uzate colectate de la sistemele de canalizare din zonă, mai exact din localităţile Feldioara, Hălchiu, Codlea şi o parte din Braşov. Pe lângă staţia de epurare din localitate, vor mai fi construite un colector de ape uzate Braşov-Feldioara, precum şi reţele noi de canalizare în Feldioara. 
www.newsbv.ro
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=68153

ADDJB, lăudată pentru strategia de dezvoltare
Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov a fost lăudată la Conferinţa Naţională a Serviciilor Publice şi Salonul Dezvoltării Locale. Specialiştii prezenţi la evenimentul desfăşurat în Poiana Braşov au apreciat strategia de dezvoltare aplicată de instituţia braşoveană, în condiţiile în care în ţară există câteva judeţe, care nu au nici la ora actuală o modalitate de dezvoltare zonală. La evenimentul desfăşurat timp de trei zile în Poiana Braşov au fost invitate şi delegaţii din Turcia şi Grecia. Echipa Agenţiei de Dezvoltare Durabilă a judeţului nostru a prezentat proiectele implementate până acum, multe dintre ele cofinanţate din fonduri europne. Vorbim printre altele de strategia de dezvoltare a judeţului, creaţie şi identitate cultural-românescă  Rupea-Cohalm, calificarea şi recalificarea angajaţilor din industria de prelucrare a lemnului şi nu în ultimul rând înfiinţarea Rezervaţiei Valea Zimbrilor. “Avem în implementare proiectul Experienţe Culturale de neuitat în inima Transilvaniei, un proiect de dezvoltare a turismului, în care promovăm zonele şi obiectivele turistice ale judeţului Braşov”, spune Luciana Cristea, agent de dezvoltare ADDJB. În cadrul conferinţei a fost lansat şi portalul internaţional investinRomania.net. În cadrul acestui portal ADDJB cât şi autorităţile locale vor avea oportunitatea de a-şi prezenta propriile oportunităţi de dezvoltare locală şi judeţeană. Braşovul a fost dat ca exemplu de bună practică pentru modul în care autorităţile locale au iniţiat şi finalizat proiecte de gestionare integrată a deşeurilor. Unul dintre acestea este proiectul coordonat de Primăria Prejmer asigurând servicii publice în domeniu şi pentru primăriile Teliu, Budila, Tărlungeni şi Vama Buzăului. (L.N.)
http://www.brasovultau.ro/ADDJB-laudata-pentru-strategia-de-dezvoltare-50385.html

CJ vrea bani de la bugetul de stat pe 2012 pentru aeroport
Consiliul Judeţean vrea să ceară fonduri guvernamentale pentru realizarea aeroportului de la Ghimbav. Conştient că „interesul investitorilor pentru aeroportul de la Ghimbav este unul foarte scăzut, în condiţiile în care aproape toate aeroporturile din România au fost pe pierdere în aces an“, preşedintele CJ, Aristotel Căncescu, este decis să apeleze la orice sprijin posibil. Pe lîngă extinderea cu 50% a creditului de 14 milioane de euro accesat deja de la BCR special pentru aeroport, Căncescu vrea să apeleze şi la bugetul de stat. „Vom susţine ca în bugetul de stat pe 2012 să fie inclusă şi o sumă pentru aeroport“, a declarat preşedintele CJ. La rîndul său, consilierul social-democrat Roxana Mînzatu spune că administraţia judeţeană ar avea şi varianta fondurilor europene. Aceasta este însă valabilă numai peste trei ani, cînd se vor face alocările pentru perioada 2014-2020. În plus, există şi o condiţie importantă pentru ca CJ să poată beneficia de fonduri europene pentru construcţia aeroportului. „Aeroportul trebuie inclus în Masterplanul de transport al României“, a declarat Roxana Mînzatu. (M.P.)
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=eveniment&s_id=106081

Poliţiştii britanici sunt din nou aproape de braşoveni
Poliţişti din Marea Britanie au adus, şi de această dată ajutoare şi sprijin financiar pentru prietenii pe care deja şi i-au făcut în Săcele, Făgăraş şi Braşov. Asociaţia din New Castle colaborează în permanenţă cu Consiliul Judeţean şi cu Direcţia pentru Protecţia Copilului. Din 1990 poliţiştii englezi vin la Braşov de cel puţin două ori pe an şi de fiecare dată aduc cu ei proiecte noi, dar şi sprijin pentru comunitatea braşoveană, fără să ceară însă niciodată nimic în schimb. Poliţiştii din New Castle se întorc de fiecare dată la Braşov pentru cei ce au nevoie de ajutor. Pentru asta au şi înfiinţat o asociaţie care se numeşte «Newcastle  Police Aid to Romanian Children», o organizaţie non-guvernamentală formată din poliţişti. Ei au ajuns din nou, de data aceasta la centrul de plasament Floare de colţ Făgăraş, la Săcele la o asociaţie care se preocupă de copiii rromilor, dar şi la Liceul de Silvicultură. Poliţiştii au adus deja cadouri pentru copiii aflaţi în dificultate: birouri, pupitre, dulăpioare, molilier de cea mai bună calitate, dar şi multe biciclete. Poliţiştii din New Castle au virat în contul Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului 2.500 de lire sterline pentru ca Centrul din Făgăraş să beneficieze de ferestre termopane. Asociaţia britanică strânge bunuri materiale din comunitatea din New Castle, dar organizeaza şi tot felul de evenimente pentru strângere de fonduri. (A.L.)
http://www.brasovultau.ro/Politistii-britanici-sunt-din-nou-aproape-de-brasoveni-50354.html

Spitalul din Săcele este mărul discordiei
Politicienii puterii în teritoriu au votat împotriva  preluării spitalului de la Săcele în patrimoniul Consiliului Judeţean, care intenţionează să-l redeschidă.  Dacă tot l-au închis, de ce să fie redeschis!? Acesta pare a fi principiul după care guvernează PDL-iştii, după cum acuză reprezentanţii din teritoriu ai opoziției. Aleșii portocalii de la județ au votat împotriva preluării spitalului din Săcele de către Consiliul Județean. Asta deși atât consilierii locali din Săcele, cât și primarul PDL-ist din localitate, dar mai ales oamenii din municipiu, sunt disperați să aibă din nou spital lângă casă. Dacă s-au opus la preluarea spitalului de la Săcele în patrimoniul Consiliului Județean, PDL-iştii au încercat să blocheze şi vânzarea clădirii în care a funcționat spitalul Dermato și care acum, pe lângă faptul că este într-o stare avansată de degradare, administraţia județeană cheltuiește bani pentru întreținere, taxe și impozite. Social-democrata Roxana Mânzatu a propus în plen un schimb de imobile între spitalul de dermato-venerice  și corpul de clădire al Mater-nităţii care aparține Bisericii Evanghelice, instituție ce și-a dat acordul, într-un final, să vândă imobiliul respectiv Consiliului Județean Braşov. Banii din această vânzare ar fi investiți în refacerea spitalului județean, în primul rând, pentru că de la guvern nu mai există nicio șansă ca Brașovul să aibă parte de fonduri pentru sănătate.
Suferă de amnezie. Senatorul Marian Rasaliu  îi lăudă pe mai marii partidului PDL, care crede el, s-au implicat în redeschiderea spitalului din Codlea. Senatorul cuprins de amnezie uită însă să spună cine a pus lacătele pe unitățile medicale, „reformând” astfel sistemul de sănătate.  Guvernarea PDL-istă a închis zeci de spitale în toată țara, trei la Brașov, în localitățile Victoria, Codlea și Săcele. Pentru acesta din urmă nu au ridicat niciun deget pentru a fi redeschis. Mai mult, pedeliştii au fost de acord cu decizia ministerului sănătății, însă au dau un pas înapoi când oamenii au ieșit în stradă pentru a le fi respectat accesul liber la sănătate. Acum, însă, pedeliştii se laudă cu eforturile supranaturale pe care le-au făcut pentru a înfrânge reforma statului fabricată de șefii lor de partid, Emil Boc şi George Scripcaru. (A.L.)
http://www.brasovultau.ro/Spitalul-din-Sacele-este-marul-discordiei-50338.html

CJ Braşov ar putea prelua o serie de secţii ale Spitalului din Săcele
Autorităţile săcelene fac demersuri pentru a redeschide Pediatria, Internele şi Neurologia, dar ar rămâne „descoperite” Urgenţele, Dermatologia şi Psihiatria
Administraţia judeţeană ar putea prelua în administrare o serie de secţii ale Spitalului din Săcele, care ar urma să funcţioneze în subordinea Spitalului Clinic de Urgenţe din Braşov. Spitalul din Săcele este în momentul de faţă închis, pe rol fiind un litigiu între Primăria municipiului şi Ministerul Sănătăţii. În primă instanţă, edilii au câştigat, aşteptând pe 16 noiembrie un nou termen (în recurs), la care speră să obţină o sentinţă definitivă şi irevocabilă privind redeschiderea unităţii. Pe ordinea de zi a şedinţei de plen de miercuri a Consiliului Judeţean Braşov s-a aflat un proiect de hotărâre privind preluarea în administrare, în vederea reabilitării şi a finanţării Spitalului din Săcele. Preşedintele CJ, liberalul Aristotel Căncescu, a susţinut că a propus acest proiect după ce a fost solicitat în acest sens de prefectul Ion Gonţea. „Mi-a cerut să intervin şi să luăm noi spitalul în subordine, pentru a facilita finanţarea şi, implicit, pentru a determina redeschiderea şi clasificarea acestuia”, a precizat Căncescu. Proiectul de hotărâre a fost, însă, respins la limită cu votul împotrivă al consilierilor democrat-liberali, care au arătat că nu există o decizie care să ateste acceptul Consiliului Local Săcele privind transferul.  
„Sunt anexe care vor rămâne neutilizate”
Prefectul Ion Gonţea a recunoscut că a purtat o astfel de discuţie cu preşedintele administraţiei judeţene, „deoarece acest spital este absolut necesar la Săcele, municipiu cu o comunitate importantă şi ai căror bolnavi sunt acum puşi pe drumuri. Chiar dacă nu va fi vorba despre preluarea tuturor secţiilor, sunt anexe care vor rămâne neutilizate. Va trebui creată o unitate de preluare a urgenţelor, de o secţie de Dermatologie şi de una de Psihiatrie”. Sursa citată a spus că se aşteaptă şi rezultatul unor negocieri - care vor avea loc săptămâna viitoare - între conducerea Primăriei Săcele, Casa de Asigurări de Sănătate şi reprezentanţii Ministetului Sănătăţii, precum şi decizia magistraţilor.
„Pentru moment aşteptăm!”
Primarul PD-L al municipiului Săcele, Radu Nistor, ne-a declarat ieri că „pentru moment aşteptăm să vedem ce se va întâmpla săptămâna viitoare la Bucureşti. Avem susţinere de la CAS Braşov pentru redeschiderea unităţii medicale pe organigrama de personal din 2010 şi cu un număr de 83 de paturi, care ar acoperi secţiile de Pediatrie, Interne şi Neurologie. Sperăm ca spitalul să fie redeschis cât mai curând”. Nistor a mai spus că este luată în calcul şi varianta transferării administrării către administraţia judeţeană braşoveană, dar că aceasta va fi discutată după parcurgerea tuturor celorlalte demersuri. 
Dragoş CENŢU
http://www.mytex.ro/eveniment/cj-brasov-ar-putea-prelua-o-serie-de-sectii-ale-spitalului-din-sacele_300179.php

Licitaţie în două etape pentru Spitalul Dermato
Clădirea Spitalului de Boli Dermato-Venerice va fi scoasă la vînzare printr-o licitaţie cu strigare, urmată de licitaţie cu plic închis. Aceasta va fi, de altfel, metoda aplicată în cazul tuturor bunurilor mobile şi imobile, proprietate privată a judeţului, pe care CJ le va scoate la vînzarea de acum înainte. Prima vînzare care va fi făcută pe bazele noului regulament, printr-o licitaţie competitivă, este cea a imobilul de pe strada Gheorghe Dima nr. 1 unde a funcţionat Spitalul de Boli Dermato-Venerice. Clădirea cu terenul aferent au fost evaluate la 4,3 milioane de euro, iar pentru vînzarea ei vor fi organizate două faze succesive ale acestei proceduri, respectiv, o licitaţie publică cu strigare, folosind metoda englezească, crescătoare, şi apoi o licitaţie publică cu oferta în plic închis, folosind metoda de supraofertare şi „oferta identificată”. Deşi sînt conştienţi că evaluarea la 4,3 milioane de euro a Spitalului Dermato nu este cea reală, acceptată de piaţă, reprezentanţii CJ se aşteaptă totuşi la un preţ de bun, suma obţinută urmînd să intre tot în sistemul sanitar. „Prin procedura aprobată de noi acum, preţul cel mai mare de la licitaţia deschisă va fi reţinut ca fiind cel cîştigător, oferind cumpărătorului un drept de preempţiune. Apoi se va organiza, în a doua fază, o licitaţie cu anunţ în mass-media, iar ofertele vor veni în plic închis. Valoarea cea mai mare va cîştiga. Ofertantul va trebui să ofere o sumă cel puţin egală cu a celui care a obţinut iniţial dreptul de preempţiune”, a explicat consilierul judeţean Cristian Drăghici, care a condus comisia ce a elaborat regulamentul de licitaţie. „La Spitalul Dermato, preţul de acum nu este cel real, ci cel de expertiză. Însă putem obţine cel puţin un milion de euro”, a mai spus Drăghici. M.P.
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=eveniment&s_id=106024

Riscuri prea mari
Oferta UTI pentru aeroport a fost respinsă
Mihaela PARGHEL
• Ieri, plenul Consiliului Judeţean a aprobat extinderea cu 50% a creditului iniţial de 14 milioane de euro, accesat de la Erste Bank, îndatorîndu-se pe o perioadă de 17 ani
De ieri este oficial: înţelegerea Consiliului Judeţean cu UTI pentru construcţia Aeroportului Internaţional Braşov- Ghimbav a căzut. Consiliul Judeţean a refuzat să îşi asume majoritatea riscurilor în montajul tehnic şi financiar propus de UTI şi a decis să pornească pe cont propriu aeroportul, construind, din fonduri prorii, pista de 2.850 de metri. Pentru a se asigura că are şi resursele necesare pentru investiţia de început, Consiliul Judeţean va extinde cu 50% creditul iniţial de 14 milioane de euro, accesat de la Erste Bank, îndatorîndu-se pe o perioadă de 17 ani. Ieri, plenul Consiliului Judeţean a aprobat această nouă abordare, în care administraţia judeţeană va suporta cheltuielile legate de construcţia pistei aeroportului.
UTI a cerut CJ-ului un aviz de la Comisia Europeană
Consiliul Judeţean a respins oferta înaintată de UTI facility Management SA în colaborare cu UTIInstal Construct SA, pentru construirea Aeroportului Internaţional Braşov Ghimbav. Deşi nu este o noutate că această colaborare nu va merge mai departe, preşedintele CJ, Aristotel Căncescu şi Mihai Pascu, membru în Comisia de licitaţie, au dezvăluit ieri şi motivele pentru care nu a putut accepta oferta UTI. „Ne-au anunţat că trebuie să obţinem un aviz din partea Comiei Europene, pentru a fi siguri că sprijinul nostru în această afacere nu este considerat ajutor de stat. Emiterea acestui aviz ar fi durat un an şi jumătate”, a declarat Aristotel Căncescu. dacă proiectul ar fi demarat în aceste condiţii, în perioada de un an şi jumătate pînă la obţinerea avizului toate investiţiile s-ar fi făcut din capitalul social privat al companiei de proiect. Practic, UTI ar fi plătit toate lucrările, iar după obţinerea avizului, CJ ar fi trebuit să returneze bani, cu dobînzile aferente.
Cea mai mare parte a riscurilor ajungeau la CJ
Pe de altă parte, Mihai Pascu explică faptul că la primele două etape ale „dialogului competitiv” cu UTI, consorţiul care a cîştigat licitaţia nu a venit în propunerea sa de montaj financiar decît cu modificări minore faţă de caietul de sarcini iniţial. „Pe 25 august au prezentat pentru prima dată un montaj tehnic şi financiar, dorind să realizeze o pistă de 2.100 de metri, lucru pe care noi nu l-am acceptat. În plus, în propunerea lor, mergeau pe cel mai pesimist scenariu din punct de vedere al numărului de pasageri”, a explicat Mihai Pascu. Motivaţia care a cîntărit cel mai greu în respingerea ofertei este însă legată de riscurile investiţiei. „UTI a avut pretenţia ca autoritatea (Consiliul Judeţean, n.r) să preia cea mai mare parte din riscuri. Pe 17 octombrie, UTI a prezentat un draft al contractului de concesiune pe care ni l-a propus. Atunci am tras concluzia că este inacceptabil şi chiar păgubos pentru administraţia publică. Consiliul Judeţean trebuia să vină cu bani şi pentru penalităţi sau subvenţii aeriene”, a mai spus Mihai Pascu, în calitate de membru al Comisiei de licitaţie. Pentru că pînă la 21 octombrie UTI nu a venit cu o variantă revizuită a contractului, la data de 28 octombrie au fost suspendate procedurile de licitaţie, iar din 4 noiembrie, orice înţelegere cu consorţiul care a cîştigat licitaţia a picat, CJ schimbînd abordarea investiţiei pentru Aeroportul Internaţional Braşov- Ghimbav.
Creditul iniţial pentru aeroport va fi extins cu 50%
Ieri, plenul Consiliului Judeţean a aprobat această nouă abordare, în care administraţia judeţeană va suporta cheltuielile legate de construcţia pistei aeroportului. Potrivit Studiului de Fezabilitate, pista va avea 2.850 de metri lungime şi 45 de metri lăţime. În documentul aprobat ieri, lucrările de proiectare şi de execuţie ale suprafeţei de mişcare aeroportuară ar costa 28,070 milioane de euro, însă preşedintele CJ, Aristotel Căncescu, susţine că totuşi, cheltuielile pentru pistă nu vor depăşi 20 de milioane de euro. Pe de altă parte, mai nou, termenul de finalizare al aeroportului este 2016, Executivul CJ solicitînd ieri plenului să aprobe ca perioada de execuţie să fie de cinci ani. Pentru a avea banii necesari construcţiei pistei, administraţia judeţeană va apela din nou la BCR. Această instituţie financiară a acordat, în urmă cu doi ani, un credit de 14 milioane de euro destinat investiţiilor în aeroport. „Vom face o prelungire cu 50% a creditului iniţial pentru aeroport, pe 17 ani”, a declarat Aristotel Căncescu.
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=eveniment&s_id=106022

Consiliul Judeţean a cumpărat vechea clădire a Maternităţii
Ionuţ Dincă
Clădirea veche a Maternităţii a fost revendicată, încă de la începutul anului 2008, de către Biserica Evanghelică, iar după mai multe runde de negocieri aceasta a făcut o ofertă de vânzare autorităţilor. CJ a decis ieri să accepte oferta de vânzare a clădirii de 7.000 de metri pătraţi şi a terenului aferent, în schimbul sumei de 4,1 milioane de euro. Până acum, orice investiţie la Maternitate a fost blocată din cauza litigiului de proprietate. CJ Braşov speră să obţină însă, cel puţin 2 milioane de euro din vânzarea clădirii fostului Spital de Dermato-Venerice pentru a suplini o parte din bani, însă, deocamdată, nu s-a găsit nici un cumpărător la primele două runde de licitaţie.
http://www.adevarul.ro/locale/brasov/Consiliul_Judetean_a_cumparat_vechea_cladire_a_Maternitatii_0_587941626.html

Împrumut de şapte milioane de euro pentru Aeroportul Ghimbav
Ionuţ Dincă
Banii sunt necesari pentru construcţia pistei, al cărei cost va fi de aproximativ 20 de milioane de euro. Suma la care a fost evaluată investiţia totală de la Ghimbav este de peste 99 de milioane de euro. După dezbateri aprinse, consilierii judeţeni au aprobat, ieri, indicatorii tehnico-economici pentru aeroporul de la Ghimbav, în varianta dezvoltării proiectului de către Consiliul Judeţean Braşov, fără un partener privat. Astfel, conform studiului de fezabilitate prezentat în şedinţă, costurile totale ale investiţiei se vor cifra la suma de 99,1 milioane de euro, iar investiţia ar urma să se deruleze pe următorii cinci ani. În aceşti bani au fost calculate şi unele cheltuieli neprevăzute şi riscuri de aproape opt milioane de euro. „Firma UTI a dorit ca autoritatea judeţeană să preia majoritatea riscurilor financiare, lucru neprevăzut în caietul de sarcini, iar acesta a fost unul dintre motivele pentru care s-a renunţat la contractul cu această companie", a explicat Mihai Pascu, director în CJ Braşov şi membru în comisia de licitaţie pentru aeroport. Pentru început însă, autorităţile vor să lanseze licitaţia pentru construcţia pistei (2.850 de metri lungime) ale cărei costuri de execuţie vor fi de sub 20 de milioane de euro, după cum a precizat preşedintele CJ Aristotel Căncescu. Pentru a putea derula investiţia, autorităţile judeţene au decis să împrumute încă şapte milioane de euro de la Erste Bank, care se adaugă creditului de 14 milioane de euro, contractat în urmă cu câţiva pentru aeroport. Împrumutul ar urma să fie rambursat pe o perioadă de 17 ani. „Din creditul iniţial am cheltuit în jur de două milioane de euro pentru nivelarea şi îngrădirea terenului, iar cu acest nou împrumut vom reuşi să realizăm pista, întrucât investiţia va fi de sub 20 de milioane de euro", a explicat Căncescu.
Păreri împărţite
Contractarea unui nou împrumut nu a fost agreată însă, de toţi consilierii. „O să ajungem să îndatorăm foarte mult judeţul. Trebuie să vedem la cât ajunge gradul de îndatorare al judeţului la ora actuală şi dacă ne mai permitem alte împrumuturi", a afirmat consilierul Aurelian Danu. În replică, preşedintele CJ a precizat că instituţia pe care o reprezintă are potenţialul de a derula investiţia, de la cap la coadă, fără un alt sprijin. „Gradul de îndatorare actual ne permite să mai luăm un împrumut de până la 20 de milioane de euro. Am estimat o perioadă de cinci ani până la finalizarea lucrărilor, tocmai în ideea în care vom continua şi restul fazelor proiectului pe cont propriu. Desigur vom cere şi sprijinul Guvernului şi m-aş bucura foarte mult să-l şi obţinem şi nu excludem nici un parteneriat public privat pentru cosntrucţia terminalului sau a turnului de control. Aeroportul de la Braşov este primul din ţară nou construit, iar realizarea pistei înseamnă 80% din acesta", a punctat şeful CJ Braşov. În ciuda discuţiilor tensionate pe  tema acestui subiect, contractarea împrumutului a fost aprobată cu 22 de voturi pentru, din cei 25 de consilieri prezenţi la şedinţă.
http://www.adevarul.ro/locale/brasov/aeroport_brasov-imprumut_aeroport_brasov-cj_brasov-aristotel_cancescu_0_587941661.html

Edilii judeţeni cumpără Maternitatea
Consiliul Judeţean a aprobat cumpărarea de către administraţia judeţeană a corpului vechi al Maternităţii şi a terenului aferent acestuia. Draft-ul contractului de vânzare-cumpărare a fost aprobat de aleşii judeţeni. Prin hotărârea votată în plen, CJ Braşov va achita aproape 4,1 milioane de euro pentru a deveni proprietarul corpului vechi al clădirii Maternităţii. În urma tranzacţiei, CJ va intra în posesia corpului vechi al Spitalului de Obstetrică şi Ginecologie. Clădirea are o suprafaţă desfăşurată de 7.057 metri pătraţi. Terenul aferent construcţiei, care va fi cumpărat la pachet cu clădirea, are o suprafaţă de 6.725 de metri pătraţi. CJ Braşov speră să obţină, însă, cel puţin 2 milioane de euro din vânzarea clădirii fostului Spital de Dermato-Venerice pentru a suplini o parte din bani. Clădirea veche a Maternităţii a fost revendicată, încă de la începutul anului 2008, de către Biserica Evanghelică, iar după mai multe runde de negocieri, aceasta a făcut o ofertă de vânzare autorităţilor judeţene.  (L.A.)
http://www.brasovultau.ro/Edilii-judeteni-cumpara-Maternitatea-50282.html

Anchetă în cazul abuzurilor Primăriei Braşov în scandalul Salvamont
Edilii municipiului au anunţat în scris, la mijlocul lunii octombrie, că vor demola clădirea salvatorilor montani din masivul Postăvarul. Radu Ispas, administratorul public al judeţului Braşov, afirmă că totul e un abuz şi poate demonstra oricând cu acte că sediul Salvamont aparţine Consiliului Judeţean. În aceste condiţii, la Parchetul Judecătoriei Braşov s-a deschis dosar penal. Potrivit lui Ispas, construcţia intrată brusc în atenţia Primăriei Braşov nu este una provizorie şi nici nu pune vreo problemă cu privire la deţinătorul legal, Consiliul Judeţean. Astfel, demersul municipalităţii, de a demola practic sediul Salvamont Postăvarul, este unul abuziv, spune Ispas. Mai mult, administraţia judeţeană susţine că poate demonstra, cu acte, faptul că sediul Salvamont este în custodia ei. Iniţial, în locaţie a fost un punct sanitar, acesta ţine de Spitalul Judeţean, administrat la rândul lui de autoritatea judeţeană, spune Radu Ispas. De partea cealaltă, purtătorul de cuvânt al Primăriei Braşov, Sorin Toarcea, susţine că somaţia trimisă administraţiei judeţeane este justificată. Administraţia judeţeană declară că se poate vorbi clar despre un abuz în acest caz, în condiţiile în care actualul deţinător al Serviciului Salvamont îşi poate derula oricând activitatea, având specialişti de primă mână. În aceste condiţii, oamenii legii trebuie să facă dreptate. A.M.
http://www.brasovultau.ro/Ancheta-In-cazul-abuzurilor-Primariei-Brasov-In-scandalul-Salvamont-50289.html

E oficial: Oferta UTI pentru aeroport a fost respinsă 
Ieri s-a anunţat oficial faptul că oferta UTI pentru realizarea Aeroportului Internaţional Braşov - Ghimbav a fost respinsă. Anunţul a fost făcut în plenul Consiliului Judeţean, de către Mihai Pascu, directorul Direcţiei de relaţii externe a CJ şi membru în comisia de negociere cu UTI. Acesta a spus că în timpul negocierilor, firmele asociate UTI Facility Management SA şi UTI Instal Construct SA au solicitat ca administraţia judeţeană să intervină cu o sumă considerabilă de bani, urmând a fi solicitat apoi Comisiei Europene acceptarea acordării unui ajutor de stat. „Dar tot cei de la UTI au spus că procedura ar putea dura aproximativ un an şi jumătate, iar răspunsul nu ar fi fost neapărat pozitiv. În tot acest timp, Consiliul Judeţean ar fi venit cu banii. Dar noi am licitat finanţarea, execuţia şi operarea. Din acest motiv, în data de 28 octombrie, comisia de negociere a decis suspendarea procedurii de licitaţie, iar în data de 3 noiembrie firmele asociate UTI au fost înştiinţate, conform legii, că oferta a fost respinsă”, a explicat Mihai Pascu. În urma acestei decizii, conducerea Consiliului Judeţean a luat decizia ca aeroportul să fie construit cu forţe proprii. Preşedintele CJ, Aristotel Căncescu, a propus ieri plenului CJ adoptarea unui proiect de hotărâre privind „aprobarea Studiului de fezabilitate şi a indicatorilor tehnico – economici pentru Aeroportul Internaţional Braşov – Ghimbav «Iosif Şilimon» în varianta dezvoltării proiectului de către Judeţul Braşov”. „O să facem noi singuri aeroportul. Avem resursele necesare. Pista ne va costa 20 de milioane de euro, dar o vom face în lungime de 2.800 de metri, nu de 2.100 de metri cum a propus UTI. Pe o pistă în lungime de 2.800 de metri pot ateriza orice fel de avioane care zboară în spaţiul european, în afară de cele trans-oceanice”, a spus Aristotel Căncescu. Conform devizului general, valoarea aeroportului ajunge la 79,96 milioane de euro, fără TVA.
Bani pentru pistă, asiguraţi din împrumut
Tot ieri, plenul CJ a aprobat şi contractarea unui împrumut de şapte milioane euro pentru a fi completată suma necesară realizării pistei aeroportului, deoarece Consiliul Judeţean mai are contractat un împrumut de 14 milioane de euro pentru acest obiectiv, din care s-au cheltuit deja două milioane de euro pentru lucrări de viabilizare a terenului. 
Cristina BĂILĂ
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=68008

S-a abrobat: CJ va cumpăra corpul vechi al Maternităţii
Administraţia judeţeană trebuie să plătească până la data de 20 noiembrie suma de 3,38 milioane de euro, la care se adaugă TVA în valoare de 812.442 de euro
Consilierii judeţeni au aprobat ieri, cu 25 de voturi pentru, unul împotrivă, o abţinere şi fără un vot exprimat, proiectul de hotărâre privind cumpărarea de la Biserica Evanghelică a corpului vechi al Maternităţii şi a terenului aferent. Preţul evaluat de un expert în domeniu a fost stabilit la valoarea de 3,38 milioane de euro, la care se adaugă 812.442 de euro TVA-ul. Din valoarea fără TVA, 1,67 de milioane de euro reprezintă contravaloarea clădirii vechi a Maternităţii, iar 1,71 milioane de euro reprezintă contravaloarea terenului în suprafaţă de 6.725,4 metri pătraţi. Conform documentaţiei ataşate proiectului de hotărâre, plata trebuie făcută de către Consiliul Judeţean până la data de 20 noiembrie 2011. Dacă plata nu se va face în termen de 45 de zile de la data autentificării contractului de vânzare-cumpărare, pe lângă penalităţile de 0,5% pe zi din valoarea negociată, contractul va fi reziliat. 
Cristina BĂILĂ
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=68014

Căncescu vrea să facă Aeroportul cu fonduri de la bugetul judeţean
Preşedintele CJ Braşov a anunţat că a încheiat orice tratative cu concernul UTI, pe motiv că „ne-a expus o ofertă de neacceptat”
Proiectul de investiţii privind realizarea unui Aeroport Internaţional a revenit ieri în atenţia consilierilor judeţeni braşoveni. Acestora li s-au supus dezbaterii şi aprobării două hotărâri, una privind indicatorii tehnico-economici ai obiectivului şi o alta legată de „extinderea” cu 7 milioane de euro a unui împrumut bancar. Această sumă ar urma să fie folosită pentru începerea efectivă a lucrărilor la Aeroport. Preşedintele CJ, Aristotel Căncescu, a ţinut să precizeze că a renunţat la înţelegerea cu consorţiul austriac UTI, „fiindcă oferta pe care ne-au expus-o era de neacceptat. Inclusiv firma de avocatură care ne-a reprezentat ne-a recomandat să nu semnăm contractul propus de UTI. Montajul financiar şi lucrarea în sine au fost reduse, deşi anterior ne fusese prezentată altă variantă. Potrivit ultimei oferte, Consiliul Judeţean urma să deţină doar 20% din capital, să-şi asume toate riscurile, astfel că ar fi trebuit să dăm bani înapoi, precum şi să contribuie cu fonduri proprii şi la proiectare. Am renunţat la orice fel de tratative".
„Avem potenţialul financiar!"
La rândul său, directorul Agenţiei de Dezvoltare Durabilă Braşov, Mihai Pascu, a ţinut să menţioneze că UTI dorea finanţare din fonduri de la Comisia Europeană, astfel că proiectul ar fi trebuit depus spre analiză, „iar demersurile s-ar fi tergiversat cel puţin încă un an şi jumătate”. Preşedintele CJ a anunţat că în cazul în care nu vor exista alţi ofertanţi după realizarea pistei, „vom prelua noi această investiţie, fiindcă avem potenţialul financiar să o realizăm în termen de 5 ani. Va mai fi vorba despre 50 de milioane de euro, fonduri pe care le vom putea suporta în intervalul de timp menţionat”.  Consilierul democrat-liberal Aurelian Danu a solicitat conducerii CJ să se asigure că firma UTI nu va avea nici un fel de pretenţii ulterior realizării investiţiei, în condiţiile în care a întocmit o serie de documentaţii: „Avem experienţa concernului Intelcan, care a renunţat la proiect, dar a pretins să le plătim studiile făcute”.
Dragoş CENŢU
http://www.mytex.ro/eveniment/cancescu-vrea-sa-faca-aeroportul-cu-fonduri-de-la-bugetul-judetean_300054.php

Parcurile industriale Metrom şi Carfil vor fi scoase la licitaţie
Consiliul Judeţean vrea să vândă acţiuni reprezentând 74% din capitalul social al fiecărei societăţi
Consilierii judeţeni braşoveni au aprobat ieri demararea procedurii de scoatere la licitaţie publică a parcurilor industriale Metrom SA şi Carfil SA. Potrivit intenţiilor conducerii administraţiei judeţene, va fi licitată o cotă de câte 74% din capitalul social al fiecărei societăţi - în cazul Metrom SA reprezentând un număr de 74.680 de acţiuni şi 86.202 de acţiuni în ceea ce priveşte Carfil SA. Legat de temerile unor consilieri democrat-liberali că s-ar pierde controlul asupra a două obiective unde Consiliul Judeţean a investit în ultimii ani sume de ordinul miliardelor de lei vechi de la bugetul propriu pentru investiţii în infrastructură şi modernizări, preşedintele Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu, a precizat că „păstrând 26% din acţiuni vom deţine în continuare controlul”. Căncescu a mai spus şi faptul că, „dacă această licitaţie nu va avea finalitate, vom trece la varianta vânzării de active. Eu, însă, sunt sigur că se vor vinde acţiunile, fiindcă investitorii de acolo doresc să se extindă şi mai sunt şi alţi amatori”. Valoarea actuală a celor două obiective a fost estimată la circa 26 de milioane de lei.  (C.D.)
http://www.mytex.ro/eveniment/parcurile-industriale-metrom-si-carfil-vor-fi-scoase-la-licitatie_300050.php

Bani pentru cetăţile Braşovului
Ionuţ Dincă
Autorităţile judeţene vor să aloce aproape şapte milioane de lei pentru a continua punerea în valoarea a monumentelor istorice din Braşov. Primul obiectiv luat în vizor este Cetatea din Feldioara. Pentru refacerea acestui obiectiv, Consiliul Judeţean Braşov vrea să aloce 4,9 milioane de lei. Deşi în perioada ei de glorie, cetatea medievală avea ziduri puternice din piatră şi cărămidă, acum, monumentul este doar o ruină. Din ea s-au mai păstrat doar turnul din Nord-Vest, fântâna din mijloc, care este acum astupată, temelia de piatră a capelei, precum şi o bună parte din pivniţă. Totodată, şi edilii din Râşnov au solicitat CJ alocarea unor sume de bani pentru a achita lucrările deja efectuate la zidul dinspre grădina cetăţii, care s-a surpat anul trecut. În plenul de mâine autorităţile vor propune alocarea a două milioane de lei. „Valoarea totală a lucrărilor de urgenţă la cetate este undeva la suma de patru milioane de lei, însă, facem aceste reparaţii în funcţi de bugetul pe care îl avem, fiindcă, deocamdată, nu am reuşit să obţinem o finanţare prin Ministerul Culturii", ne-a declarat primarul Adrian Veştea. Cetatea Râşnov se află, în prezent, în administrarea autorităţilor locale, după ce, în perioada 2000-2007, s-a aflat în administrarea concesionarului Italian Drumuri Publicitare.
http://www.adevarul.ro/locale/brasov/Bani_pentru_cetatile_Brasovului_0_587341527.html

Două drumuri judeţene vor intra în reparaţii capitale
Ionuţ Dincă
Drumul care leagă Prejmerul de Lunca Câlnicului, dar şi cel care face legătura între judeţele Braşov şi Harghita, prin Homorod, ar putea fi reparate în perioada următoare. Autorităţile judeţene au prins cele două şosele în planul de reparaţii pentru acest an, iar, acum, vor să aloce sumele necesare investiţiei. Pentru repararea drumului spre Lunca Câlnicului, care s-a degradat serios pe anumite porţiuni, ar fi necesare 200.000 de lei. Refacerea carosabilului DJ 112 D este necesară, întrucât din cauza trepidaţiilor produse de maşini au fost afectate şi structurile caselor învecinate. Pentru refacerea DJ 132B, în zona Homorod, ar fi necesare 7.480 de lei, iar banii vor fi repartizaţi din sumele alocate pentru repararea altor drumuri judeţene. Totodată, pentru a continua programul de reparare al şoselelor din judeţ, CJ Braşov vrea să ia un credit bancar de 14 milioane de lei, bani din care să completeze şi finanţarea pentru pista aeroportului de la Ghimbav.
http://www.adevarul.ro/locale/brasov/Doua_drumuri_judetene_vor_intra_in_reparatii_capitale_0_587341565.html

Cu acordul consilierilor
Incă opt milioane de euro în contul aeroportului de la Ghimbav
Mihaela PARGHEL
• Consiliul Judeţean caută un nou credit comercial pentru a avea banii necesari aeroportului de la Ghimbav, dar şi finalizării lucrărilor de reabilitare pe drumurile judeţene
 Consiliul Judeţean caută un nou credit comercial pentru a avea banii necesari aeroportului de la Ghimbav, dar şi finalizării lucrărilor de reabilitare pe drumurile judeţene pe care le are în administrare. Pentru că, legal, nu poate folosi niciun ban din alte credite accesate special pentru drumuri şi infrastructură, administraţia judeţeană încearcă să ia încă un credit. Valoarea acestuia se ridică tot la 14 milioane de euro. În ultimii trei ani, CJ a mai accesat un credit de 14 milioane de euro de la BCR, pentru a finanţa Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav, şi un altul, tot de 14 milioane de euro, pentru drumurile judeţene.
14 milioane de euro împărţite între aeroport şi drumuri
Preşedintele CJ, Aristotel Căncescu, cere astăzi acordul consilierilor pentru un al treilea credit, cu valoarea tot de 14 milioane de euro. Odată accesat acest credit, şase milioane de euro vor fi direcţionaţi spre reabilitarea şi modernizarea sistemului rutier pe drumurile judeţene din Braşov, iar opt milioane de euro vor merge spre aeroport, în condiţiile în care Consiliul Judeţean a anunţat că va începe construcţia pistei, pe cont propriu, şi are nevoie de cel puţin 18 milioane de euro pentru această investiţie. Cele opt milioane de euro din noul credit ar completa precedentul împrumut, în valoare de 14 milioane de euro, luat de la BCR, şi din care administraţia judeţeană a plătit deja, de la începutul acestui an, 2,3 milioane de euro, către firma Kasim-Emaka. Această firmă s-a ocupat de nivelarea şi îngrădirile de siguranţă din zona viitorului aeroport. Din acelaşi credit iniţial pentru aeroport, CJ a acoperit şi lucrările legate de relocarea reţelelor de apă care alimentau comuna Bod.
Consilierii nu au avut la dispoziţie documentaţia pentru noua variantă de aeroport
La cele 11,5 milioane de euro rămase din primul credit accesat pentru aeroport, CJ vrea să adauge încă opt milioane de euro, din noul credit pe care doreşte să îl acceseze, pentru a putea porni, pe cont propriu, dezvoltarea aeroportului. Noua variantă a aeroportului va fi luată în discuţie astăzi, în şedinţa de plen. Totuşi, deşi au pe ordinea de zi proiectul de hotărîre privind aprobarea Studiului de Fezabilitate şi a indicatorilor tehnico-economici pentru această nouă variantă de aeroport, consilierii judeţeni nu au încă la dispoziţie şi documentaţia necesară pentru a lua o decizie azi.
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=eveniment&s_id=105986

CJ cumpără Maternitatea
Consiliul Judeţean va achita aproape 4,2 milioane de euro pentru a deveni proprietarul corpului vechi al clădirii Maternităţii. Printr-o adresă trimisă la începutul lunii octombrie, prim-preotul Christian Plejer, ca reprezentant al Bisericii Evanghelice, a cerut administraţiei judeţene să îşi exercite dreptul de preempţiune pe care îl are în cazul clădirii Maternităţii şi să plătească suma rezultată în urma unei evaluări, pînă la 30 octombrie. Aleşii judeţeni vor aproba astăzi draft-ul contractului de vînzare-cumpărare propus de Biserica Evanghelică. În urma tranzacţiei, CJ va intra în posesia corpului vechi al Spitalului de Obstetrică şi Ginecologie. Clădirea are o suprafaţă desfăşurată de 7.057 metri pătraţi, a cărui valoare a fost stabilită la 1,670 milioane de euro fără TVA. Terenul aferent construcţiei, care va fi cumpărat la pachet cu clădirea, are o suprafaţă de 6.725 de metri pătraţi şi valorează 1,714 milioane de euro fără TVA. (M.P.)
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=eveniment&s_id=105983

CJ îşi face Agenţie pentru absorbţia fondurilor structurale
Consiliul Judeţean vrea să-şi înfiinţeze o Agenţie de Dezvoltare, Reglementare şi Absorbţie a Fondurilor Structurale, cu scopul de a atrage mai multe granturi prin programele europene. La propunerea consilierului judeţean Sebastian Grapă, preşedinte al Comisiei pentru sănătate şi protecţia copilul din CJ, 95% din personalul Agenţiei ar urma să fie redistribuit din aparatul propriu al Consiliului Judeţean. Agenţia Dezvoltare, Reglementare şi Absorbţie a Fondurilor Structurale Braşov va avea astfel cinci posturi, dintre care o funcţie de conducere, pentru un director încadrat cu un salariu de 2.331 lei, şi patru funcţii de execuţie, respectiv un tehnician-economist, încadrat cu 953 de lei, un consilier cu 2.386 şi un consilier juridic cu 1.193 lei. Cheltuielile de funcţionare şi organizare vor fi asigurate prin autofinanţare, întrucît în anul financiar 2011, Consiliul Judeţean nu va putea aloca bani pentru susţinerea agenţiei. (M.P.) 
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=eveniment&s_id=105990

Două drumuri judeţene vor intra în reparaţii capitale
Drumul care leagă Prejmerul de Lunca Câlnicului, dar şi cel care face legătura între judeţele Braşov şi Harghita, prin Homorod, ar putea fi reparate în perioada următoare. Autorităţile judeţene au prins cele două şosele în planul de reparaţii pentru acest an, iar, acum, vor să aloce sumele necesare investiţiei. Pentru repararea drumului spre Lunca Câlnicului, care s-a degradat serios pe anumite porţiuni, ar fi necesară suma de 200.000 de lei. Refacerea carosabilului Drumului Judeţean 112 D este necesară, întrucât din cauza trepidaţiilor produse de maşini au fost afectate şi structurile caselor învecinate. Pentru refacerea Drumului Judeţean 132 B, în zona Homorod e nevoie de 7.480 de lei. (R.I.)
http://www.brasovultau.ro/Doua-drumuri-judetene-vor-intra-In-reparatii-capitale-50251.html

Bani pentru cetăţile Braşovului
Autorităţile judeţene vor să aloce aproape şapte milioane de lei pentru a continua punerea în valoarea a monumentelor istorice din Braşov. Primul obiectiv luat în vizor este Cetatea din Feldioara. Pentru refacerea acestuia, Consiliul Judeţean Braşov vrea să aloce 4,9 milioane de lei. Deşi în perioada ei de glorie, cetatea medievală avea ziduri puternice din piatră şi cărămidă, acum, monumentul este doar o ruină. Din ea s-au mai păstrat doar turnul din Nord-Vest, fântâna din mijloc, care este acum astupată, temelia de piatră a capelei, precum şi o bună parte din pivniţă. Totodată, şi edilii din Râşnov au solicitat Consiliului Judeţean alocarea unor sume de bani pentru a achita lucrările deja efectuate la zidul dinspre grădina cetăţii, care s-a surpat anul trecut. În plenul de astăzi autorităţile vor propune alocarea a două milioane de lei. (R.I.)
http://www.brasovultau.ro/Bani-pentru-cetatile-Brasovului-50250.html

ASTĂZI SE DECIDE: Dă CJ 4,2 milioane de euro pentru Maternitate?
Biserica Evanghelică vrea acum banii până pe 20 noiembrie
Astăzi, în cadrul şedinţei de plen a Consiliului Judeţean va fi supus aprobării proiectul vizând cumpărarea de către administraţia judeţeană a corpului vechi al Maternităţii şi a terenului aferent acestuia. Dacă iniţial conducerea Bisericii Evanghelice a specificat faptul că doreşte ca până la data de 31 octombrie să fie încheiată tranzacţia şi plata să fie făcută, acum s-a revenit, iar termenul a fost stabilit pentru data de 20 noiembrie 2011. Conform evaluărilor făcute s-a ajuns la un preţ total de 3,38 milioane de euro fără TVA. Din această sumă, 1,67 de milioane de euro reprezintă contravaloarea clădirii vechi a Maternităţii, iar 1,71 milioane de euro reprezintă contravaloarea terenului în suprafaţă de 6.725,4 metri pătraţi. La aceasta se adaugă şi TVA-ul în valoare de 812.442 de euro. 
Cristina BĂILĂ
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=67973

Al doilea ADDJB? 
Consilierul judeţean PNL Sebastian Grapă a iniţiat un proiect de hotărâre care va fi discutat astăzi de plenul Consiliului Judeţean prin care se propune înfiinţarea Agenţiei de Dezvoltare Reglementare şi Absorbţie Fonduri Structurale Braşov. scopul creării acestei agenţii este de a maximiza atragerea fondurilor europene la nivelul judeţului Braşov. 95% din personalul care va lucra în această agenţie provine din aparatul propriu al CJ, organigrama specificând că vor fi cinci angajaţi, un director şi patru persoane în funcţii de execuţie. În subordinea CJ funcţionează acum Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov (ADDJB), care are ca principală activitate tocmai dezvoltarea de proiecte pentru judeţ din fonduri europene. 
Cristina BĂILĂ
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=67979

Drumuri reparate din economii
14 tronsoane din diferite drumuri judeţene vor fi reabilitate cu bani rămaşi de la alte lucrări de reabilitare executate deja, în total 462.300 de lei
Conducerea Consiliului Judeţean are în plan repararea mai multor drumuri din judeţ, pentru două dintre ele fiind vorba de realocări de fonduri de la alte capitole, iar pentru altele banii provin din economiile făcute la unele lucrări executate deja. Unul dintre acestea este cel care leagă Prejmerul de Lunca Câlnicului. Acest drum s-a degradat serios pe anumite porţiuni punând în pericol stabilitatea caselor din apropiere pe ale căror ziduri au apărut fisuri. Pentru repararea celor şapte kilometri vor fi alocaţi 200.000 de lei. Un alt drum care va fi reabilitat în acest an este DJ 132B, Homorod – limita cu judeţul Harghita, pentru care se vor aloca 7.480 de lei, iar banii vor fi repartizaţi din sumele alocate pentru repararea altor drumuri judeţene. Alte 14 tronsoane din diferite drumuri judeţene vor fi reabilitate, deoarece vor fi alocate fonduri în acest sens. Banii provin din economiile făcute la patru lucrări executate în acest an. Este vorba de modernizarea îmbrăcăminţii asfaltice a DJ 104J în intravilanul municipiului Făgăraş (economia fiind de 15.000 de lei), de DJ 104E Şinca – Mănăstirea Şinca (economia fiind de 316.000 de lei), DJ 104J Făgăraş – Calbor (economia fiind de 98.300 de lei) şi de actualizarea documentaţiei pentru reabilitarea DJ 131C Racoş – Rupea (economia fiind de 33.000 de lei). În total, suma economisită este de 462.300 de lei. Aceşti bani vor fi direcţionaţi către alte lucrări, majoritatea de modernizare, dar şi pentru reabilitarea DJ 104L Viscri - Buneşti, DJ 104B Făgăraş – Sebeş şi DJ 104 Făgăraş – Recea. 
Cristina BĂILĂ
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=67976

Mulţumiri prinţului Charles pentru promovarea Braşovului în lume
M.P.
Preşedintele Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu, îi mulţumeşte prinţului Charles pentru promovarea pe care o face României şi judeţului Braşov. Căncescu a formulat o scrisoare de recunoaştere şi apreciere pentru modul în care moştenitorul tronului Marii Britanii promovează în lume valorile şi frumuseţile judeţului Braşov, ale Transilvaniei şi ale României. „Investiţiile realizate în Transilvania, promovarea activităţilor de restaurare a clădirilor cu valoare de monument istoric şi încurajarea utilizării unor metode ecologice de agricultură, participarea recentă la un interviu în cadrul documentarului tv «Wild Carpathia», toate reprezintă manifestări ale generozităţii şi procupărilor Alteţei Voastre Regale pentru dezvoltarea turistică şi economică a Transilvaniei şi a judeţului Braşov. Vă rog să îmi permiteţi ca, în numele cetăţenilor judeţului Braşov şi al meu personal, să vă adresez cele mai calde mulţumiri şi urări de bine”, se arată în scrisoarea pe care preşedintele CJ o va transmite prinţului Charles. Scrisoarea va ajunge la palatul Buckingham prin intermediul delegaţiei Asociaţiei pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Braşov (APDT), care va fi prezentă la Londra în perioada 7-11 noiembrie, pentru promovarea judeţului la Tîrgul Internaţional de Turism „Work Travel Market”. Documentul va fi însoţit şi de cîteva materiale de promovare turistică a judeţului Braşov, traduse în limba engleză.
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=actualitate&s_id=105924

Alteţă, braşovenii vă sunt recunoscători!
Aristotel Căncescu, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, i-a trimis o scrisoare Prinţului Charles în semn de recunoaştere şi apreciere. Gestul survine ca urmare a modului în care moştenitorul tronului Marii Britanii promovează în întreaga lume frumuseţile şi valorile de patrimoniu ale judeţului Braşov, ale Transilvaniei şi implicit ale României. Scrisoarea va ajunge la Palatul Buckingham prin intermediul delegaţiei Asociaţiei pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului (APDT) Braşov, prezentă la Londra, pentru a promova judeţul nostru în cadrul Târgului Internaţional de Turism „World Travel Market”.
Braşovul, promovat şi  la Nurnberg. În decembrie  reprezentanţii Asociaţiei de Promovare şi Dezvoltare a Turismului (APDT) vor merge şi la Târgul de Crăciun de la Nurnberg, oraşul de la Poalele Tâmpei mizând pe promovarea cetăţilor medievale, a spectacolelor cu cavaleri, a Castelului Bran, a junilor şi a Bisericii Negre. Iată conţinutul integral al scrisorii.  
Sire,
Este o mare onoare pentru mine să adresez Alteţei Voastre Regale sentimentele de gratitudine, profund respect şi apreciere pe care cetăţenii judeţului Braşov le au pentru munca deosebită pe care aţi desfăşurat-o în ultimii ani pentru a prezenta întregii lumi frumuseţea, istoria, importantele valori spirituale şi materiale ale regiunii noastre. Investiţiile realizate în Transilvania, promovarea activităţilor de restaurare a clădirilor cu valoare de monument istoric şi încurajarea utilizării unor metode ecologice în agricultură, participarea recentă la un interviu în cadrul documentarului TV „Wild Carpathia”, toate reprezintă manifestări ale generozităţii şi preocupărilor Alteţei Voastre Regale pentru dezvoltarea turistică şi economică a Transilvaniei şi a Judeţului Braşov.Vă rog să îmi permiteţi ca în numele cetăţenilor judeţului Braşov şi al meu personal să vă adresez cele mai calde mulţumiri şi urări de bine! (A.L.)
http://www.brasovultau.ro/Alteta-brasovenii-va-sunt-recunoscatori-50175.html

Bani pentru reabilitarea Cetăţii Râşnov
Consilierii judeţeni vor analiza în şedinţa de miercuri, propunerea administraţiei judeţene de acordare a două milioane de lei pentru oraşul Râşnov. Banii sunt necesari pentru susţinerea lucrărilor de urgenţă făcute la Cetatea Râşnov. Valoarea totală a lucrărilor se ridică la 4,69 milioane de lei, iar Primăria Râşnov a alocat deja un milion de lei. Conform proiectul de hotărâre ce va fi discutat de plenul CJ, suma solicitată, de două milioane de lei va fi alocată în limita disponibilităţilor financiare care se vor crea până la sfârşitul anului 2011. Primăria din Râşnov are mare nevoie de bani pentru a plăti lucrările la Cetate care au fost realizate deja în mare parte.
http://www.brasovultau.ro/Bani-pentru-reabilitarea-Cetatii-Rasnov-50190.html

Preşedintele CJ Braşov îi mulţumeşte Prinţului Charles pentru promovarea Transilvaniei
Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu, i-a trimis o scrisoare Prinţului Charles în semn de apreciere a modului în care moştenitorul tronului Marii Britanii promovează în întreaga lume frumuseţile şi valorile de patrimoniu ale judeţului Braşov, ale Transilvaniei şi implicit ale României. „Demersurile Prinţului Charles ne sunt cu atât mai benefice cu cât acestea vin într-un context nu tocmai favorabil din punctul de vedere al imaginii ţării noastre peste hotare”, spune Aristotel Căncescu. Scrisoarea va ajunge la Palatul Buckingham prin intermediul delegaţiei Asociaţiei pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului (APDT) Braşov, prezentă la Londra, în perioada 7 – 11 noiembrie a.c., pentru a promova judeţul nostru în cadrul Târgului Internaţional de Turism „World Travel Market”. Cu această ocazie, Consiliul Judeţean Braşov, prin intermediul APDT, va face cunoscute cetăţile medievale din judeţ prin prezentarea unei broşuri în limbile engleză, germană şi italiană. 
Cristina BĂILĂ 
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=67947

CJ ar putea aloca două milioane de lei pentru lucrările la Cetatea Râşnov
Miercuri, consilierii judeţeni vor analiza propunerea Executivului CJ de alocare a sumei de două milioane de lei pentru oraşul Râşnov, în vederea susţinerii lucrărilor de urgenţă făcute la Cetatea Râşnov. Aceste lucrări au fost făcute la Cetatea de Jos pe latura de nord-est, latura sudică şi la Turnul Arcaşilor. Valoarea totală a lucrărilor se ridică la 4,69 milioane de lei, iar Primăria Râşnov a alocat deja un milion de lei. Conform proiectul de hotărâre ce va fi discutat de plenul CJ, suma solicitată, de două milioane de lei va fi alocată în limita disponibilităţilor financiare care se vor crea până la sfârşitul anului 2011. „M-aş bucura foarte mult să existe aceste disponibilităţi, deoarece avem mare nevoie de bani pentru a plăti lucrările care au fost realizate deja în mare parte”, ne-a declarat Adrian Veştea, primarul oraşului Râşnov. 
Cristina BĂILĂ
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=67944

Preşedintele CJ Braşov i-a transmis o scrisoare Prinţului Charles
Aristotel Căncescu îi mulţumeşte acestuia pentru campania de promovare a judeţului nostru şi a Transilvaniei
Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu, i-a transmis o scrisoare Prinţului Charles al Marii Britanii, în semn de recunoaştere şi apreciere pentru modul în care promovează în întreaga lume frumuseţile şi valorile de patrimoniu ale judeţului nostru, ale Transilvaniei şi implicit ale României. Scrisoarea va ajunge la Palatul Buckingham prin intermediul delegaţiei Asociaţiei pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului (APDT) Braşov, care va fi prezentă la Londra până pe 11 noiembrie pentru a participa la un târg de turism. „Este o mare onoare pentru mine să adresez Alteţei Voastre Regale sentimentele de gratitudine, profund respect şi apreciere pe care cetăţenii judeţului Braşov le au pentru munca deosebită pe care aţi desfăşurat-o în ultimii ani pentru a prezenta întregii lumi frumuseţea, istoria, importantele valori spirituale şi materiale ale regiunii noastre. Investiţiile realizate în Transilvania, promovarea activităţilor de restaurare a clădirilor cu valoare de monument istoric şi încurajarea utilizării unor metode ecologice în agricultură, participarea recentă la un interviu în cadrul documentarului TV «WILD CARPATHIA», toate reprezintă manifestări ale generozităţii şi preocupărilor Alteţei Voastre Regale pentru dezvoltarea turistică şi economică a Transilvaniei şi a judeţului Braşov. Vă rog să îmi permiteţi ca, în numele braşovenilor şi al meu personal, să vă adresez cele mai calde mulţumiri şi urări de bine!”, se spune în scrisoarea transmisă de Aristotel Căncescu.   (C.D.)
http://www.mytex.ro/eveniment/presedintele-cj-brasov-i-a-transmis-o-scrisoare-printului-charles_299808.php

3 milioane de euro pentru îndiguirea pîrîului din zona aeroportului
• Lucrarea va fi suportată din fondurile Ministerului Mediului
Ministerul Mediului contribuie indirect la realizarea aeroportului de la Ghimbav. Îndiguirea pîrîului Besălcin, aflat în zona viitorului Aeroport Internaţional Braşov - Ghimbav, va fi suportată din fondurile Ministerului Mediului. Preşedintele Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu, a anunţat că această lucrare, deosebit de importantă pentru amenajarea propice a zonei aeroportului, costă în jur de trei milioane de euro şi va fi realizată cu ajutorul Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) şi a Ministerului Mediului şi Pădurilor (MMP), în urma unei „intervenţii a vicepreşedintelui CJ, Attila Kovacs“. „Ţin să îi mulţumesc vicepreşedintelui Kovacs care a adus trei milioane de euro de la Ministerul Mediului, pentru această lucrare“, a declarat Căncescu. Înainte de a detalia lucrarea de îndiguire a Besălcinului, Consiliul Judeţean se va întruni în această săptămînă, în şedinţă de plen, pentru a decide noua abordare asupra construirii aeroportului. Asumîndu-şi şi construcţia pistei de 2.850 de metri, prin finanţare proprie a CJ, preşedintele Aristotel Căncescu a anunţat că imediat după ce va obţine aprobarea plenului va lansa şi licitaţia pentru proiectarea şi execuţia pistei. „Este un aeroport la limita rentabilităţii, dar asta nu înseamnă că nu îl vom face (...). Dăm drumul la licitaţie imediat după plen“, a declarat Căncescu. Potrivit noilor date, aeroportul de la Ghimbav va costa 48 de milioane de euro plus TVA, Consiliul Judeţean investind în viabilizarea terenului- lucrare deja terminată- şi în construirea pistei, cel puţin 20 de milioane de euro. Pista de aterizare la avea lungimea de 2.850 de metri, primind în medie 200.000 de turişti pe an. (M.P.)
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=actualitate&s_id=105875

Şercaia are serviciu propriu de evidenţă a persoanelor
M.P.
Un nou serviciu de evidenţă a populaţiei va deservi de acum cetăţenii din zonele judeţului mai îndepărtate de municipiul Braşov. Direcţia Judeţeană Comunitară de Evidenţă a Persoanelor (DJCEP) a inaugurat, la sfîrşitul săptămînii trecute, Serviciul local de la Şercaia. Acesta îşi are sediul la primăria comunei şi va funcţiona în subordinea Consiliului Local, deservind o populaţie de 3.200 de persoane, din satele Şercaia, Vad şi Hălmeag. Inaugurarea acestui serviciu local, dotat cu echipamente performante, îi va scuti pe cetăţenii din comună de o deplasare pînă la Făgăraş, acolo unde erau arondaţi pînă acum. Serviciul local comunitar de evidenţă a persoanelor de la Şercaia este al 14-lea care funcţionează în judeţ, după cele de la Braşov, Codlea, Făgăraş, Predeal, Rîşnov, Rupea, Săcele, Victoria, Zărneşti, Şinca Nouă, Bod, Poiana Mărului, Bran şi Vama Buzăului.
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=actualitate&s_id=105879

Serviciu de evidenţă a persoanelor, inaugurat la Şercaia
Locuitorii din comuna Şercaia nu vor mai fi nevoiţi să meargă la Făgăraş pentru a-şi face buletine. În localitatea lor a fost inaugurat un Serviciu de Local de Evidenţă a Persoanelor. Acesta se află în subordinea Consiliului Local Şercaia. Serviciul nou înfiinţat va deservi populaţia în număr de 3.200 persoane domiciliată pe raza comunei Şercaia, comună formată din 3 sate: Şercaia, Vad şi Hălmeag. Cetăţenii localităţii Şercaia, nu se vor mai   deplasa  la Făgăraş  unde erau arondaţi, pentru depunerea actelor şi ridicarea cărţilor de identitate. Serviciul a fost dotat cu echipamente performante de către primăria Şercaia, care a depus eforturi în amenajarea unui spaţiu corespunzător desfăşurării activităţii. Pe teritoriul judeţului Braşov, cetăţenii sunt deserviţi pe linie de evidenţa persoanelor de către 15 servicii publice comunitare de evidenţă a persoanelor, şi anume: Braşov, Codlea, Făgăraş, Predeal, Râşnov, Rupea, Săcele, Victoria, Zărneşti, Şinca Nouă, Bod, Poiana Mărului, Bran, Vama Buzăului şi Şercaia. (A.M.) 
http://www.brasovultau.ro/Serviciu-de-evidenta-a-persoanelor-inaugurat-la-Sercaia-50095.html

Primăria Şercaia are propriul serviciu de evidenţă a populaţiei
În judeţul Braşov, cetăţenii sunt deserviţi pe linie de evidenţă a persoanelor de 14 servicii, deschise în Braşov, Codlea, Făgăraş,  Predeal, Râşnov, Rupea, Săcele, Victoria, Zărneşti, Şinca Nouă, Bod, Poiana Mărului, Bran şi Vama Buzăului. Acestora li s-a adăugat vineri încă unul, la Primăria Şercaia. Serviciul nou înfiinţat va deservi peste 3.200 de persoane, domiciliate pe raza comunei, care are trei sate aparţinătoare. Cetăţenii din Şercaia nu vor mai trebui să se deplaseze la Făgăraş - unde erau arondaţi - pentru depunerea actelor şi ridicarea cărţilor de identitate. Serviciul a fost dotat cu echipamente performante de către Primăria Şercaia, care a amenajat un spaţiu corespunzător desfăşurării activităţii.  (C.D.)
http://www.mytex.ro/eveniment/primaria-sercaia-are-propriul-serviciu-de-evidenta-a-populatiei_299702.php

Şercaia are propriul SPCLEP
Cel de al 14-lea Serviciu Public Comunitar de Evidenţă a Persoanelor din judeţul Braşov a fost deschis, vineri, în comuna Şercaia. Serviciul va deservi populaţia în număr de 3.200 persoane domiciliată pe raza comunei, comună formată din satele Şercaia, Vad şi Hălmeag. „Din acest moment, cetăţenii din această comună nu vor mai trebuie să meargă la Făgăraş, unde erau arondaţi, pentru a-şi depune actele şi a-şi ridica noile cărţi de identitate. Serviciul a fost dotat cu echipamente performante de către Primăria Şercaia, care a pus la dispoziţie şi spaţiul necesar desfăşurării activităţii de evidenţa persoanelor, pentru deservirea cetăţenilor”, ne-a declarat Gabriela Ungureanu, directorul Direcţiei Judeţene Comunitare de Evidenţă a Persoanelor Braşov. 
Cristina BĂILĂ
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=67903

Infractori dotaţi, poliţişti săraci
„Nu Asociaţia Naţională a Autorităţilor Teritoriale de Ordine Publică este vinovată de lipsa benzinei pentru maşinile de intervenţie care să asigure buna funcţionare a secţiilor de poliţie în mediul rural!”. Afirmaţia apartine preşedintelui ANATOP, Claudiu Coman care a răspuns acuzaţiilor din ultima perioadă cu privire la faptul că asociaţia cheltuieşte bani nejustificat. „Lipsa de bani afectează pe toata lumea. Instituţiile statului sunt şi ele vizate. Nu sunt bani”, a spus Coman la Mix Actual, emisiune moderata de Onelia Pescaru la Mix Tv. Acuzaţiile se mai referă şi la faptul că ANATOP doreşte să achizioneze mai multe calculatoare necesare pentru ca secţiile de poliţie să îşi desfăşoare activitatea. Claudiu Coman mai spune că pentru cheltuirea oricărei sume este necesar acordul Consiliului Judeţean care aprobă sau nu, propunerea înaintată. Sunt necesare multe investiţii în domeniul siguranţei. De exemplu, în urma unor consultari între sefii ATOP-urilor din ţară s-a ajuns la concluzia că la intrarile şi iesirile din judeţe, ar fi necesară instalarea de camere de supraveghere. „Momentan este doar o propunere. Dacă va fi aprobată de consiliile judeţene, atunci se vor livra şi banii necesari”, a mai spus Claudiu Coman. Acestea sunt doar câteva din proiectele pe care ANATOP doreşte să le implementeze. (R.I.)
http://www.brasovultau.ro/Infractori-dotati-politisti-saraci-50049.html

Pe cont propriu
Aeroport în etape, pe banii Consiliului Judeţean
Mihaela PARGHEL
• Administraţia judeţeană va construi din fonduri proprii pista de aterizare, pînă în vara anului viitor, printr-o investiţie care se ridică la 18 milioane de euro
 Consiliul Judeţean se apucă pe cont propriu de Aeroportul Internaţional Braşov - Ghimbav „Iosif Şilimon“. Administraţia judeţeană a schimbat modul de abordare a acestui proiect şi va realiza aeroportul etapizat, construind pista de aterizare din fonduri proprii, pînă în vara anului viitor, printr-o investiţie care se ridică la 18 milioane de euro. Într-o a doua fază, CJ va apela la un parteneriat public-privat (PPP) cu un investitor care să contribuie la extinderea aeroportului. Nu este exclus ca firma cu care CJ va intra în PPP să fie, în viitor, chiar UTI, care nu şi-a declinat interesul faţă de acest proiect.
Pista aeroportului va fi proprietatea statului român
Consiliul Judeţean nu a ajuns la un acord cu UTI, firma care a cîştigat licitaţia pentru proiectarea, construcţia şi operarea Aeroportului Internaţional Braşov-Ghimbav. Administraţia judeţeană va apela însă la o nouă abordare pentru a pune pe picioare acest obiectiv. Preşedintele CJ, Aristotel Căncescu, a anunţat ieri că va realiza etapizat aeroportul, investind, pentru început, din surse proprii, în construirea pistei de aterizare. Se pare că această pistă a fost, de altfel, şi „mărul discordiei“ în discuţia cu compania UTI, partenerul privat al CJ refuzînd să dea bani pentru un obiectiv care, imediat după finalizare, ar urma să intre, conform legii, în proprietatea statului român. În aceste condiţii, Consiliul Judeţean şi-a asumat ieri realizarea pistei pentru aeroportul de la Ghimbav, iar licitaţia pentru desemnarea unui proiectant şi a unui constructor va fi lansată imediat după şedinţa de plen a CJ de săptămîna viitoare.
Pista de 2.850 de metri, programată pentru vara viitoare
Pista Aeroportului Internaţional Braşov-Ghimbav va avea o lungime de 2.850 de metri, investiţia pentru realizarea ei fiind estimată la 18 milioane de euro. „UTI a vrut să facă o pistă, însă de 2.100 de metri, care era totuşi la limită. Nu am acceptat un surogat ci am cerut o pistă de 2.850 de metri“, a declarat ieri preşedintele CJ, Aristotel Căncescu. Fondurile necesare pentru construcţia pistei vor fi luate din creditul de 14 milioane de euro accesat special pentru aeroport. Din aceşti bani, în ultimii doi ani, CJ a cheltuit deja două milioane euro pentru viabilizarea terenului de la Ghimbav. De aceea va avea nevoie de o nouă sursă de finanţare pentru a reuşi să susţină financiar construcţia pistei pentru AIBG. „Avem creditul de 14 milioane de euro accesat pentru aeroport. Restul de bani vor fi luaţi dintr-un alt credit, tot de 14 milioane de euro, pe care l-am accesat pentru drumuri. Iar din acei bani şase milioane de euro îi transferăm la aeroport“, a explicat preşedintele CJ, Aristotel Căncescu.
Dacă e pistă, vin şi avioanele
Conducerea Consiliului Judeţean speră ca în această iarnă să finalizeze partea de documentaţie pentru pista aeroportului şi să desemneze, prin licitaţie, un proiectant şi un constructor. „În primăvară ne apucăm de lucru, iar pînă la vara viitoare vom termina pista“, susţine directorul din CJ, Mihai Pascu. Odată finalizată, pe ea vor putea ateriza şi primele avioane, astfel încît aeroportul să funcţioneze într-o variantă restrînsă. În etapa a doua a extinderii AIBG, Consiliul Judeţean va căuta un investitor cu care să încheie un parteneriat-public-privat (PPP) pentru operare. „UTI este interesat în continuare de acest proiect şi ar putea fi una dintre firmele cu care vom lucra“, a declarat Aristotel Căncescu.
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=actualitate&s_id=105811

Căncescu cere măsuri împotriva exodului tinerilor
M.P.
Preşedintele Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu, atrage atenţia că judeţul Braşov a pierdut aproape 60.000 de locuitori de la precedentul Recensămînt al Populaţiei şi al Locuinţelor şi cere actualei guvernări să ia „măsuri de urgenţă” pentru a împiedica „exodul tinerilor”. „Din datele parţiale ale recensămîntului rezultă că România mai are doar 17 milioane de locuitori. Dacă îi mai punem şi pe cei aproximativ două milioane de locuitori care au plecat în străinătate clandestin, situaţia este chiar dramatică. Am pierdut cam 15%-20% din populaţie în ultimii doi ani”, a declarat Căncescu. Preşedintele CJ atrage atenţia mai ales asupra unor localităţi urbane din judeţul Braşov, care, din datele preliminarea adunate după recensămînt, au o populaţie chiar şi cu 7.000 de persoane mai mică. Este cazul municipiului Făgăraş, despre care Căncescu susţine că, în urma noii numărători din luna octombrie, ar avea în jur de 30.000 de locuitori, faţă de aproape 38.000 în 2002. Municipiul Braşov, în schimb, are, după primele date date publicităţii, cu 10% mai puţin faţă de acum zece ani.
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=eveniment&s_id=105804

Aeroportul de la Braşov va fi construit etapizat
Se poate ateriza la Ghimbav, pe terenul unde va funcţiona aeroportul internaţional. Cei de la aeroclubul din apropiere au testat deja terenul, şi au fost extrem de mulţumiţi. În prima etapă, investiţia propriu-zisă va fi începută de Consiliul Judeţean, care va finanţa realizarea pistei. Asta pentru că firma UTI, care câştigase licitaţia pentru proiectare, execuţie şi administrarea aeroportului s-a retras.
Neînţelegeri. La ultimele negocieri reprezentanţii societăţii nu au fost de acord să investească în prima fază pentru că, indiferent de contractul pe care trebuiau să îl semneze, pista intra oricum în patrimoniul statului român. „Conform legii, căile de derulare, pista, imediat ce sunt construite trec în patrimoniul statului. Din cauza aceasta orice entitate privată care dorea, inclusiv UTI, să acceze fonduri de la bănci se lovea de această problemă. Investeşti într-o pistă şi imediat după terminarea investiţiei nu poţi să mai ai niciun drept asupra acestei investiţii deoarece trece automat la stat", a declarat Mihai Pascu, director executiv al CJ Braşov. Proiectul aeroportului de la Ghimbav prevede de acum o investiţie susţinută financiar de Consiliul Judeţean. Este doar o prima etapă. „Aeroportul civil de la Ghimbav va fi primul din România de tip greenfield.  Va avea toate facilităţile ca să poată primi, inclusiv, avion de tip boeing 737, toate seriile. Dar vor putea ateriza şi alte avioane mai mari“, a precizat  Ion Grigorescu, specialist aeronautică.
Mai ieftin decât cel de la Cluj.  Investitorul UTI a vrut să dimensioneze pista aeroportulului la 2.100 de metri, idee cu care cei de la Consiliul judetean nu au fost sub nicio formă de acord. În final, obiectivul va avea o lungime de 2850 de metri. „O astfel de pistă era la limită. Trebuie să ţinem cont de faptul că aeroportul de la Ghimbav se află la o altitutinde de 500 de metri, într-o zonă montană, şi vrem ca acolo să poată ateriza în condiţii bune avioanele de mare capacitate. Dacă am fi avut o pistă de doar 2.100 de metri, mai mică decât cea de la Sibiu, am fi avut mari probleme să determinăm companiile aeriene să folosească pista noastră. Deci oferta UTI nu putea fi acceptată", a explicat Căncescu.  Preşedintele Consiliului Judeţean, spune că aeroportul brasovenilor trebuie să se compare cu cel de la Cluj ca anvergură, doar că la finanţare va fi mai cu mult mai ieftin. Dacă pista de la Ghimbav va costa aproximativ 20 de milioane de euro, extinderea de la Cluj a fost licitată în 2008 pentru 180 de milioane de euro, de la bugetul de stat! Tot ca o comparaţie, la Braşov nu a venit niciun sprijin guvernamental pentru aeroport, deşi Emil Boc a promis acest lucru aproape de fiecare dată când a fost în vizită de lucru la primarul George Scripcaru. „Ceea ce e clar acum, noi, prin Consiliul Judeţean, vom porni construcţia pistei. Vom da drumul miercuri la licitaţie. După viabilizare,  urmează construcţia pistei. După asta nu ne mai rămâne decât de construit terminalul. Nu vă ascund faptul, chiar şi noi vom putea face acest terminal, dacă vom intra într-un parteneriat Public-Privat. Noi trebuie cu forţe proprii să facem această investiţie. E clar că aeroportul nu e o «găină cu ouă de aur». Dacă ar fi fost, ar fi venit o mie de firme să se înscrie la licitaţie. E interesul nostru să avem aeroport", a precizat Căncescu.
Puchianu să pască oile. Căncescu le raspunde şi celor ce au avut până acum pretenţii că aeroportul să fie facut din bani europeni. Până de curând acest lucru nu s-a putut face, pentru că nu au fost fonduri specializate pentru aşa ceva. Recent, Ministerul Transporturilor a semnat un acord cu Uniunea Europeană de aproximativ 41 de milioane de euro pentru dezvoltarea acestui domeniu, fonduri care oricum sunt extreme de reduse – mai spune preşedintele CJ, care îi dă o replica şi „independentului“ Dumitru Ioan Pucheanu. „Eu am apreciat sinceritatea lui Puchianu de multe ori. Spunea că acum 30 de ani umbla cu oile la păscut pe munţii din Râşnov. Vreau să-i transmit că nu se pricepe la aviaţie. Vreau să-i transmit că poate veni cu oile la păscut în afara aeroportului, că va fi pajişte aici. Însă să lase în pace aeroportul, că nu se pricepe. Credeţi-mă că m-am bazat pe specialişti când l-am proiectat", a completat Căncescu. Căncescu critica şi faptul că Puterea actuala cheltuie sume imense pentru patinoare şi baze sportive la sate, locuri care nu vor frecventate de nimeni, în condiţiile în care alte investiţii sunt importante.  A.L.
http://www.brasovultau.ro/Aeroportul-de-la-Brasov-va-fi-construit-etapizat-50006.html

Proteste împotriva bugetului
Politizare abuzivă a actului administrativ! De asta se plânge preşedintele Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu. În aceeaşi situaţie se găsesc toţi aleşii locali din opoziţie, care sunt blocaţi de sistemul pus la punct de puterea PDL-istă. Acesta este şi motivul pentru care membrii Uniunii Social Liberale se pregătesc să protesteze la Bucureşti împotriva bugetului pe 2012. Puterea portocalie reuşeşte să blocheze toate investiţiile pe care le au in derulare aleşii locali din opozitie. Este acuza pe care liderul liberalilor braşoveni, Aristotel Cancescu, o aduce PDL-iştilor care au pregătit un buget pe 2012 care naşte discutii. Asta din cauză că primariile USL sunt bătaia de joc a guvernului, mai spune Presedintele Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu.  (A.L.)
http://www.brasovultau.ro/Proteste-Impotriva-bugetului-50003.html

Uite aeroportul, nu e aeroportul. CJ Braşov a renunţat la contractul cu UTI
Ionuţ Dincă
Dacă la începutul lunii octombrie, preşedintele Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu, anunţa că instituţia pe care o reprezintă a bătut palma cu firma UTI şi urmează să se apuce de construcţia pistei, astăzi, acesta a precizat că îneţelegerea a căzut. Motivul îl constituie faptul că societatea a vrut să construiască o pistă mai mică decât cea propusă, de doar 2.100 de metri lungime. „O astfel de pistă era la limită. Trebuie să ţinem cont de faptul că aeroportul de la Ghimbav se află la o altitutinde de 500 de metri, se află într-o zonă montană, şi vrem ca acolo să poată ateriza în condiţii bune avioanele de mare capacitate. Dacă am fi avut o pistă de doar 2.100 de metri, mai mică decât cea de la Sibiu, am fi avut mari probleme să determinăm companiile aeriene să folosească pista noastră. Deci oferta UTI nu putea fi acceptată", a explicat Căncescu.
Termen de finalizare: vara lui 2012
Totuşi, la mai bine de şase ani de când s-au început demersurile pentru realizarea aeroportului, terenul de peste 200 de hectare a fost nivelat şi pregătit pentru construcţia pistei. Căncescu a precizat că lucrarea va fi făcută de către Consiliul Judeţean, iar în şedinţa de plen de miercurea viitoare urmează să se stabilească procedura de licitaţie pentru selectarea proiectantului şi a constructorului. Valoarea lucrărilor va fi de aproximativ 18 milioane de euro, iar pista va avea în total 2.8650 de metri lungime. „Vrem ca vara viitoare pista să fie gata şi să devină funcţională, după care vom trece la cea de-a doua fază a proiectului, printr-un parteneriat public-privat. UTI a rămas interesată de colaborare şi poate vom încheia cu ei acest contract. Banii pentru lucrările de la pistă îi vom lua din împrumutul de 14 milioane de euro, pe care l-am făcut acum câţiva ani, şi vom completa diferenţa dintr-un nou credit pe care îl vom lua pentru reparaţia drumurilor judeţene", a explicat şeful CJ. Până acum, CJ a cheltuit în jur de două milioane de euro pentru a nivela şi împrejmui terenul aeroportului. Căncescu a susţinut că după ce se va finaliza pista, avioanele vor putea deja ateriza sau decola de la Ghimbav, chiar dacă terminalul va fi unul provizoriu. De asemenea, autorităţile au reuşit să obţină o finanţare de trei milioane de euro, pentru a îndigui pârâul care trece prin vecinătatea aeroportului, de lucrare urmând a se ocupa Serviciul de Gospodărire a Apelor.
http://www.adevarul.ro/locale/brasov/Uite_aeroportul-nu_e_aeroportul-_CJ_Brasov_a_renuntat_la_contractul_cu_UTI_0_584341867.html

Consiliul Judeţean va face pista aeroportului. Ne va costa 20 de milioane de euro
Restul investiţiei va fi făcută probabil cu grupul de firme UTI care a câştigat licitaţia organizată de CJ Proiectul de realizare a Aeroportului Internaţional Braşov – Ghimbav s-a schimbat din nou. Ieri, preşedintele CJ. Aristotel Căncescu a anunţat că pista va fi făcută, din fondurile proprii, de către Consiliul Judeţean. „Din păcate, Legea Parteneriatului Public Privat a apărut de-abia acum şi, conform noilor reglementări, pista şi căile de acces vor reveni în proprietatea statului român. Din acest motiv noi trebuie să facem această investiţie. Iar pentru restul investiţiei vom face un parteneriat public-privat cu grupul de firme UTI”, a spus Aristotel Căncescu. Valoarea acestei investiţii se ridică la 48 de milioane de euro, fără TVA, iar pista este estimată la valoarea de 20 de milioane de euro. „În aceste zile vom primi de la Iptana, firma de proiectare, studiul de fezabilitate modificat. În şedinţa de plen a CJ de săptămâna viitoare vom prezenta toţi paşii care se vor face”, a adăugat Mihai Pascu, directorul Direcţiei Relaţii Externe din cadrul Consiliului Judeţean.
Banii există
Banii pentru realizarea pistei, cele 20 de milioane de euro există, după cum spune preşedintele CJ. Există contractat împrumutul de 14 milioane de euro, din care s-au cheltuit două pentru lucrări de viabilizare, la care vor fi adăugaţi opt milioane de euro din împrumutul pe care Consiliul Judeţean l-a contractat pentru reparaţia unor drumuri. „Cât va fi vremea rece sperăm că vom reuşi să finalizăm toate procedurile pentru realizarea pistei, adică proiect tehnic şi avize. Iar când vremea se va încălzi vrem să începem construcţia propriu-zisă, pentru ca în vara anului 2012 pista să fie gata”, a mai spus Mihai Pascu. Tot în primăvara anului viitor se va lucra şi la îndiguirea unui curs de apă care trece prin apropiere, fiind obţinute de vicepreşedintele CJ, Attila Kovacs, trei milioane de euro de la Ministerul Mediului.
Cât de lungă? UTI: 2.100 de metri. CJ: 2.850 de metri
Una dintre neînţelegerile dintre Consiliul Judeţean şi UTI a fost legat de lungimea pistei. Partenerul privat a proiectat pista cu o lungime de 2.100 de metri. „O asemenea lungime este la limitată pentru aterizarea unui Boeing 767 ori Airbus A 330. O astfel de pistă era la limită. Trebuie să ţinem cont de faptul că aeroportul de la Ghimbav se află la o altitudine de 500 de metri, într-o zonă montană, şi vrem ca acolo să poată ateriza în condiţii bune avioanele de mare capacitate. Dacă am fi avut o pistă de doar 2.100 de metri, mai mică decât cea de la Sibiu, am fi avut mari probleme să determinăm companiile aeriene să folosească pista noastră. Deci oferta UTI nu putea fi acceptată. Noi vom face o pistă în lungime de 2.850 de metri. Iar dacă avem pista, avem găina cu ouă de aur şi nu vom mai vorbi de o piatră de moară”, a explicat Aristotel Căncescu. 
Cristina BĂILĂ
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=67854

ASTA DA AFACERE: Concernul UTI vrea „parteneriat” pentru Aeroport după construirea acestuia!
Reprezentanţii firmei austriece au anunţat autorităţile judeţene braşovene că sunt dispuşi să încheie un parteneriat public-privat numai după ce Consiliul Judeţean va realiza pista şi anexele. Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu, a anunţat ieri că până în vara anului următor va fi terminată, cu fonduri de la bugetul instituţiei, pista Aeroportului Internaţional. „Zilele acestea vom primi studiul de fezabilitate revizuit de la consorţiul UTI, urmând ca săptămâna viitoare să fie prezentat într-o şedinţă a plenului consilierilor”, a menţionat Căncescu. Menţionăm că şedinţa de plen a fost amânată în decursul ultimelor trei săptămâni, pentru perfectarea tratatielor cu consorţiul UTI care, între timp, şi-a schimbat planurile. Reprezentanţii acestuia au anunţat, însă, că doresc să încheie un parteneriat cu administraţia judeţeană abia după realizarea pistei şi a anexelor. Asta, după ce iniţial prezentaseră o ofertă de investiţii la jumătate faţă de valoarea proiectului Consiliului Judeţean Braşov, precum şi o variantă de pistă redusă ca dimensiuni, pe care ar fi putut ateriza doar avioane de mici dimensiuni. Căncescu a precizat că după aprobarea documentaţiei va fi demarată procedura de scoatere la licitaţie a achiziţiei proiectării şi a execuţiei obiectivului. Până acum, a susţinut preşedintele CJ „s-a lucrat la amenajarea amplasamentului şi la nivelarea terenului, fiind dislocate peste 1,5 milioane de metri cubi de pământ, iar cablurile şi conductele din zonă au fost îndepărtate: „Va urma evacuarea ciobanului din zonă şi demolarea clădirilor ridicate de acesta. I-au fost achitate toate despăgubirile solicitate de mult timp, dar l-am mai tolerat până la iniţierea intervenţiilor în zonă”.
Pistă de aterizare de 18 milioane de euro
Potrivit declaraţiilor lui Aristotel Căncescu, Aeroportul Internaţional din Braşov va fi realizat în două etape. Asfel, într-o primă fază va fi realizată pista de aterizare cu o lungime de 2.850 m, căile de rulare şi o serie de construcţii adiacente, inclusiv turnul de control: „Această lucrare va fi finanţată de noi, deoarece, potrivit legislaţiei, este un obiectiv strategic care, după ce va fi terminat, va intra în proprietatea statului. Ne va costa 18 milioane de euro, dar avem banii necesari. Din împrumutul accesat pentru repararea drumurilor judeţene vom aloca acum şase milioane de euro”. Sursa citată a precizat că după încheierea acestei etape, la Braşov vor putea ateriza avioane de mari dimensiuni şi nu de agrement. Pentru cea de-a doua etapă, care presupune realizarea unor dotări specifice unui aeroport de talie internaţională va fi semnat un parteneriat cu diferiţi investitori privaţi. „În momentul de faţă, aeroportul nu prezintă interes pentru nimeni, mai ales că pista va fi trecută în proprietatea statului. În schimb, după ce prima etapă va fi încheiată, obiectivul va deveni tentant, iar consorţiul UTI s-a arătat interesat de un parteneriat public-privat în acest sens”, a mai afirmat Aristotel Căncescu. El a mai spus că, potrivit specialiştilor, Aeroportul din Braşov va fi tranzitat în fiecare an de cel puţin 500.000 de călători.
Radu COLŢEA & Dragoş CENŢU
http://www.mytex.ro/prima-pagina/asta-da-afacere-concernul-uti-vrea-parteneriat-pentru-aeroport-dupa-construirea-acestuia_299518.php

Claudiu Coman, preşedinte ANATOP
Consilierrul judeţean Claudiu Coman a fost ales în funcţie de preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Autorităţilor Teritoriale de Ordine Publică (ANATOP) din România, în cadrul Adunării Generale a ANATOP, care a avut loc la Braşov la sfîrşitul săptămînii trecute. Alesul liberal a îndeplinit pînă acum această funcţie, însă doar ca interimar. Autoritatea Teritorială de Ordine Publică (ATOP) este un organism independent cu rol consultativ, fără personalitate juridică, care s-a constituit şi funcţionează pe lîngă Consiliul Judeţean şi îşi desfăşoară activitatea conform prevederilor Legii nr. 218/2002, privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române. Scopul ATOP este acela de a asigura buna desfăşurare a serviciului poliţienesc şi de a-i spori eficienţa. (M.P.)
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=eveniment&s_id=105781

Birou de Evidenţa Populaţiei la Primăria Şercaia
Diana Sârbu
Locuitorii din Şercaia nu vor mai trebui să bată drumul până la Braşov sau Făgăraş pentru a-şi schimba actele de identitate. De miercuri, în comuna lor funcţionează un birou local al Direcţiei Judeţene Comunitară de Evidenţă a Persoanelor . Acesta a fost deschis în incinta Primăriei şi este dotat cu toate echipamentele necesare prelucrării datelor privind emiterea de documente de identitate. Reprezentanţii Direcţiei Judeţene Comunitară de Evidenţă a Persoanelor vor să deschidă astfel de birouri în cât mai multe localităţi din judeţ, astfel încât oamenii să nu mai trebuiască să piardă timpul venind până la Braşov pentru a-şi face buletin nou.
http://www.adevarul.ro/locale/brasov/SCLEP-buletin-carte_de_identitate-brasov-sercaia-primarie_sercaia_0_584341646.html

Atragere de fonduri europene pentru ATOP
Obţinerea personalităţii juridice  este ţinta principală a Autorităţii Teritoriale pentru Ordine Publică Braşov. Decizia a fost luată după întâlnirea reprezentanţilor celor 41 de ATOP-uri din ţară la sfârşitul săptămânii trecute în Poiana Braşov. Acest lucru ar însemna atragerea de resurse şi chiar de fonduri europene, spune preşedintele ANATOP, Claudiu Coman care a mai precizat că odată obţinută personalitatea juridică, braşovenii ar avea numai de câştigat. Legătura dintre comunitate şi instituţiile care se ocupă de liniştea şi ordinea publică vor deveni mult mai strânse.  (S.F.)
http://www.brasovultau.ro/Atragere-de-fonduri-europene-pentru-ATOP-49941.html

ATOP-urile vor da ordine, nu recomandări 
Conducerea Asociaţiei Naţionale a Autorităţilor Teritoriale de Ordine Publică (ANATOP) a hotărât în urmă cu câteva zile, la Braşov, că structurile din teritoriu, cu toate că încă au rol consultativ, de acum nu vor mai emite recomandări către autorităţile publice locale, ci direct hotărâri care trebuie respectate. Motivul luării acestei decizii este pentru a întări autoritatea acestei instituţii ce funcţionează în subordinea consiliilor judeţene. „În perioada următoare, ATOP-urile îşi vor promova proiecte proprii de ordine publică. Şi pentru că multe din ele vor avea nevoie şi de finanţare, până vom primi statutul juridic al ATOP-urilor, vom încerca să atragem fonduri europene. Ne interesează promovarea unor proiecte care să vizeze combaterea violenţei. În plus, de anul viitor, dat fiind că ANATOP are deja cinci ani, vom face demersurile pentru a deveni asociaţie de utilitate publică. Acest lucru ne va permite să fim un partener activ din punct de vedere legislativ şi al atragerii de fonduri extrabugetare”, ne-a declarat preşedintele ANATOP, consilierul judeţean PNL Claudiu Coman. Unul dintre primele proiecte ale ANATOP se referă la montarea la intrările în fiecare judeţ a unor camere de luat vederi, precum şi în zonele cu potenţial conflictual ridicat, astfel încât să poată fi identificaţi cu mai multă uşurinţă cei care provoacă şi participă la astfel de acte de violenţă.   (C.B.)
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=67830

Campanie împotriva furturilor din locuinţe
Autoritatea de Ordine Publică, Poliţia şi Jandarmeria au un program comun de conştientizare a cetăţenilor
Reprezentanţii Autorităţii Teritoriale pentru Ordine Publică (ATOP) Braşov s-au reunit ieri pentru a stabili strategiile pentru perioada următoare, o serie de acţiuni urmând să aibă loc împreună cu Poliţia şi Jandarmeria. În timpul dezbaterilor a fost prezentată maniera de cooperare cu forţele de ordine, un prim pas fiind realizarea şi distribuirea de pliante care să atragă atenţia cetăţenilor asupra modului în care pot preveni furturile din locuinţe, precum şi un program de prevenire a infracţiunilor contra patrimoniului, care include şi societăţile comerciale. Factorii de decizie ai ATOP Braşov şi-au propus ca pe viitor să realizeze parteneriate cu comunităţile locale, în vederea asigurării siguranţei şi a liniştii publice. „Plecând de la iluminatul stradal pe timp de noapte în toate zonele municipiului, dar şi în judeţ, de la necesitatea prezenţei în stradă a agenţilor de ordine publică, de la siguranţa copiilor pe străzi, în şcoli, de la siguranţa în mijloacele de transport etc. credem că toate aceste aspecte trebuie să constituie preocupări pentru o legislaţie integrată şi punctul de pornire pentru noi pachete de legi şi reglementări care să asigure un climat de linişte cetăţenilor”, a precizat preşedintele ATOP Braşov, consilierul judeţean Claudiu Coman (care prezidează şi forul naţional al autorităţilor de ordine publică).   (C.D.)
http://www.mytex.ro/eveniment/campanie-impotriva-furturilor-din-locuinte_299381.php

Bani în plus la bugetul CJ
Bugetul Consiliului Judeţean Braşov ar putea fi suplimentat în perioada următoare cu fonduri de peste un milion de lei. Potrivit unor surse din Direcţia Economică a instituţiei, „a fost realizat un excedent bugetar, ca urmare a colectării peste estimări a sumelor defalcate din impozitul pe venit în judeţ”. Autorităţile administraţiei judeţene spun că, în momentul în care Finanţele vor vira sumele excedentare, banii vor fi repartizaţi pentru „acoperirea” finanţării unor investiţii aflate în derulare.   (C.D.)
http://www.mytex.ro/eveniment/bani-in-plus-la-bugetul-cj_299374.php

Pensionarii braşoveni au avut parte de distracţie
Programul administraţiei judeţene în dialog cu pensionarii le-a dat ocazia celor trecuţi de vârsta a treia să îşi spună problemele cu care se confruntă zi de zi. Întâlnirea pensionarilor face parte dintr-un program de socializare al Consiliului Judeţean, care a vrut să le ofere seniorilor o seară de neuitat pentru a-i face să uite de problemele de zi cu zi. „Ca şi în anii trecuţi, Consiliul Judeţean a demarat un program ‘”Să ne cunoaştem mai bine ”, iar în cadrul lui avem şi acest program, Administraţia Judeţeană în dialog cu pensionarii. Este un program prin care noi vrem să aflăm problemele pe care le au pensionarii şi cum văd ei programul de investiţii pentru anul următor al Consiliului Judeţean”, a spus Dragoş Crăciun - consilier judeţean.
Nu toţi politicenii sunt la fel. „Vin în faţa dumneavoastră într-o ipostază destul de penibilă, pentru că noi am promis că aceste proiecte le vom continua. Le-am continuat, dar din păcate la alte dimensiuni, pentru că bugetul pe care îl avem nu ne-a mai permis acest lucru”, a spus Aristotel Căncescu, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov. Tot în cadrul programului, pensionarii au primit şi un chestionar ce a avut ca temă priorităţile pe care ar trebui să le aibă în vedere reprezentanţii Consiliului Judeţean Braşov. „Mi se întâmplă foarte des  să aud un lucru pe care mulţi, pe bună dreptate, îl spun, că toţi politicienii sunt la fel. Cu toată lipsa de modestie aş vrea să spun că noi nu suntem la fel. Şi vin cu fruntea sus în faţa dumneavoastră, pentru că în perioada 2004 -2008, când noi am fost la guvernare, am dovedit că se poate trăi civilizat”, a mai spus Aristotel Căncescu.
Încântaţi de iniţiativă. „Noi avem multe probleme de discutat. Doleanţele pensionarilor sunt foarte multe şi e foarte bine că cei de la Consiliul Judeţean au avut iniţiativa de a organiza această socializare”, a declarat un pensionar. „Aşa cum am făcut-o şi în alte împrejurări, apreciem preocuparea foarte mare a preşedintelui Căncescu faţă de generaţia noastră, care a contribuit poate 50 de ani în câmpul muncii”, a spus Constantin Matron – pensionar. „Este o mare deschidere a lor pentru problemele noastre, care sunt de obicei sociale”, este de părere Virginia Toma – pensionară. Întâlnirile de acest gen vor continua în perioada următoare şi în localităţile din judeţ. În plus, pensionarii vor putea să viziteze gratuit, la fiecare sfârşit de săptămână, Mânăstirea Sâmbăta. Iar cei interesaţi pot să ia parte şi la cursurile Clubului Pensionarilor de la Centrul Cultural Reduta. „Este un contact pe care îl avem periodic cu pensionarii. Avem şi un chestionar prin care reuşim să ţinem legătura cu ei. Să vedem care le sunt doleanţele, problemele care în general ţin de banii puţini. Şi în acelaşi timp e o contribuţie a noastră. Încercăm să îi scoatem din casă, din mediul lor de zi cu zi, să simtă şi ei că trăiec şi că au fost cândva active”, a mai declarat Aristotel Căncescu - preşedintele CJ Braşov.
Alexandra Climovici
http://www.brasovultau.ro/Pensionarii-brasoveni-au-avut-parte-de-distractie-49888.html

15 baze de deszăpezire în judeţ. Află aici unde sunt amplasate
Simona Suciu
Ca să nu-i prindă iarna nepregătiţi, reprezentanţii instituţiilor locale au stabilit unde vor fi amplasate bazele de deszăperizire pe drumurile naţionale şi judeţene din Braşov. Astfel, pe drumurile judeţne vor fi amplasate astfel de baze la Stupini, Mioeciu, Şercaia, Şoarş, Cincşor şi Rupea. Pe drumurile naţionale vor fi astfel de baze la Predeal, Bran, Poiana Mărului, Săcele, Fledioara, Lunca Câlnicului-Prejemer, Valea Homorod, Rupea şi Făgăraş. Consiliul Judeţean a anunţat că va achiziţiona combustibil pentru 80 de maşini şi utilaje de intervenţie. Suma la care se ridică aceste achiziţii este de aproximativ 55 de milioane de lei. Consiliul Judeţean are în administrare peste 700 de kilometri de drumuri judeţene şi tronsoane naţionale. Contractele pentru acţiunea de deszăpezire va începe de la prima ninsoare din acest an, până în 31 martie 2012.
http://www.adevarul.ro/locale/brasov/brasov-deszapezire-drumuri_nationale-drumuri_judetene_0_583142000.html

Autorităţile braşovene susţin că sunt pregătite pentru sezonul rece
În municipiu sunt gata să intervină 36 de maşini şi utilaje şi a fost constituit un stoc de 6.500 t de material antiderapant, iar în judeţ au fost constituite baze strategice de intervenţie în şase localităţi, existând 80 de echipaje de intervenţie. Reprezentanţii conducerii Primăriei şi ai Consiliului Judeţean din Braşov au anunţat că pregătirile pentru deszăpezirea în sezonul rece 2011-2012 sunt definitivate încă din septembrie. Viceprimarul Braşovului, Miklos Gantz, a anunţat ieri, că din punct de vedere al pregătirilor pentru deszăpezire, oraşul este pregătit pentru a face faţă sezonului rece 2011-2012. Astfel, cele două firme care au concesionat şi care asigură serviciul de deszăpezire al oraşului, respectiv Vectra şi Eurostrada, dispun de 36 de maşini şi utilaje - pregătite să intervină în orice moment - şi de un stoc iniţial de 6.500 t de material antiderapant, dintre care 1.000 t de antiderapant lichid special, care nu deteriorează suprafaţa carosabilă. „În cazul în care aceste cantităţi nu sunt suficiente, sistemul de aprovizionare cu necesarul suplimentar a fost, deja, asigurat. Suntem pregătiţi pentru orice situaţie”, a declarat viceprimarul Miklos Gantz. El a mai spus că prima intervenţie din acest sezon rece a avut loc în urmă cu aproximativ trei săptămâni, când s-a intervenit pe Drumul Poienii pentru a elimina producerea de polei. Plata acţiunilor derulate de firmele implicate în acţiunile de deszăpezire se face în funcţie de orele efective de intervenţie.
55 de milioane de lei pentru judeţ
La nivelul Consiliului Judeţean Braşov a fost aprobat un aprobat plan de acţiune pentru curăţarea şi întreţinerea celor peste 700 km de drumuri judeţene şi porţiuni din cele naţionale pe care le au în administrare. Şeful Direcţiei de Drumuri din cadrul CJ Braşov, Viorel Costea, ne-a declarat că au fost constituite stocurile necesare de material antiderapant, precum şi că vor funcţiona cele şase baze strategice de intervenţie din judeţ, situate în zone precum Bod-Feldioara, Bran-Moieciu, Ţara Făgăraşului etc.. Suma alocată pentru deszăpezirea în judeţ, de la prima ninsoare şi până la 31 martie 2012, se cifrează la 55 de milioane de lei.
Radu COLŢEA & Dragoş CENŢU
http://www.mytex.ro/eveniment/autoritatile-brasovene-sustin-ca-sunt-pregatite-pentru-sezonul-rece_299164.php

Pacienţii de la Spitalul Judeţean Braşov ar putea veni cu medicamente de acasă
Braşovenii care se vor interna la Spitalul Judeţean  Braşov ar putea aduce medicamentele de acasă. Aceasta pentru că banii pentru serviciile medicale  mai ajung doar până pe 20 noiembrie. Conducerea  spune că dacă de la CAS nu se vor aloca fonduri suplimentare, în luna decembrie, bolnavii internaţi  vor fi puşi să-şi cumpere medicamentele pentru tratamentul necesar.
În pragul disperării. Directorul Marius Neculoiu  spune că situaţia celui mai mare spital din judeţ este una extrem de delicată. Dacă anul trecut s-au primit de la Casa de Asigurări  aproape 14 milioane de euro,  în 2011 au fost alocaţi doar 11 milioane şi jumătate  către Judeţean. Aceasta înseamnă internări mai puţine, dar şi reduceri de cheltuieli. Cu toate că au întins „plapuma“ cât au putut, 40 de zile tot au rămas pe afară. Astfel, după 20 noiembrie se anunţă zile reci şi la propriu şi la figurat. „Nu ştiu ce se va întâmpla dacă nu vom primi bani după 20 noiembrie. Teoretic, va trebui să închidem porţile, deşi este singurul spital de urgenţă“, a spus Marius Neculoiu, managerului spitalului.
La ce renunţi? În cazul în care CAS nu  va suplimenta bugetul, în decembrie pacienţii de la judeţean  şi-ar putea  cumpăra singuri  medicamentele,  pentru că  salariile  şi utilitaţile trebuie plătite. „Practic nu ai de la ce să renunţi. Dacă pentru materialele sanitare, medicamente nu se găsesc resurse financiare,  s-ar putea ca din luna decembrie pacienţii să fie nevoiţi să şi le procure din banii proprii", a adăugat Neculoiu.
Anul trecut pentru a atrage un semnal despre criza cu care se confruntă sănătatea, Consiliul Judeţean a montat pe clădirea spitalului bannere de protest faţă de Guvern. De trei ani de când Guvernul Boc se află la conducerea ţării, sănătatea a fost subfinanţată şi nicio investiţie nu s-a mai putut realiza în spitalele braşovene. De exemplu, în 2008, cu sprijinul Guvernului Tăriceanu, 10 milioane de lei au fost alocate pentru modernizarea unui tronson din Spitalul Judeţean, aceasta fiind cea mai mare investiţie în domeniu realizată din bugetul propriu al unei administraţii judeţene din România. Însă, Guvernul Boc între timp a băgat sănătatea în faliment!  (E.C.)
http://www.brasovultau.ro/Pacientii-de-la-Spitalul-Judetean-Brasov-ar-putea-veni-cu-medicamente-de-acasa-49792.html

Autoritatea de Ordine Publică şi Poliţia cer modificarea unor legi
Într-o rezoluţie adoptată la sfârşitul săptămânii trecute la Braşov de Adunarea Generală a Asociaţiei Naţionale a Autorităţilor Teritoriale de Ordine Publică (ANATOP), participanţii la dezbateri au apreciat că actualul context social impune modificarea unor acte normative în vigoare. „Printre obiectivele noastre, acceptate şi de către factorii de decizie ai Poliţiei Române se numără modificarea Legii nr. 218/2002, privind organizarea şi funcţionarea acestei instituţii, a Legii nr. 61/1991 privind sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, precum şi prevederile O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor”, ne-a declarat ieri preşedintele ANATOP, Claudiu Coman. El a spus că toate propunerile vor face obiectul unor proiecte legislative. (C.D.)
http://www.mytex.ro/eveniment/autoritatea-de-ordine-publica-si-politia-cer-modificarea-unor-legi_299160.php

Claudiu Coman a fost ales şef al ANATOP
În cadrul Adunării Generale a Asociaţiei Naţionale a Autorităţilor Teritoriale de Ordine Publică (ANATOP), desfăşurate în weekend la Braşov, Claudiu Coman (foto) a fost ales preşedinte al acestei structuri naţionale. Claudiu Coman  deţinuse din luna iunie funcţia de preşedinte interimar  al Asociaţiei.  Poliția, Jandarmeria și Pompierii sunt cele mai afectate instituții de așa-zisa reforma a statului! Structuri ale ministerului de interne n-au avut parte de altceva decât de bugete reduse la minimum și disponibilizări în masa a celor care ar fi trebuit să vegheze la menținerea și restabilirea ordinii publice. Autoritatea Teritorială de ordine Publică (ATOP), aflată în subordinea Consiliului Județean, reprezintă o gură de aer pentru instituțiile deja consacrate. Acestea au primit ajutor din partea instituției județene câteva miliarde de lei pentru implementarea unor prin programe speciale. Mașini de poliție care blochează intersecțiile pentru că au rămas în până de benzină, autovehicule ale jandarmeriei și armatei care nu mai pot fi folosite în misiuni, dar care sunt singurele mijloace de transport ale oamenilor legiI. Acestea sunt doar câteva dintre imaginile care poate v-au șocat atunci când le-ați întâlnit în calea voastră. Din păcate aceste instantanee vor fi din ce în ce mai des întâlnite pentru că reforma statului a bulversat un întreg sistem și, mai mult decât atât i-au încântat pe infractori. Acesta este unul dintre motivele pentru care membri Asociației Naționale a Autorității Teritoriale de Ordine Publică au lucrat la câteva proiecte de modificare legislativă. Președintele Consiliului Județean, Aristotel CĂncescu susține modificările legislative propuse de ANATOP îngrijorat de faptul că infractorii folosesc tehnică de mâine, iar oamenii legii încearcă să-I prindă cu dotări arhaice. 
http://www.brasovultau.ro/Claudiu-Coman-a-fost-ales-sef-al-ANATOP-49758.html

Claudiu Coman a fost ales preşedintele ANATOP
În acest sfârşit de săptămână, la Braşov a avut loc Adunarea Generală a Autorităţilor Teritoriale de Ordine Publică (ANATOP). Pe lângă discuţiile legate de propunerile care vor fi făcute Parlamentului pentru modificarea legii de funcţionare a acestui structuri, dorindu-se obţinerea statutului juridic al ANATOP, au avut loc şi alegeri la nivelul conducerii. Preşedintele interimar al ANATOP, consilierul judeţean PNL care este şi preşedintele ATOP Braşov, Claudiu Coman a fost reconfirmat în funcţie. 
Cristina BĂILĂ
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=67719

Claudiu Coman a fost ales lider naţional al ATOP-urilor
Şeful Autorităţii Teritoriale pentru Ordine Publică (ATOP) Braşov, consilierul judeţean Claudiu Coman, a fost desemnat la finele săptămânii trecute preşedinte al forurilor de acest tip din întreaga ţară, până la momentul respectiv având doar statut de interimar. Coman a primit majoritatea voturilor reprezentanţilor ATOP prezenţi la Adunarea Generală organizată în week-end la Braşov: „În timpul dezbaterilor am luat decizia elaborării şi a promovării unui proiect de act normativ care să permită ATOP-urilor să aibă personalitate juridică şi o colaborare directă cu Poliţia, Jandarmeria şi inspectoratele pentru situaţii de urgenţă”.  (C.D.)
http://www.mytex.ro/eveniment/claudiu-coman-a-fost-ales-lider-national-al-atop-urilor_299031.php

Investiţie de peste un milion de euro la Braşov
Un parteneriat privat aduce la poalele Tâmpei o investiţie de peste 1 milion de euro. Banii puşi la bătaie de două firme private au avut ca scop realizarea unei staţii de sortare a deşeurilor cu scopul de a valorifica atât energetic, cât şi material deşeurile urbane. Staţia de sortare abia inaugurată azi la Braşov va avea o capacitate de prelucrare de 30 de mii de tone de gunoi anual şi va crea 100 de locuri de muncă.  La funcţionare în capacitate maximă echipamentele staţiei de sortare vor putea fi exploatate în 3 schimburi, sortarea deşeurilor fiind mixtă: atât automată cât şi manuală. „În urma sortării rezultă trei fracţii. Una care se valorifica material, undeva până la 10%, deşeuri care sunt trimise la fabrici din România. Partea a II- a, deşeurile valorificate energetic prin co-procesare”, a spus Bogdan Constantinescu, director comercial firmă colectoare. Adică 40% dintre acestea vor ajunge la o altă fabrică din judeţul nostru. La inaugurare au participat şi reprezentanţi ai autorităţilor publice locale şi nu numai. „În primul rând vreau să felicit cele două firme private pentru asociere şi parteneriatul pe baza căruia au reuşit să facă acest proiect pentru judeţul Braşov. Acest proiect se integrează în acest sistem de gestionare integrată a deşeurilor din Judeţul Braşov pe care Consiliul Judeţean l-a planificat şi pe care l-a redactat într-un master plan”, a spus Attila Kovacs vicepreşedinte Consiliul Judeţean Braşov. Ultima parte rezultată de pe linia de sortare, adică 50 % din deşeuri, nu se poate însă valorifica urmând a fi transportată la depozitul ecologic din Braşov.  (S.F.)
http://www.brasovultau.ro/Investitie-de-peste-un-milion-de-euro-la-Brasov-49670.html

Şedinţa adunării generale ANATOP, la Braşov
Mai mulţi jandarmi, pompieri şi paramedici la dispoziţia Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică din fiecare judeţ în parte! Asta vor reprezentanţii ATOP Braşov, care sunt membri importanţi în organizaţia naţională.  Mai mult decât atât, conducerea braşoveana a elaborat un proiect prin care sunt stabilite mai multe atribuţii şi responsabilităţi pentru autoritatea naţională. Decizia finală, care prevede şi modificarea statutului instituţiei, va fi luată în şedinţa adunării generale ANATOP ce se va desfăşura în aceste zile la Braşov.
Patru zile de dezbatere. Reprezentanţii ATOP-urilor din ţară se vor întâlni pentru patru zile la Braşov, pentru a dezbate câteva probleme legate de dezvoltarea instituţiei. In plen se vor discuta toate propunerile privind modificarea unor norme legislative legate de ordinea publică. De asemenea, va fi dezbătut şi statutul Atop-ului, care urmează să primească unele îmbunătăţiri. Pe lângă modificarea statutului, reprezentanţii Atop din Braşov mai vor şi o îmbunătăţire a colaborării cu poliţia, jandarmeria şi cu Inspectoratul Pentru Situaţii de Urgenţă. Cu alte cuvinte, în perioada următoare este posibil ca în sediile Atop din ţară să fie prezenţi jandarmi şi pompieri, pentru a putea reacţiona în timp util în cazuri excepţionale.  Aceste lucruri se vor putea realiza în cazul în care propunerea venită din partea braşovenilor va fi aprobată în plen. Întâlnirile dintre reprezentanţii ANATOP se vor încheia la sfârşitul acestei săptămâni. In ultima zi, invitaţii din toată ţara vor avea program de voie, timp în care au posibilitatea să viziteze câteva dintre cele mai importante obiective turistice din Braşov. (A.C.)
http://www.brasovultau.ro/Sedinta-adunarii-generale-ANATOP-la-Brasov-49628.html

ANATOP se reuneşte la Braşov în Adunare Generală
Astăzi, în Poiana Braşov începe Adunarea Generală a Autorităţii Naţionale a Autorităţilor Teritoriale de Ordine Publică (ANATOP). La discuţiile care vor dura până sâmbătă vor participa preşedinţii Autorităţilor Teritoriale de Ordine Publică (ATOP) din ţară, pe ordinea de zi fiind elaborarea unor propuneri de modificări legislative care vor înaintate Parlamentului. Una dintre aceste modificări, după cum susţine preşedintele ATOP Braşov, Claudiu Coman, se referă la acordarea de statut juridic pentru această autoritate, astfel încât implicarea să poată fi mai mare şi, mai ales, să fie puse la dispoziţie fonduri cu care să se ajute diversele instituţii care se ocupă cu ordinea publică. „Din ATOP trebuie scos Corpul Gardienilor Publici, pentru că această structură nu mai există, iar Jandarmeria şi ISU şi-au arătat interesul de a deveni membri ai ATOP. Toate aceste modificări le vom discuta în aceste zile la Braşov şi vom contura propunerile care apoi vor fi trimise către legislativul României”, ne-a declarat Claudiu Coman. 
Cristina BĂILĂ
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=67641

ATOP-urile vor personalitate juridică
Preşedintele Asociaţiei naţionale a acestor foruri, Claudiu Coman, spune că în acest fel pot fi atrase fonduri, dar şi realizate cooperări cu instituţiile din domeniul asigurării ordinii şi liniştii publice. Reprezentanţii autorităţilor teritoriale de ordine publică din întreaga ţară se vor reuni la Braşov începând de astăzi şi până pe 30 octombrie, pentru a stabili o strategie de acţiune comună, precum şi pentru a promova un proiect de lege care să le confere personalitate juridică. Preşedintele interimar al Asociaţiei Naţionale a forurilor menţionate (acum aflate în subordinea şi finanţarea consiilor judeţene), Claudiu Coman, a afirmat că se doreşte „atât o independenţă pentru a putea accesa direct fonduri pe diferite proiecte, precum şi posibilitatea de a avea parteneriate şi colaborări cu Poliţia, Jandarmeria şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă. În prezent relaţiile cu aceste instituţii sunt ocazionale şi nu implică nici un fel de obligaţii de nici o parte! De aceea, avem nevoie de un cadru legal special!”.  (C.D.)
http://www.mytex.ro/eveniment/atop-urile-vor-personalitate-juridica_298733.php

Preşedintele CJ Braşov, invitat la concertul de gală prilejuit de ziua Regelui Mihai
Cu ocazia împlinirii a 90 de ani de către Majestatea Sa, Regele Mihai, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu i-a trimis o scrisoare de felicitare. „Din tot sufletul un călduros «La mulţi ani!» şi să vă asigur de respectul şi recunoştinţa noastră. Vă mulţumim, Majestate, pentru că în aceste vremuri dificile sunteţi o prezenţă activă în viaţa poporului român şi îi insuflaţi speranţa într-un viitor mai bun. Permiteţi-mi, cu acest prilej, să reînnoiesc invitaţia făcută Majestăţii Voastre de a vizita judeţul Braşov, la o dată pe care o consideraţi potrivită”, se arată în scrisoarea de felicitare. Totodată, Alteţele Lor Regale Principesa Moştenitoare Margareta şi Principele Radu l-au invitat pe preşedintele CJ astăzi, 25 octombrie, la un concert de gală la Opera Naţională ocazionat de implinirea de către Regele Mihai a vârstei de 90 de ani. Invitaţia va fi onorată de către şeful administraţiei judeţene. 
Cristina BĂILĂ
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=67576

Scrisoare de felicitare pentru Regele Mihai
Regele Mihai intră în cel de-al nouălea deceniu de existenţă, vârstă care îl transformă în cel mai longeviv rege din toate timpurile. La şase ani, copilul precoce, care vorbea româna şi engleza, care studia pianul şi şahul, era smuls de lângă jocurile inocente ale copilăriei şi aruncat în vâltoarea istoriei. Astăzi, la  90 de ani, existenţa sa se confundă cu destinul istoric al României. În ţară sau din exil, inima Regelui a continuat să bată pentru România. Fostul suveran al României, Mihai, se va adresa astăzi Parlamentului de la Bucureşti, cu ocazia împlinirii vârstei de 90 de ani, eveniment fără precedent în această ţară fostă comunistă, care l-a înlăturat pe suveran în anul 1947, titrează Agenţia France Presse (AFP). Mihai de România este singurul supravieţuitor dintre şefii de stat din al Doilea Război Mondial, precizează AFP. Numeroase personalităţi sunt invitate să asiste la discursul care va fi rostit în faţa camerelor reunite ale Parlamentului şi care va reprezenta o secvenţă din ceremoniile organizate pentru aniversarea regelui Mihai I.
Ideea invitării fostului suveran în Parlament a fost primită cu ostilitate de către PDL, reprezentanţii acestuia calificând evenimentul ca fiind „anti-constituţional“. Printre invitaţii de marcă ai Majestăţii Sale, de la Braşov a fost invitat  preşedintele Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu. Cu acest prilej, Căncescu a transmis Casei Regale un mesaj de felicitare: „În fiecare an, aniversarea Majestăţii Voastre ne însufleţeşte şi ne umple inimile de bucurie. La cei 90 de ani pe care îi împliniţi pe 25 Octombrie, rămâneţi pentru noi un model de verticalitate şi patriotism, un exemplu pentru ceea ce înseamnă un român adevărat, care respectă istoria, valorile, cultura şi tradiţiile ţării noastre. În numele locuitorilor judeţului Braşov şi al meu personal, permiteţi-mi, Majestate, să vă urez din tot sufletul un călduros „La mulţi ani!” şi să vă asigur de respectul şi recunoştinţa noastră. Vă mulţumim, Majestate, pentru că în aceste vremuri dificile sunteţi o prezenţă activă în viaţa poporului român şi îi insuflaţi speranţa într-un viitor mai bun. Permiteţi-mi, cu acest prilej, să reînnoiesc invitaţia făcută Majestăţii Voastre de a vizita judeţul Braşov, la o dată pe care o consideraţi potrivită. Vă doresc multă sănătate, fericire şi putere de muncă! Primiţi întreaga noastră preţuire, admiraţie şi consideraţie pentru activitatea Voastră pusă în slujba ţării şi a poporului român!”.  (S.B.)
http://www.brasovultau.ro/Scrisoare-de-felicitare-pentru-Regele-Mihai-49519.html

Braşovul va găzdui o reuniune a autorităţilor de ordine publică
În perioada 27-30 octombrie se va desfăşura la Braşov o reuniune a membrilor Adunării Generale a Asociaţiei Naţionale a Autorităţilor Teritoriale de Ordine Publică (ANATOP) din România. Preşedintele interimar al ANATOP, consilierul judeţean braşovean Claudiu Coman, a anunţat că tema dezbaterilor vizează promovarea unor măsuri de dezvoltare a instituţiei. „Vom aborda teme legate de starea actuală de ordine publică şi factorii de risc pentru cetăţeni şi direcţiile prioritare de acţiune pentru viitor. Vom promova în acest sens şi un proiect legislativ”, a mai spus Coman.   (C.D.)
http://www.mytex.ro/eveniment/brasovul-va-gazdui-o-reuniune-a-autoritatilor-de-ordine-publica_298511.php

Liberalul Căncescu îl felicită pe Regele Mihai I
Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, liberalul Aristotel Căncescu, a ţinut ieri să transmită o scrisoare de felicitare Majestăţii Sale Regelui Mihai I al României, cu ocazia împlinirii, astăzi, a 90 de ani: „Pentru noi rămâneţi un model de verticalitate şi patriotism, un exemplu pentru ceea ce înseamnă un român adevărat, care respectă istoria, valorile, cultura şi tradiţiile ţării noastre. În numele locuitorilor Braşovului şi al meu personal, permiteţi-mi, Majestate, să vă urez din tot sufletul un călduros «La mulţi ani!» şi să vă asigur de respectul şi recunoştinţa noastră. Vă mulţumim, Majestate, pentru că în aceste vremuri dificile sunteţi o prezenţă activă în viaţa poporului român şi îi insuflaţi speranţa într-un viitor mai bun”. Liderul liberal şi-a reînoit şi invitaţia adresată Regelui Mihai I şi familiei regale de a vizita Braşovul.   (C.D.)
http://www.mytex.ro/eveniment/liberalul-cancescu-il-felicita-pe-regele-mihai-i_298510.php

„Hai la Focul lui Sumedru!”
Serviciul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Braşov, împreună cu Primăria şi Consiliul Local din Fundata organizează pe 25 octombrie sărbătoarea tradiţională „Focul lui Sumedru” în satul turistic Şirnea. În noaptea de 25 spre 26 octombrie a fiecărui an, se desfăşoară în localităţile din zona Bran, un ceremonial nocturn de înnoire a timpului calendaristic. În jurul unui imens rug se adună întrega suflare a satului şi se strigă, în cor, formula consacrată „Hai la Focul lui Sumedru!”. Femeile împart covrigi, nuci, mere şi băutură. La plecare, participanţii iau cărbuni aprinşi, cu care fertilizează grădinile şi livezile.   (I.T.)
http://www.mytex.ro/eveniment/hai-la-focul-lui-sumedru_298369.php

Braşovul este una dintre cele două localităţi din România unde vor exista incineratoare
Ministrul Mediului, Laszlo Borbely a amintit, în cadrul vizitei făcute joi la Braşov, că „au fost întârzieri” în finalizarea master-planului de gestionare a deşeurilor, dar speră ca, cel puţin până în 2014-2015 să fie implementată măcar prima etapă a acestuia. Totuşi, Braşovul stă bine, având în vedere că sunt încă 14 judeţe care nu au elaborat maser-planurile privind managementul deşeurilor şi dacă nu vor recupera „terenul pierdut”, riscă să piardă bani europeni. Borbely a precizat că acestea vor primi un termen limită de două luni în care trebuie să-şi rezolve problema. „La Braşov, există o hotărâre a Consiliului Judeţean de aprobare a master planului, dar trebuie să se mişte repede, iar prima etapă să se facă până în 2014-2015, iar a doua, până în 2016. Braşovul este una dintre cele două localităţi din România unde vor exista incineratoare. Proiectul privind deşeurile va fi finanţat pe de-o parte printr-un parteneriat public privat, iar restul banilor vor fi asiguraţi din fonduri europene”, a mai declarat Borbely. Totuşi, Borbely a avertizat că „mai este mult de lucru în această privinţă”. „În România gradul de colectare selectivă a deşeurilor este de 1%, pe când media europeană este de 35%. Singura componentă unde respectăm angajamentele este reciclarea PET-urilor. Producătorii sunt obligaţi să arate că ei reciclează o anumită parte a deşeurilor, altfel plătesc amenzi”. Acesta a mai spus că Parlamentul a aprobat Legea privind regimul deşeurilor, „o lege cadru” care aduce obligaţii şi responsabilităţi mai ferme pentru autorităţi şi instituţii publice. „Sper să implementăm până în 2015 sistemul de management al deşeurilor”, a mai precizat Borbely.
Cofinanţări în 2012
Ministrul a mai spus că în 2012, în proiectul de buget, pe componenta de mediu, cele mai mari sume sunt prevăzute pentru proiectele europene. „Cei mai mulţi bani în 2012 vor fi alocaţi pentru proiectele europene, dar şi pentru prevenirea inundaţiilor. În plus, din Fondul de Mediu vor fi sume alocate şi pentru proiectele de reabilitare şi extindere a reţelelor de apă şi canalizare. Până în 2014, în total, vor fi pe această categorie, 2,6 miliarde lei”. 
Adina CHIRVASĂ
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=67511

Centrul „Rază de lumină“ a împlinit cinci ani
Pentru beneficiarii serviciilor oferite de Centrul pentru nevăzători „Raza de lumină“, ziua de ieri a fost una de mare sărbătoare: s-au împlinit cinci ani de cînd centrul şi-a deschis porţile. Construit de Asociaţia Catharsis între anii 2005 - 2006, cu sprijinul financiar al concernului american General Electric International, pe un teren atribuit de Primăria Braşov, întreaga dotare a centrului a fost asigurată prin donaţii şi sponsorizări primite din Italia, Franţa, Olanda, Elveţia sau SUA. „Astăzi, la cinci ani de la înfiinţare, Centrul a devenit principala sursă de lumină şi punte de legătură între copiii cu deficienţe de vedere şi lumea înconjurătoare. Centrul dispune de calculatoare adaptate la voce sintetică, donate de cluburile americane Friendship Force International din Dallas şi Sacramento. Aici îşi petrec zilnic cele mai frumoase momente de viaţă peste 20 de copii şi tineri, sub atenta şi competenta îndrumare a echipelor de specialişti: psihologi, psihopedagogi, asistenţi sociali, profesori şi terapeuţi, oameni speciali pentru copii speciali. Scopul şi obiectivele pentru care a fost construit centrul au fost atinse chiar în acest an aniversar cînd cei patru copii integraţi în învăţămîntul de masă braşovean au primit diplome de merit şi coroniţe la sfîrşitul anului şcolar, iar colegii lor mai mari, patru tineri, au promovat clasele I-IV în cadrul programului «A doua şansă» derulat în parteneriat cu Şcoala Generală nr.14 Braşov şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Braşov“, a declarat Azota Popescu, preşedinta Asociaţiei Catharsis. Astăzi, centrul, ale cărui cheltuieli de funcţionare sînt acoperite de Consiliul Judeţean, oferă copiilor şi tinerilor cu deficienţe de vedere şi cu alte boli asociate condiţii optime de formare şi dezvoltare a personalităţii, de pregătire şi integrare socială. Ieri, cînd au fost sărbătoriţi cei cinci ani de existenţă ai Centrului „Raza de lumină“, a avut loc o serbare pregătită de elevii Liceului de Muzică, Şcolii Populare de Arte şi Meserii şi colegii de şcoală ai Adinei Popescu, primul elev nevăzător integrat în învăţămîntul de masă braşovean. (H.O.)
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=actualitate&s_id=105413

De cinci ani copiii nevăzători din Braşov au primit a doua şansă
Asociaţia Catharsis Braşov a sărbătorit astăzi 5 ani de la darea în folosinţă a Centrului de zi pentru copii nevăzători ”Rază de lumină" Braşov. Cu această ocazie a fost organizată o serbare care a fost susţinută de elevii Liceului de Muzică, ai Şcolii Populare de Artă Braşov şi de colegii de clasă ai Adinei Popescu, primul elev nevăzător integrat în învăţământul de masă braşovean. Centrul a fost construit de Asociaţia Catharsis Braşov între anii 2005 - 2006,  cu sprijinul financiar internaţional şi funcţionează în condiţii optime, la standarde europene.
Peste 20 de beneficiari. Astăzi, la 5 ani de la darea în folosinţă, Centrul a devenit principala sursă de lumină şi punte de legătură între copiii cu deficienţă de vedere şi lumea înconjurătoare. Centrul dispune de patru săli de clasă, mari, frumoase, luminoase, o sală de calculatoare adaptate la voce sintetic, o sală de sport dotată cu bandă jogging şi saltele speciale, o sală multifuncţională în care se desfăşoară diverse activităţi educative. Aici îşi petrec zilnic cele mai frumoase momente de viaţă  peste 20 de copii şi tineri, sub atenta şi competenta îndrumare a echipelor de specialişti: psihologi, psihopedagogi, asistenţi sociali, profesori şi terapeuţi, oameni speciali pentru copii speciali.
Au luat coroniţă. Scopul şi obiectivele pentru care a fost construit centrul au fost atinse chiar în acest an aniversar când cei 4 copii integraţi în învăţământul de masă braşovean au primit diplome de merit şi coroniţe la sfârşitul anului şcolar, iar colegii lor mai mari, 4 tineri au promovat clasele I-IV în cadrul programului "A doua şansă" derulat în parteneriat cu Şcoala Generală nr.14 Braşov şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Braşov. Centrul, prin grija Consiliului Judeţean Braşov, asigură cheltuielile necesare pentru buna desfăşurare a activităţilor socio-educative, oferă copiilor şi tinerilor cu deficienţe de vedere şi cu alte boli asociate, condiţii optime de formare şi dezvoltare a personalităţii, de pregătire şi integrare socială.  (L.A.)
http://www.brasovultau.ro/De-cinci-ani-copiii-nevazatori-din-Brasov-au-primit-a-doua-sansa-49376.html

Evidenţa Populaţiei şi-a deschis un nou serviciu la Vama Buzăului
În judeţul Braşov, cetăţenii sunt deserviţi pe linie de evidenţă a persoanelor de către 13 servicii publice comunitare de evidenţă a persoanelor, în municipiile Braşov, Codlea, Făgăraş, Săcele, în oraşele Predeal, Râşnov, Rupea, Victoria, Zărneşti şi comunele Şinca Nouă, Bod, Poiana Mărului şi Bran. De ieri, un nou serviciu funcţionează la Vama Buzăului. Conducerea Direcţiei Judeţene Comunitare de Evidenţă a Persoanelor Braşov şi edilii din Vama Buzăului au inaugurat ieri un nou sediu al Serviciului Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor. Instituţia are în evidenţă un număr de 3.475 de persoane care domiciliată pe raza comunei, care include şi patru sate, respectiv Acriş, Vama, Buzăiel şi Dălchiu. Pe viitor, localnicii nu se vor mai deplasa la Săcele, unde erau arondaţi, pentru a depune sau ridica actele de identitate.  (I.T.)
http://www.mytex.ro/eveniment/evidenta-populatiei-si-a-deschis-un-nou-serviciu-la-vama-buzaului_298213.php

Biserica Evanghelică îşi vrea banii pe Maternitate până pe 30 octombrie!
La începutul acestei luni, mai precis în data de 6 octombrie, conducerea Bisericii Evanghelice a trimis Consiliului Judeţean o adresă prin care oferă spre vânzare clădirea în care funcţionează corpul vechi al Maternităţii, Spitalul de Obstetrică şi Ginecologie „I. A. Zbârcea” Braşov. În aceeaşi adresă se solicită ca şi contractul, dar şi plata să se facă până la data de 30 octombrie 2011. Conform evaluărilor făcute s-a ajuns la un preţ total de 3,38 milioane de euro fără TVA. Din această sumă, 1,67 de milioane de euro reprezintă contravaloarea clădirii vechi a Maternităţii, iar 1,71 milioane de euro reprezintă contravaloarea terenului în suprafaţă de 6.725,4 metri pătraţi. Dacă plata nu se va face în termen de 45 de zile de la data autentificării contractului de vânzare-cumpărare, pe lângă penalităţile de 0,5% pe zi din valoarea negociată, contractul va fi reziliat. Proiectul de hotărâre în vedere aprobării contractului de vânzare-cumpărare se află pe ordinea de zi a următoarei şedinţe de plen a Consiliului Judeţean care va avea loc, probabil, în cursul săptămânii viitoare. 
Cristina BĂILĂ
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=67507

Localnicii din Vama Buzăului nu-şi vor mai face buletinele la Săcele
Ieri a fost inaugurat sediul unui nou Serviciu Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor în comuna Vama Buzăului. Acesta este al 14-lea serviciu din judeţ, după cele existente în Braşov, Codlea, Făgăraş, Predeal, Râşnov, Rupea, Săcele, Victoria, Zărneşti, Şinca Nouă, Bod, Poiana Mărului, Bran. Acest Serviciu va funcţiona în subordinea Consiliului Local Vama Buzăului şi va deservi populaţia în număr de 3.475 domiciliată pe raza comunei Vama Buzăului, comună formată din 4 sate: Acriş, Vama, Buzăiel şi Dălghiu. „În acest fel, cetăţenii localităţii Vama Buzăului nu se vor mai deplasa la Săcele unde erau arondaţi, pentru depunerea actelor şi ridicarea cărţilor de identitate. De acum ei îşi vor putea face ori preschimba aceste acte direct în comuna în care locuiesc”, ne-a declarat directorul executiv al Direcţiei Judeţene Comunitare de Evidenţă a Persoanelor Braşov, Gabriela Ungureanu. Serviciul a fost dotat cu echipamente performante de către Primăria Vama Buzăului. 
Cristina BĂILĂ
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=67518

Căncescu, la jumătatea topului de preşedinţi CJ proprietari de imobile
Laurenţiu Ţiţei
Cu cele două case pe care le deţine, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov se situează pe locul 21, din cele 41 de judeţe. Conform topului întocmit de econtext.ro, cei 41 de preşedinţi din ţară deţin 89 de imobile, adică peste două imobile de şef de judeţ. Cea mai mare parte sunt apartamente si case de locuit. Preşedintele CJ Braşov apare în top cu cele două case trecute în declaraţia de avere, a căror suprafaţă însumează 430 de metri pătraţi. Cei 41 de preşedinţi deţin 38 de apartamente, 42 de case de locuit, 5 case de vacanţă şi 4 spaţii comerciale. Toate aceste cladiri au impreuna o suprafata de peste 1,6 hectare.
http://www.adevarul.ro/locale/brasov/Aristotel-Cancescu-brasov-top-imobile_0_575342719.html

Deszăpezirea drumurilor din judeţ va costa 55 de milioane de lei
Laurenţiu Ţiţei
Consiliul Judeţean Braşov şi-a definitivat planul de deszăpezire a drumurilor pe care le administrează. În această iarnă, vor fi organizate opt baze de intervenţie, de-a lungul celor mai importante drumuri din judeţ. În plus, instituţia a anunţat că va achiziţiona combustibil pentru 80 de maşini şi utilaje de intervenţie. Suma la care se ridică aceste achiziţii este de aproximativ 55 de milioane de lei. Consiliul Judeţean are în administrare peste 700 de kilometri de drumuri judeţene şi tronsoane naţionale. Contractele pentru acţiunea de deszăpezire va începe de la prima ninsoare din acest an, până în 31 martie 2012.
http://www.adevarul.ro/locale/brasov/Deszapezire-brasov-milioane-lei-judet_0_575942507.html

Serviciu de evidenţă a populaţiei la Vama Buzăului
Un nou Serviciu de Evidenţă a Persoanei a fost inaugurat la Vama Buzăului. Acesta funcţionează în clădirea Primăriei din localitate şi este al 14-lea serviciu public de acest tip inaugurat în judeţul Braşov. Investiţia a fost realizată cu bani de la Primăria Vama Buzăului. Noul birou este dotat cu echipamente performante, mobilier, iar angajaţii au la dispoziţie tehnică de calcul modernă. Valoarea fondurilor investite în acest proiect este de 50.000 de lei. Noul serviciu deserveşte aproape 3500 de persoane de pe raza comunei Vama Buzăului, care este formată din patru sate. E vorba de Acriş, Vama, Buzăel şi Doichiu. Principalul beneficiu în rândul locuitorilor din această zonă este că nu vor mai fi nevoiţi să se deplaseze la direcţia din Braşov pentru a-şi face acte.  (L.N.)
http://www.brasovultau.ro/Serviciu-de-evidenta-a-populatiei-la-Vama-Buzaului-49353.html

Din 22 octombrie începe seria excursiilor gratuite la Mănăstirea Sâmbăta
De sâmbătă, 22 octombrie începe derularea programului pentru pensionarii braşoveni, „Să ne cunoaştem mai bine”. În acest sens, Consiliul Judeţean Braşov îi invită pe toţi pensionarii din Braşov să se înscrie la aceste excursii gratuite. Pentru înscrieri, cei interesaţi sunt aşteptaţi zilnic la Clubul Judeţean al Pensionarilor din incinta Centrului Cultural „Reduta”, începând cu orele 10.00. Informaţii suplimentare pot fi obţinute la tel. 0268/474011. Persoane de contact sunt Dumitru Buhalău şi Alexandru Gafton. Consilierul judeţean PNL Dragoş Crăciun spune că cele trei asociaţii de pensionari din judeţ au solicitat ca acest program să nu fie întrerupt. „În fiecare sfârşit de săptămână vor fi organizate excursii cu seniorii noştri. Cei care sunt din Zona Metropolitană Braşov vor fi duşi la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, în timp ce pensionarii din zona Făgăraş şi Rupea vor fi aduşi să viziteze centrul vechi al Braşovului şi Biserica Sfântul Nicolae din Şchei. Oricine poate beneficia de aceste excursii”, susţine Dragoş Crăciun. 
Cristina BĂILĂ
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=67482

55 de milioane de lei pentru deszapezire în judet
Serviciul de specialitate din cadrul Consiliului Judetean Brasov si-a definitivat recent planul de masuri privind deszapezirea drumurilor pe care le are în administrare. Astfel, strategia pentru aceasta iarna prevede organizarea a opt baze de interventie, de-a lungul unor artere de circulatie importante, achizitionarea de material antiderapant si de combustibili pentru peste 80 de masini si utilaje de interventie. Suma la care se cifreaza aceste achizitii este de aproximativ 55 de milioane de lei. Trebuie spus ca în administrarea CJ Brasov se afla peste 700 km de drumuri judetene si tronsoane nationale, iar perioada în care vor avea loc interventiile este de la prima ninsoare din acest an si pâna la 31 martie 2012. (C.D.)
http://www.mytex.ro/eveniment/55-de-milioane-de-lei-pentru-deszapezire-in-judet_297954.php

Excursii gratuite pentru pensionari, la Mănăstirea Sâmbăta
Consiliul Judeţean Braşov îi invită pe toţi pensionarii la Programul „Să ne cunoaştem mai bine”. Acesta cuprinde excursii gratuite la Mănăstirea „Brâncoveanu” de la Sâmbăta de Sus, organizate la sfârşit de săptămână. Excursiile vor începe de sâmbată, 22 octombrie 2011. Pentru înscrieri, cei interesaţi sunt aşteptaţi zilnic la Clubul Judeţean al Pensionarilor din incinta Centrului Cultural „Reduta”, începând cu ora 10:00. Informaţii suplimentare pot fi obţinute la tel. 0268/474011. Persoane de contact: Dumitru Buhalău sşi Alexandru Gafton. (L.A.)
http://www.brasovultau.ro/Excursii-gratuite-pentru-pensionari-la-Manastirea-Sambata-49251.html

Refugiul Salvamont din Postavarul, îngropat de buldozere
Sediul Salvamontistilor, care actioneaza în zona superioara a Masivului Postavarul a fost efectiv îngropata de buldozere, dupa cum arata o imagine publicata de www.newsbv.ro. De altfel, Primaria a amenintat în scris Consiliul Judetean, detinatorul constructiei, ca va demola cladirea. Conflictul din Primarie si salvamontisti e mai vechi. În 2008, specialistii în salvari montane, oameni de munte cu experienta, de la serviciul municipiului, care actionau la baza pârtiei, au demisionat, dupa ce primaria i-a trecut sub tutela Regiei Padurilor Kronstadt, unde urmau sa fie încadrati ca druijbisti sau pentru a face alte munci decât cele pentru care sunt atestati, ca sa-si acopere salariile. Regia a facut ulterior concursuri pentru angajarea altor salvamontisti. (L.A.)
http://www.brasovultau.ro/Refugiul-Salvamont-din-Postavarul-Ingropat-de-buldozere-49252.html

Spitalul de Dermato- Venerice rămâne al Consiliului Judeţean Braşov
La următoarea licitaţie nu se va mai ţine cont de preţul de evaluare
Săptămâna trecută a avut loc o nouă licitaţie pentru vânzarea Spitalului de Dermato-Venerice din Braşov, preţul de pornire fiind 14,337 milioane de lei (aproximativ 3,5 milioane de euro). Nici de această dată nu s-a arătat niciun investitor interesat pentru achiziţia imobilului evaluat iniţial la 4,5 milioane de euro. Aristotel Căncescu, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, ne-a declarat că spitalul va fi scos din nou la vânzare, iar de această dată nu se va mai ţine cont de preţul de evaluare. „Vrem să îl oferim la cel mai bun preţ pe care îl permite piaţa”, a declarat sursa citată. Potrivit unor surse din piaţă, preţul care ar putea fi obţinut nu ar sări mai sus de 2,5 milioane de euro. 
Ovidiu VRÂNCEANU
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=67426

Evidenţa Persoanei ajunge la Vama Buzăului
Serviciu Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor va inaugura joi un nou sediu în comuna Vama Buzăului. Biroul va funcţiona chiar în sediul primăriei din localitate. Tot în acest an, Direcţia Judeţeană Comunitară de Evidenţă a Persoanelor Braşov va mai deschide un astfel de serviciu, în comuna Şercaia, scrie bzb.ro. La anul vor fi înfiinţate alte două punte de lucru în Feldioara şi Ghimbav. Astfel  cetăţenii care îşi fac actele de identitate sau au nevoie să le preschimbe nu vor mai fi nevoiţi  să meargă într-un oraş mai mare sau la sediul Direcţiei Judeţene Comunitare de Evidenţă a Persoanelor  din Braşov.  (A.M.)
http://www.brasovultau.ro/Evidenta-Persoanei-ajunge-la-Vama-Buzaului-49192.html

Abuzurile Primăriei Braşov ating cota sediului Salvamont din masivul Postăvarul
Edilii municipiului ameninţă, în scris, că vor demola clădirea unde funcţionează clădirea salvamontiştilor din Masivul Postăvaru. Administratorul public al judeţului Braşov, Radu Ispas, afirmă că acţiunea Primăriei Braşov este un abuz şi demonstrează cu acte că sediul salvatorilor montani aparţine Consiliului Judeţean. Pe de altă aprte, reprezentantul Primăriei Braşov susţine că, prin somaţie, se cere Consiliului Judeţean să facă dovada dreptului de proprietate şi… atât.
Primăria a pus „ochii“ pe cabană. Pentru a se face dreptate, s-au trimis sesizări atât la Poliţie, cât şi la Parchet. „Abuz fără precedent în cazul clădirii Salvamont“, susţine administratorul public al judeţului Braşov, Radu Ispas. Potrivit acestuia, construcţia intrată brusc în atenţia Primăriei Braşov nu este una provizorie şi nici nu pune vreo problemă cu privire la deţinătorul legal, Consiliul Judeţean. Astfel, demersul municipalităţii de a demola practic sediul Salvamont Postăvarul este unul abuziv. Mai mult, administraţia judeţeană demonstrează cu acte că sediul Salvamont este în administrarea ei. Iniţial, în locaţie a fost un punct sanitar, iar acesta ţine de Spitalul Judeţean, administrat la rândul lui de autoritatea judeţeană, spune Radu Ispas.
Primăria „vorbește“ cu jumătate de gură. De partea cealaltă, purtătorul de cuvânt al Primăriei Braşov, Sorin Toarcea, spune că somaţia trimisă administraţiei judeţeane este justificată. Până la anchetele penale, însă, spune rezervat, reprezentantul Primăriei. Administraţia judeţeană declară că se poate vorbi clar despre un abuz în acest caz, în condiţiile în care actualul deţinător al Serviciului Salvamont îşi poate derula oricând activitatea, având specialişti de primă mână. Iată ce declară prim-procurorul Parchetului Judecătoriei Braşov, Carmina Reit. „Înregistrăm sesizarea şi o trimitem la Poliţie pentru instrumentare”, prim-procuror Carmina Reit, Parchetul Judecătoriei Braşov. (A.V.)
http://www.brasovultau.ro/Abuzurile-Primariei-Brasov-ating-cota-sediului-Salvamont-din-masivul-Postavarul-49175.html

Şedinţă pe tema aeroportului la CJ
O şedinţă extraordinară este programată să aibă loc mâine la Consiliul Judeţean. Edilii au fost convocaţi pentru a discuta noua ofertă privind construirea aeroportului inernaţional de la Ghimbav. „S-a revenit la o sumă care să acopere investiţia, precum şi la realizarea unei infrastructuri care să asigure operarea unui aeroport de talie internaţională”, a precizat preşeidntlee Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu. Detalii despre noua ofertă a celor de la UTI vom afla doar în plenul şedinţei de mâine  a consilierilor judeţeni. (A.M.)
http://www.brasovultau.ro/Sedinta-pe-tema-aeroportului-la-CJ-49189.html

Al 14-lea serviciu de Evidenţă a Persoanei se deschide la Vama Buzăului
Joi, 20 octombrie va fi inaugurat sediul celui de al 14-lea Serviciu Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor di judeţul Braşov. Acesta va fi în comuna Vama Buzăului, chiar în sediul primăriei din localitate. Directorul Direcţiei Judeţene Comunitare de Evidenţă a Persoanelor Braşov, Gabriela Ungureanu ne-a declarat că în acest an va mai fi deschis un nou serviciu, în comuna Şercaia. „În limita posibilităţilor financiare, în anul următor vor mai deschide astfel de servicii şi în alte localităţi. Două dintre acestea vor fi deschise în Feldioara şi Ghimbav, dar vom vedea când acest lucru va fi posibil. În acest fel sperăm că venim în sprijinul cetăţenilor care îşi vor putea face sau preschimba actele de identitate în localitatea de reşedinţă, nemaifiind nevoiţi să meargă într-un oraş mai mare sau la sediul Direcţiei Judeţene Comunitare de Evidenţă a Persoanelor Braşov”, ne-a declarat Gabriela Ungureanu. 
Cristina BĂILĂ
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=67411

Evidenţa Persoanelor va avea sediu la Vama Buzăului
Conducerea Direcţiei Judeţeană Comunitară de Evidenţă a Persoanelor Braşov va inaugura un nou serviciu public la Vama Buzăului. Sediul se va afla în cadrul Primăriei localităţii menţionate. Investiţia a fost finanţată de Ministerul Administraţiei şi Internelor, precum şi din fonduri locale. Reprezentanţii Direcţiei spun că în zona Vama Buzăului era necesară deschiderea unui asemenea serviciu, pentru a-i scuti pe cetăţeni de deplasări la sediul din Braşov. (I.T.)
http://www.mytex.ro/eveniment/evidenta-persoanelor-va-avea-sediu-la-vama-buzaului_297839.php

CJ va dezbate mâine noua ofertă privind Aeroportul a consorţiului UTI
Aristotel Căncescu a afirmat recent că noul proiect ar fi diferit faţă de cel prezentat anterior de concernul austriac, care redusese la jumătate şi finanţarea, şi planul de investiţii
Consilierii judeţeni braşoveni au fost convocaţi mâine într-o şedinţă extraordinară de plen, pentru a dezbate şi a lua o decizie pe tema finanţării proiectării, a execuţiei lucrărilor şi a operării Aeroportului Internaţional care se va construi la Ghimbav, potrivit ofertei consorţiului austriac UTI. Trebuie spus că demersurile privind punerea în aplicare a acestui proiect trenează de aproape doi ani (braşovenii asistând la un fel de joc „alba-neagra”), după ce primul ofertant, concernul canadian Intelcan, a renunţat din lipsă de bonitate financiară pentru a atrage fondurile necesare. Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu, a anunţat că în urma unor discuţii cu reprezentanţii concernului austriac UTI contractul privind realizarea Aeroportului de la Ghimbav a fost refăcut şi că a fost renegociat: „S-a revenit la o sumă care să acopere investiţia, precum şi la realizarea unei infrastructuri care să asigure operarea unui aeroport de talie internaţională”. Căncescu a precizat, însă, că nu poate oferi detalii despre noua variantă a ofertei lansate de investitorii austrieci şi că dezbaterea acesteia va avea loc în cadrul şedinţei extraordinare de miercuri a plenului consilierilor judeţeni. Precizăm că oferta prezentată de consorţiul UTI viza reducerea proiectului iniţial al administraţiei judeţene, atât din punct de vedere financiar, cât şi al investiţiilor. Potrivit planului financiar al CJ Braşov, care se cifra la peste 90 de milioane de euro, austriecii au adus o primă variantă de investiţii de... 48 de milioane de euro, anunţând, totodată, şi că lungimea pistei de decolare/aterizare va fi redusă la jumătate, astfel că nu s-ar fi încadrat în standardele aeronautice privind decolarea/ aterizarea de aeronave de mari dimensiuni.  (C.D.)
http://www.mytex.ro/eveniment/cj-va-dezbate-maine-noua-oferta-privind-aeroportul-a-consortiului-uti_297842.php

Cel mai modern din judeţ
Muzeu 3D în Bastionul Postăvarilor
Mihaela PARGHEL
• Pînă luni, Consiliul Judeţean aşteaptă ofertele firmelor interesate să proiecteze şi să execute, pentru un milion de lei, un muzeu 3D în Bastionul Postăvarilor
Bastionul Postăvarilor va găzdui cel mai modern muzeu din judeţul Braşov, din punct de vedere al dotărilor. Pînă luni, Consiliul Judeţean, prin societatea Consilpres, care administrează obiectivul, aşteaptă ofertele firmelor interesate să proiecteze şi să execute un muzeu 3D în Bastionul Postăvarilor. Pentru 1,048 milioane de lei, firma care va veni cu cea mai avantajoasă ofertă trebuie să amenajeze la primul etaj un muzeu cu o masă de recepţie pentru vizitatori, echipată cu un sistem de intrare cu bilet complet electronic, care va furniza rapoarte vizavi de numărul zilnic de turişti. La etajul al doilea turiştii vor experimenta interactiv istoria Cetăţii Braşovului, pentru ca, la ultimul etaj, după ce vor fi făcut puzzle-ul virtual al unuia dintre bastioane, vizitatorii să-şi poată crea singuri vederi din cetate, manevrînd o consolă conectată la o cameră video.
Istorie interactivă
La primul etaj va exista o masă multi-touch care va prezenta harta cetăţii şi o vedere de ansamblu a tuturor obiectivelor din interiorul acesteia, şi o masă interactivă destinată exclusiv copiilor cu vîrste mai mari de patru ani. Masa are o serie de obiective în miniatură din Cetatea Braşovului, iar prin aşezarea lor în puncte predefinite, pe ecranul de pe masă se va ridica modelul 3D al acestora. Copiii se vor putea „juca” prin Cetatea Braşovului, cu ajutorul unui ecran double-touch. Conform caietului de sarcini pentru proiectarea muzeului 3D, la etajul al doilea al Bastionului Postăvarilor vor exista opt sisteme de afişaj cu atingere dublă, care vor corespunde cîte unui obiectiv important din cetate. Acestea vor avea în componenţă „pălării auditive”, care vor oferi vizitatorilor o experienţă interactivă a istoriei Cetăţii Braşovului. Etajul al treilea va fi echipat, la rîndul său, cu un loc pentru copii, diferit de cel de la primul etaj. Aici vor funcţiona jocuri tip puzzle virtual pentru re-crearea unuia dintre bastioanele cetăţii. În centrul etajului se vor găsi patru display-uri interactive aşezate pe suporturi mobile, pe care va fi explicat un scurt istoric al cetăţii. „Piesa de rezistenţă” de la acest ultim etaj va fi consola conectată la o cameră mobilă aşezată în vîrful bastionului, care va oferi o panoramă foto şi video a Cetăţii Braşovului. Cu ajutorul ei, vizitatorii vor putea printa vederi dintr-o zonă aleasă chiar de ei.
Investiţie de peste un milion de lei
Întreaga investiţie costă 1,048 milioane de lei. Consilprest, firma din subordinea Consiliului Judeţean, aşteaptă ofertele pentru proiectarea şi execuţia acestui „muzeu 3D” pînă luni. Firma care va cîştiga licitaţia va trebui să ofere minim doi ani garanţie pentru această lucrare, un termen de intervenţie de maxim o oră pentru deficienţele care vor apărea şi un termen de remediere de maxim 24 de ore pentru fiecare dintre tehnologiile instalate.
Bastionul a fost construit de breasla aurarilor
• Construit în jurul anului 1450, bastionul a fost ridicat şi apărat iniţial de breasla aurarilor, una dintre cele mai bogate bresle ale Braşovului secolelor XV-XVI. Situat pe colţul sud-estic al cetăţii medievale (la poalele Tîmpei, în apropierea Magazinului Star) Bastionul Postăvarilor era puternic întărit pentru a putea face faţă atacurilor. Prima menţiune documentară despre lucrările de construcţie ale acestui bastion datează din 1521-1522. Ulterior, odată cu întărirea zidurilor de apărare a oraşului, în faţa acestui bastion a fost construită o altă fortificaţie în formă de potcoavă: Bastionul „Ţesătorilor Roşii“. De la Bastionul Aurarilor (ulterior Bastionul Postăvarilor) s-a construit tot în secolul XVI un zid care împiedică accesul atacatorilor în spaţiul de sub Tîmpa. Aici erau ţinute, pe timp de asediu, turme de animale pentru necesarul de hrană al populaţiei. În 1646, breasla aurarilor construieşte un bastion de formă pentagonală pe latura de nord a oraşului. Ca urmare, acest bastion este cedat breslei postăvarilor care cunoştea o puternică dezvoltare economică datorită comenzilor de postav făcute de domnitorii din Ţările Române pentru nevoile Curţii şi armatei.
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=actualitate&s_id=105202

Istorie în trei dimensiuni, în vechea cetate
Ionuţ Dincă
Consiliul Judeţean vrea să investească un milion de lei într-un sistem 3D ce ar urma să prezinte diferite aspecte din trecutul oraşului. Bastionul Postăvarilor a fost construit în jurul anului 1450 şi a fost unul dintre cele mai puternice puncte de apărare ale Braşovului de odinioară. În luna mai a acestui an, au fost finalizate lucrările de reabilitare, care au durat aproape zece ani, iar obiectivul a fost redat circuitului turistic. Planurile autorităţilor nu se opresc însă aici, iar acum, Consiliul Judeţean are în plan dotarea monumentului cu un sistem 3D de ultimă generaţie prin intermediul căruia să se prezinte momente importante din istoria vechii Cetăţi a Braşovului.
Atmosferă medievală
Conform acestui proiect grandios, în curtea interioară vor fi amplasaţi şase cilindri audio-video care, la apăsare, vor produce sunete şi melodii specifice perioadei medievale, iar în afara bastionului va fi montat un sistem electronic de prezentare a monumentului. Interiorul bastionului va fi echipat, în schimb, cu sisteme 3D. Astfel, la primul etaj al turnului, va fi o masă de recepţie echipată cu un sistem de intrare electronic, dar şi un spaţiu destinat copiilor, care va permite vizualizarea în trei dimensiuni a unor obiective istorice din Cetatea Braşovului. La următorul etaj, vor fi montate opt sisteme de afişaj touch-screen care vor prezenta obiective importante din vechea cetate.Ultimul etaj va fi destinat exclusiv copiilor, iar aici vor fi două sisteme ce vor prezenta pe patru ecrane istoria oraşului, pe înţelesul celor mici, dar şi un puzzle virtual.
Renovare ca-n Spania
La Bastionul Postăvarilor s-a folosit cea mai modernă metodă de renovare, folosită şi la castelele din Spania. Au fost refăcute galeriile de lemn, pe aceeaşi veche structură şi a fost instalat un schelet metalic pentru susţinere. Inoxul folosit la câteva component ale turnului rugineşte controlat în stratul de suprafaţă, lăsând impresia vechimii materialului. „Am folosit o structură metalică şi sticlă, pentru a putea fi admirat şi din interior şi din exterior. Cu excepţia fundaţiei, întreg turnul interior din structură metalică pote fi demontat fără a afecta bastionul, dacă în viitor se va dori revenirea la configuraţia iniţială. Mai mult decât atât, turnul metalic este complet reciclabil", a explicat preşedintele CJ Aristotel Căncescu. Bastionul Postăvarilor a fost apărat şi construit de breasla aurarilor, între 1450 şi 1455. Aceştia l-au înzestrat cu bombarde de la Praga, cu trei tunuri mici şi cu 16 archebuze. În 1521 şi 1522 sunt realizate lucrări la bastion. În 1640, punctul de apărare a fost preluat de către postăvari.
http://www.adevarul.ro/locale/brasov/Istorie_in_trei_dimensiuni-in_vechea_cetate_FOTOGALERIE_0_571143330.html

Braşovul se va promova la Londra şi Nurnberg
Simona Suciu
Oraşul de la Poalele Tâmpei mizează pe cetăţile medievale, spectacolele cu cavaleri, Castelul Bran, juni şi Biserica Neagră. Promovarea internaţională a început încă de la Târgul de Berlin din această primăvară. Reprezentanţii Asociaţiei de Promovare şi Dezvoltare a Turismului (APDT) vor merge în noiembrie la Târgul de Turism de la Londra şi în decembrie la Târgul de Crăciun de la Nurnberg, oraş înfrăţit cu Braşovul. „La Londra va fi un stand naţional al României. Vom participa şi noi, dar şi alte oraşe. Vom expune pe rând, iar ordinea va fi stabilită prin tragere la sorţi. Vom merge şi la Târgul de Crăciun de la Nurnberr, care este cel mai mare din Europa", ne-a declarat a declarat Ionuţ Gliga, director executiv APDT. Se va pune în valoare infrastructura turistică din judeţ: zidurilor vechii Cetăţi a Brasovului, care au fost refăcute, cetăţile istorice Făgăraş, Râşnov, Rupea şi Feldioara, aflate într-un amplu proces de refacere, traseul turistic «Triunghiul medieval transilvănean» Sibiu-Braşov-Sighişoara şi cel al bisericilor fortificate din judeţul Braşov. Braşovul va mai promova şi turnirul cetăţilor care are loc în fiecare an şi parada junilor care atrage foarte mulţi turişti străini. „Noi facem promovare peste hotare, dar aceasta trebuie coroborată şi cu ofertele hotelierilor şi cele de servicii pentru turişti", a mai spus Ionuţ Gliga.
Oraş turistic important
Braşovul se situează pe locul al doilea pe ţară ca număr de turişti după Bucureşti. În lunile iulie şi august, în general, ocupă locul al treilea după Bucureşti şi Constanţa, deoarece mulţi români merg pe litoral. În plus, anual numărul turiştilor a fost într-o continuă creştere. Dacă în 2009, la Braşov au fost 404.650 de turişti, în 2010, numărul vizitatorilor a ajuns la 456.037 de persoane. O creştere mai importantă, de 20,8%, se înregistrează în rândul turiştilor străini, de la 70.084 la 84.584, în timp ce numărul turiştilor români a crescut cu 11%, de la 334.612 la 371.453 de persoane. 77,1% dintre turiştii străini care s-au cazat la Braşov sunt din Europa, urmaţi de cei din Asia 10,1%. Cei mai mulţi turişti au fost din Germania, urmaţi de turiştii din Franţa, Italia, SUA, Israel şi Marea Britanie. Statisticile arată că cele mai vizitate obiective turistice din municipiul Braşov sunt: Biserica Neagră, Piaţa Sfatului, Bastionul Postăvarilor, Cetăţuia Braşov şi, mai ales în lunile de iarnă, Poiana Braşov.
Branul, profit de un milion de euro
Cel mai de top obiectiv turistic din judeţ rămâne fără îndoială Castelul Bran, cu peste un milion de vizitatori anual. Din 2009 de când a fost preluat de Dominic Habsburg şi profitul a crescut simţitor ajungând la un milion de euro în 2010. Castelul în sine a fost evaluat de 80 de milioane de euro. Turiştii pot vizita acum 23 de camere, număr dublu fată de perioada când Branul făcea parte din patrimoniul naţional. Din păcate, vizitatorii pot vedea foarte puţine obiecte care au aparţinut familiei regale. Printre acestea se află costumul popular preferat al reginei Maria, una dintre coroanele regale şi un pumnal ale regelui Ferdinad, dar şi cartea de oaspeţi a reginei Maria şi a principesei Ileana. Biletele de intrare la Castelul Bran costă între 5 şi 20 de lei. Profitul însă nu vine doar din vânzarea de bilete, ci şi suvenirurile comercializate la magazinul din curte şi organizarea de evenimente. În curând s eva deschide şi o cafenea muzeu în castel.
http://www.adevarul.ro/locale/brasov/brasov-turism-londra-nunrberg-biserica_neagra-castelul_bran_0_570543430.html

Bastionul Postăvarilor se transformă în „muzeu 3D” 
După ce a reabilitat Bastionul Postăvarilor, Consiliul Judeţean vrea să introducă acest obiectiv în circuitul turistic. Pentru aceasta, a alocat peste un milion de lei pentru achiziţia unui sistem tip 3D, cu care va fi echipat monumentul. Achiziţia se va face prin SC Consilprest SRL, care a postat deja anunţul privind achiziţia lucrării pe SEAP, data-limită de depunere a ofertelor fiind 17 octombrie. Sistemul 3D care va fi instalat în interiorul turnului va prezenta „momente importante din istoria Cetăţii Braşovului”. În afara Bastionului va fi instalat un sistem de promovare, iar în curtea interioară vor fi amplasaţi şase cilindri audio-video care, la apăsare, vor produce sunete şi melodii specifice perioadei medievale. La al doilea etaj vor fi montate opt sisteme de afişaj cu atingere dublă, dotate cu „pălării auditive”, care pot prezenta opt obiective importante ale Cetăţii Braşovului. Cel de-al treilea etaj va fi destinat copiilor, unde vor fi instalate două sisteme cu dublă atingere ce vor prezenta istoria oraşului, pe înţelesul celor mici, precum şi un puzzle virtual. 
http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=67289

Istoria Braşovului în sistem 3D la Bastionul Postăvarilor
După ce a reabilitat Bastionul Postăvarilor, Consiliul Judeţean vrea să introducă acest obiectiv în circuitul turistic. Pentru aceasta, a alocat peste un milion de lei pentru achiziţia unui sistem tip 3D, cu care va fi echipat monumentul. SC Consilprest SRL, autoritatea contractantă, a postat deja anunţul privind achiziţia lucrării pe Sistemul Electronic de Achiziţii Publice. Data-limită de depunere a ofertelor fiind 17 octombrie. Sistemul 3D care va fi instalat în interiorul turnului va prezenta „momente importante din istoria Cetăţii Braşovului”. În afara Bastionului va fi instalat un sistem de promovare, iar în curtea interioară vor fi amplasaţi şase cilindri audio-video care, la apăsare, vor produce sunete şi melodii specifice perioadei medievale.
Ce se cere prin caietul de sarcini
Potrivit caietului de sarcini, primul etaj al turnului din interiorul Bastionului va fi dotat cu o masă de recepţie echipată cu un sistem de intrare electronic, un spaţiu destinat copiilor, care va permite vizualizarea 3D, a unor obiective istorice din Cetatea Braşovului. La al doilea etaj vor fi montate opt sisteme de afişaj cu atingere dublă, dotate cu „pălării auditive”, care pot prezenta opt obiective importante ale Cetăţii Braşovului. Cel de-al treilea etaj va fi destinat copiilor, unde vor fi instalate două sisteme cu dublă atingere ce vor prezenta istoria oraşului, pe înţelesul celor mici, precum şi un puzzle virtual.
http://www.brasovultau.ro/Istoria-Brasovului-In-sistem-3D-la-Bastionul-Postavarilor-48912.html

Braşovul este promovat în străinătate
Reprezentanţii Asociaţiei de Promovare şi Dezvoltare a Turismului vor merge în noiembrie la Târgul de Turism de la Londra şi în decembrie la Târgul de Crăciun de la Nurnberg, oraş înfrăţit cu Braşovul. Turism Oraşul de la Poalele Tâmpei mizează pe cetăţile medievale, spectacolele cu cavaleri, Castelul Bran, juni şi Biserica Neagră. Reprezentanţii APDT vor pune în valoare la târguri zidurile refăcute ale vechii Cetăţi a Braşovului, cetăţile istorice Făgăraş, Râşnov, Rupea şi Feldioara şi traseul turistic Sibiu-Braşov-Sighişoara. Braşovul va mai promova şi turnirul cetăţilor care are loc în fiecare an şi parada junilor care atrage foarte mulţi turişti străini. Braşovul se situează pe locul al doilea pe ţară ca număr de turişti după Bucureşti. În plus, anual numărul turiştilor a fost într-o continuă creştere. Anul trecut peste 456.000 de personae au văzut Braşovul.
http://www.brasovultau.ro/Brasovul-este-promovat-In-strainatate-48940.html

Stricăciuni de mare tonaj, la Hoghiz
Preţurile cu care fabrica de ciment Hoghiz îşi vinde produsele în România sunt mult mai mari decât cele practicate în Germania sau Franţa pentru aceleaşi materiale de construcţii! De aici vin şi beneficiile uriaşe ale societăţii, în condiţiile în care, alături de alţi doi agenţi economici, controlează piaţa locală de ciment. Din acest motiv, firma de la Hoghiz ar trebui să se implice în refacerea drumului dintre Hoghiz şi Şercaia. Mai mult decât atât, maşinile societăţii sunt cele care distrug în permanenţă şoseaua, fără însă a contribui în niciun fel la reabilitarea ei. Deocamdată, reprezentanţii companiei multinaţionale nu au comentat în niciun fel invitaţia Consiliului Judeţean de a investi în refacerea drumului Hoghiz - Şercaia.
Au stricat soseaua. Încă din 2003, presa naţională prezenta faptul că cei trei mari producători, dintre care face parte şi fabrica de la Hoghiz, au format un cartel. De atunci, preţul cimentului a crescut pe piaţa naţională de aproape trei ori, în condiţiile în care oferta a fost permanent de două ori mai mare decât cererea de piaţă. Preşedintele Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu, spune că beneficiile acestei fabrici la Braşov au fost imense. Mijloacele de transport folosite de fabrica de ciment sunt mult peste gabaritul pe care ar putea să îl suporte şoseaua. Din această cauză, drumul a avut nevoie de multe reparaţii, însă nu au fost suficiente pentru că maşinile fabricii au circulat cu aceeaşi intensitate şi la acelaşi gabarit. „Cei de la fabrica de ciment din Hoghiz sunt în spatele unor campanii politice împotriva noastră, a Consiliului Judeţean, deşi noi acolo (n.r. pe DJ 104) ne-am făcut datoria. La Racoş am dat sute de miliarde de lei de când sunt eu preşedinte, ca să reparăm tot timpul acele drumuri au fost doar simple paleative. Pentru refacerea drumului Şercaia - Hoghiz este nevoie de 40 de milioane de euro”, a declarat Aristotel Căncescu, preşedintele CJ Braşov. Deocamdată, reprezentanţii companiei nu au răspuns invitaţiei  de a investi în refacerea drumului Hoghiz-Şercaia.
http://www.brasovultau.ro/Stricaciuni-de-mare-tonaj-la-Hoghiz-48856.html

Bastionul Postăvarilor va fi un centru de istorie virtuală a Braşovului
Aici, evenimente din trecutul oraşului, precum şi o serie de obiective vor fi prezentate în sistem tridimensional
După ce a fost finalizată reabilitarea Bastionului Postăvarilor, administraţia judeţeană îşi propune aducerea acestui obiectiv în circuitul turistic, prin echiparea lui cu sisteme de ultimă generaţie. Obiectivul va beneficia de un sistem tip 3D, pentru prezentarea unor „momente importante din istoria Cetăţii Braşovului”. Investiţia va fi suportată de la bugetul judeţean cu fonduri de peste un milion de lei, autoritatea contractantă fiind SC Consilprest SRL. Anunţul privind achiziţia lucrării a fost postat în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, data-limită de depunere a ofertelor fiind 17 octombrie. Astfel, potrivit caietului de sarcini, primul etaj al turnului din interiorul Bastionului va fi dotat cu o masă de recepţie echipată cu un sistem de intrare electronic, un spaţiu destinat copiilor, care va permite vizualizarea 3D, a unor obiective istorice din Cetatea Braşovului. La al doilea etaj vor fi montate opt sisteme de afişaj cu atingere dublă, dotate cu „pălării auditive”, care pot prezenta opt obiective importante ale Cetăţii Braşovului. Cel de-al treilea etaj va fi destinat copiilor, dar spre deosebire de primul etaj, aici vor fi instalate două sisteme cu dublă atingere ce vor prezenta istoria oraşului, pe înţelesul celor mici, precum şi un puzzle virtual. În centrul acestui etaj, pe suporturi mobile, vor fi montate patru display-uri interactive ce vor prezenta un scurt istoric al Cetăţii şi va exista şi o consolă video, conectată la o cameră video (care va prezenta panorama Cetăţii) şi la o imprimantă. În afara Bastionului va fi instalat un sistem de promovare a obiectivului. În curtea interioară vor fi amplasaţi şase cilindri audio-video care, la apăsare, vor produce sunete şi melodii specifice perioadei medievale. (R.C.)
http://www.mytex.ro/eveniment/bastionul-postavarilor-va-fi-un-centru-de-istorie-virtuala-a-brasovului_297130.php